BROMAZEPAM LPH 3 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BROMAZEPAM LPH 1,5 mg comprimate
BROMAZEPAM LPH 3 mg compri mate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
BROMAZEPAM LPH 1,5 mg
Fiecare comprimat conţine bromazepam 1,5 mg.
Exci pient cu efect cunoscut : lactoză monohidrat 116,46 mg.
BROMAZEPAM LPH 3 mg
Fiecare comprimat conţine bromazepam 3 mg.
Excipient cu efect cunoscut : lactoză monohidrat 114,96 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
BROMAZEPAM LPH 1,5 mg
Comprimate de culoare albă , plate, cu margini intacte, având gravate pe una din feţe inscripţia „B z“ şi cifrele
„1,5“, separate printr -o linie mediană, cu diametrul de 9 mm.
BROMAZEPAM LPH 3 mg
Comprimate de culoare albă , plate, cu margini intacte, având gravate pe una din feţe inscripţia „B z“ şi cifra
„3“, separate printr -o linie mediană, cu diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al manifestărilor anx ioase severe şi/sau invalidante, inclusiv anxietate
posttraumatică şi asociată unor afecţiuni somatice severe sau dureroase.
Prevenirea şi tratamentul deliri umului tremens şi a altor manifestări ale sindromului de sevraj alcoolic.
4.2 Doze şi mod de administrare
Tratamentul va fi iniţiat folosind cea mai mică doză eficace.
2
Doze
Adulţi
Doza uzuală utilizată în practica terapeutică este cuprinsă între 3 mg şi 18 mg zilnic, administrată fracţionat.
Ulterior, doza trebuie individualizată în funcţie de răspunsul clinic.
În cazul afecţiunilor psih ice, în funcţie de severitatea bolii:
- în afecţiuni uşoare (tratate în ambulator) doza uzuală este cuprinsă între 3–18 mg bromazepam pe zi ,
administrată fracţionat, conform recomandărilor medicului.
- în afecţiuni severe (care necesită spitalizare) doza uzuală este cuprinsă între 24–36 mg bromazepam pe zi ,
adm inistrată fracţionat, conform recomandărilor medicului.
Doza maximă zilnică este de 60 de mg; există o experienţă limitată privind utilizarea dozelor mai mari de 60
de mg zilnic.
Durata tratamentului
În general, tratamentul trebuie să fie cât mai scurt posibil şi trebuie reevaluat periodic, îndeosebi în cazul
dispariţiei simptomelor. Durata totală a tratamentului nu trebuie să depăşească 8–12 săptămâni (pentru
majoritatea pacienţilor), incluzând şi perioada de scădere treptată a dozei. În anumite cazuri, poate fi
necesară prelungirea tratamentului. Acest lucru presupune reevaluarea periodică a stării clinice a pacientului.
În funcţie de tipul afecţiunii tratate, durata tratamentului va fi:
- anxietate: 8 -12 săptămâni (incluzând şi perioada de scădere treptată a dozei);
- profilaxia şi tratamentul delirium tremens: câteva zile (8-10 zile).
- sindromul de sevraj alcoolic: 3 -6 săptămâni.
Vârstnici ş i/sau pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică
Pacienţii vârstnici necesită doze scăzute din cauza variaţiilor individuale în ceea ce priveşte sensibilitatea şi
farmaco cinetica; doza nu trebuie să depăşească jumătate din doza normală recomandată.
Pacienţii cu insuficienţă renală şi/sau hepatică necesită doze scăzute din cauza variaţiilor individuale în ce
priveşte sensibilitatea şi farmacocinetica.
În cazul acestor categorii de pacienţi, se recomandă reevaluarea periodică a tratamentului şi întreruperea lui
cât mai curând posibil.
Bromazepam este contraindicat în insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.8).
Copii
Bromazepam LPH nu trebuie administrat copiilor cu vâr sta mai mică de 12 ani. La copiii cu vârsta peste 12
ani, benzodiazepinele nu trebuie administrate fără o evaluare atentă a necesităţii de a face acest lucru; durata
tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil.
Mod de administrare
BROMAZEPAM LPH se administrează oral, cu o cantitate suficientă de lichid.
4.3 Contraindicaţii
H ipersensibilitate la bromazepam, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipien ţii enumeraţi la pct.6.1
Miastenia gravis
I nsuficienţă respiratorie severă
S indrom de apnee în somn
I nsuficienţă hepatică severă ( risc de encefalopatie hepatică)
Copii cu vârsta sub 12 ani
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
3
Toleranţa farmacologică
După administrarea repetată, timp de câteva săptămâni, poate apare o reducere a eficacităţii
benzodiazepinelor.
Dependenţa
Administrarea de benzodiazepine şi de medicamente cu acţiune similară benzodiazepinelor poate determina
dezvoltarea dependenţei fizice şi psihice la aceste medicamente (vezi pct. 4.8). Riscul dependenţei cr eşte cu
doza şi durata tratamentului; de asemenea, este mai mare la pacienţii cu existenţa unei dependenţe
medicamentoase sau non -medicamentoase în antecedente, incluzând dependenţa de alcool etilic. Dependenţa
apare în general după câteva săptămâni de tra tament cu benzodiazepine.
Depresia
Benzodiazepinele acţionează în principal asupra componentei anxioase a depresiei.
Benzodiazepinele nu trebuie utilizate pentru tratamentul depresiilor şi al psihozelor, deoarece pot să
mascheze simptomele acestor afecţiu ni dacă sunt administrate în monoterapie (depresia poate necesita
terapie antidepresivă), putând creşte riscul suicidar în caz de depresie.
Sindromul de sevraj
Odată instalată dependenţa fizică, în cazul întreruperii bruşte a tratamentului, pot să apară s imptomele
sindromului de sevraj: cefalee, durere musculară, anxietate severă, stare de tensiune, agitaţie, confuzie şi
iritabilitate. În cazuri severe, pot apare următoarele simptome: derealizare, depersonalizare, hiperacuzie,
parestezii şi furnicături la nivelul extremităţilor , sensibilitate exagerată la diferiţi stimuli (lumină, zgomot şi
contact fizic), halucinaţii sau convulsii (vezi pct. 4.8).
Fenomenul de rebound
După administrarea de lungă durată sunt posibile fenomene de rebound manifestate prin e xacerbarea
anxietăţii, pentru care a fost instituit tratamentul.
Deoarece riscul manifestărilor de sevraj/manifestărilor de rebound este mai mare după întreruperea bruscă a
tratamentului, se recomandă ca dozele să fie scăzute treptat.
Amnezia anterogradă
Benzodiazepinele pot induce amnezie anterogradă. Amnezia anterogradă poate să apară la administrarea
dozelor terapeutice mai mari (dovedită la 6 mg), riscul crescând la doze mai mari. Efectele amnezice pot fi
asociate cu comportament inadecvat. Manifestăr ile apar cel mai frecvent la câteva ore după administrarea
medicamentului şi de aceea, pentru reducerea riscului, pacienţii trebuie să se asigure că pot avea un somn
neîntrerupt de 7- 8 ore (vezi pct. 4.8).
Reacţii paradoxale
În special la copii şi vârstni ci, la administrarea bromazepamului pot să apară reacţii paradoxale, cum sunt
stare de agitaţie, agresivitate, tendinţă de suicid, agravarea insomniei, idei delirante, coşmaruri, simptome de
tip psihotic, dezinhibiţie cu impulsivitate, euforie, amnezie ant erogradă, sugestibilitate; apariţia acestora
impune întreruperea tratamentului.
Administrarea concomitentă de bromazepam cu alcool etilic şi/sau deprimante SNC
Administrarea concomitentă de bromazepam cu alcool etilic şi/sau deprimante SNC trebuie evitată . Această
asociere poate să accentueze efectele bromazepamului care pot include sedare severă, deprimare respiratorie
şi/sau cardiovasculară relevantă clinic (vezi pct. 4.5).
Pacienţii cu antecedente privind abuzul de alcool sau de medicamente
Bromazepam ul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu antecedente privind abuzul de alcool sau de
medicamente.
Grupe speciale de pacienţi
La pacienţii cu insuficienţă respiratorie, bromazepamul trebuie administrat cu prudenţă, datorită efectului său
deprima nt la nivelul sistemului nervos central.
4
În cazul pacienţilor vârstnici, datorită efectului miorelaxant al benzodiazepinelor, riscul de căderi, şi
consecutiv, de fracturi de femur, este crescut.
La pacienţii vârstnici se recomandă administrarea dozei mi nime eficace (vezi pct. 4.2).
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază
(Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiu ni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri nerecomandate
- a lcoolul etilic creşte efectul sedativ al benzodiazepinelor; scăderea vigilenţei creşte riscul accidentelor
pentru conducătorii de vehicule şi pentru cei care folosesc utilaje.
Î n timpul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice şi administrarea
medicamentelor care conţin alcool etilic.
Asocieri care necesită prudenţă
Alte deprimante ale sistemului nervos central: derivaţi morfinici incluzând buprenorfina (analgezice şi
antitusive), barbiturice, anumite antidepresive triciclice, antihistaminice H
1 sedative, anxiolitice altele decât
benzodiazepinele, neuroleptice, antihipertensive centrale (clonidină şi substanţe înrudite), talidomidă.
Creşterea deprimării centrale poate avea consecinţe grave, în special pentru conducerea vehiculelor sau
folosirea utilajelor.
Cisaprida: creştere temporară a efectului sedativ al benzodiazepinelor, datorită unei absorbţii mai rapide a
acestora. Scăderea vigilenţei poate face periculoase conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
Clozapina: asocierea cloza pinei cu benzodiazepine creşte riscul de colaps cu stop respirator şi/sau cardiac.
Deprimante neuromusculare (curarizante, miorelaxante cent rale): efect aditiv sinergic cu benzodiazepinele.
Cimetidina poate prelungi timpul de înjumătăţire al bromazepamului.
Asocierea cu analgezice narcotice favorizează instalarea dependenţei psihice prin amplificarea euforiei.
Alte benzodiazepine anxiolitice sau hipnotice : asocierea benzodiazepinelor creşte riscul dezvoltării unui
sindrom de abstinenţă.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Î n timpul sarcinii sau alăptării se recomandă administrarea benzodiazepinelor numai dacă aceasta este
considerată esenţială de cătr e medic. Studiile efectuate cu benzodiazepine la animale au demonstrat efecte
minore asupra feţilor, în timp ce câteva studii au raportat o tulburare comportamentală târzie la puii expuşi in
utero .
Dacă medicamentul este prescris femeilor aflate în perioadă fertilă, acestea trebuie avertizate să contacteze
medicul cu privire la întreruperea administrării medicamentului dacă intenţionează să rămână gravide sau
dacă se suspectează o sarcină.
Dacă, din motive medicale întemeiate, medicamentul este administra t în ultimul trimestru al sarcinii sau în
timpul travaliului, pot fi aşteptate efecte asupra nou- născutului, de exemplu, hipotermie, hipotonie musculară
sau insuficienţă respiratorie moderată, determinate de efectele farmacologice ale substanţei active.
M ai mult, copiii născuţi de mame care au urmat tratament cronic cu benzodiazepine în timpul ultimului
trimestru de sarcină pot dezvolta dependenţă fizică şi pot prezenta un risc de apariţie a simptomelor
sindromului de întrerupere în perioada postnatală.
5
Deoarece benzodiazepinele pot trece în laptele matern, nu se recomandă administrarea acestora mamelor
care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Sedarea, amnezia, afectarea capacităţii de concentrare şi a f uncţiei musculare pot influenţa negativ
capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Dacă durata somnului este insuficientă, poate creşte
probabilitatea afectării stării de vigilenţă (vezi pct. 4.5). Pacienţii trebuie atenţionaţi că alcoolul poate
intensifica orice tulburare şi, de aceea, trebuie evitat în timpul tratamentului cu benzodiazepine.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţele de apariţie a reacţiilor adverse sunt definite utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente
(≥ 1/10), frecvente ( ≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1.000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10.000 şi
< 1/1.000), foarte rare (< 1/10.000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Bromazepam este bine tolerat în doze terapeutice.
Pot apărea următoarele reacţii adverse:
Tulburări psihice:
Cu frecvenţă necunoscută: stare de confuzie, tulburări emoţionale. Aceste fenomene apar predominant la
începutul tratamentului şi se remit în general la continuarea tratamentului. Au fost raportate ocaziona l
tulburări ale libidoului.
Depresie : depresia preexistentă poate deven i manifestă în timpul administrării de benzodiazepine.
În timpul tratamentului cu benzodiazepine sau cu medicamente cu acţiune similară benzodiazepinelor, apar
reacţii paradoxale cum sunt nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzie, furie, coşmaruri, halucinaţii,
psihoze, comportament inadecvat şi alte reacţii adverse comportamentale. Dacă acestea apar, administrarea
medicamentului trebuie întreruptă. Aceste reacţii sunt mai probabile la copii şi vârstnici.
Dependenţă: administrarea cronică (chiar în doze terapeutice) poate determina dezvoltarea dependenţei
fizice şi psihice: întreruperea tratamentului poate determina sevraj sau fenomene de rebound (vezi pct. 4.4).
Tul burări ale sistemului nervos:
Cu frecvenţă necunoscută: somnolenţă, cefalee, ameţeli, reducerea vigilenţei, ataxie. Aceste fenomene apar
predominant la începutul tratamentului şi se remit în general, la continuarea tratamentului.
Amnezia anterogradă poat e să apară la administrarea dozelor terapeutice, riscul crescând la doze mai mari.
Efectele amnezice pot fi asociate cu comportamentul inadecvat (vezi pct. 4.4).
Tulburări oculare :
Cu frecvenţă necunoscută: diplopie, apare la iniţierea tratamentului şi se remite în general, la continuarea
tratamentului.
Tulburări acustice şi vestibulare :
Frecvenţă necunoscută: vertij.
Tulburări vasculare :
Frecvenţă necunoscută: hipotensiune arterială.
Tulburări gastro -intestinale:
Cu frecvenţă necunoscută: au fos t raportate ocazional tulburări gastro -intestinale.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:
Cu frecvenţă necunoscută: au fost raportate ocazional reacţii cutanate.
6
Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv:
Cu frecvenţă necunosc ută: hipotonie musculară, acest fenomen apare predominant la începutul tratamentului
şi dispare în mod obişnuit la continuarea tratamentului.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Cu frecvenţă necunoscută: fatigabilitat e; acest fenom en apare predominant la începutul tratamentului şi
dispare în mod obişnuit la continuarea tratamentului.
Cu frecvenţă necunoscută: pacienţii vârstnici, cărora li se administrează benzodiazepine prezintă un risc
crescut de căzături şi fracturi.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:
Cu frecvenţă necunoscută: deprimare respiratorie.
Tulburări cardiace:
Cu frecvenţă necunoscută: insuficienţă cardiacă, incluzând stop cardiac.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adv erse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro .
4.9 Supradozaj
Simptome
Benzodiazepinele determină frecvent somnolenţă, ataxie, dizartrie şi nistagmus. Supradozajul cu
Bromazepam LPH este rareori ameninţător de viaţă dacă medicamentul este administrat în monoterapie, dar
poate conduce la areflexie, apnee, hipotensiune, depresie cardiorespirat orie şi comă. Coma, dacă apare,
durează de obicei câteva ore, dar la vârstnici aceasta poate dura mai mult şi poate fi ciclică. La pacienţii cu
boli respiratorii, benzodiazepinele determină deprimare respiratorie mult mai severă.
Benzodiazepinele potenţe ază efectul altor medicamente deprimante ale sistemului nervos central, inclusiv
alcool.
Tratament
Monitorizarea semnelor vitale ale pacientului şi instituirea măsurilor de suport sunt indicate în funcţie de
starea clinică a pacientului. În particular, pacienţii pot necesita tratament simptomatic pentru efectele
cardiorespiratorii sau ale sistemului nervos central.
Absorbţia ulterioară trebuie prevenită utilizând o metodă adecvată, de exemplu administrarea de cărbune
activat în decurs de 1 -2 ore. Pentr u pacienţii somnolenţi, dacă este utilizat cărbunele activat, este absolut
necesară protecţia căilor respiratorii. În cazul unei ingestii mixte, trebuie luat în considerare lavajul gastric,
însă nu ca o măsură de rutină.
Dacă deprimarea SNC este severă, trebuie luată în considerare administrarea de flumazenil, un antagonist al
benzodiazepinelor. Acesta trebuie administrat doar sub o atentă monitorizare. Are un timp de înjumătăţire
scurt (aproximativ o oră), prin urmare pacienţii cărora li se administrează flumazenil vor necesita
monitorizare după ce efectele sale au dispărut. Flumazenilul trebuie utilizat cu extremă precauţie în prezenţa
medicamentelor care reduc pragul convulsivant (de exemplu antidepresivele triciclice). A se vedea
informaţiile de prescr iere ale flumazenilului pentru informaţii suplimentare privind administrarea corectă a
acestui medicament.
7
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: psiholeptice, anxiolitice, benzodiazepine şi derivaţi, cod ul ATC: N05BA08
Bromazepamul este un anxiolitic benzodiazepinic. Bromazepamul are următoarele acţiuni: anxiolitică,
sedativă, hipnotică, miorelaxantă şi anticonvulsivantă.
Aceste efecte sunt rezultatul acţiunii de tip agonist specific la nivelul unor receptori centrali incluşi în
complexul “receptorilor macromoleculari GABA -OMEGA” (denumi ţi şi BZD
1 şi BZD2), care modulează
deschiderea canalelor pentru clor; ca urmare, creşte influxul clorului, cu hiperpolarizare a membranei
celulare neuronale.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, bromazepamul este rapid absorbit din tractul gastrointestinal. Concentraţiile
plasmatice maxime sunt atinse de obicei în decurs de 2 ore de la administrarea orală a bromazepamului.
Biodisponibilitat ea absolută (faţă de soluţia i.v.) şi relativă (faţă de soluţia orală) a comprimatului este de
60%, respectiv de 100%.
Distribuţie
În medie, 70% din bromazepam este legat de proteinele plasmatice. Volumul de distribuţie este 50 litri.
Concentraţiile plasm atice la starea de echilibru sunt atinse în aproximativ 5 -9 zile.
Metabolizare
Bromazepamul este metabolizat în ficat. Cantitativ, predomină doi metaboliţi: 3 -hidroxibromazepam şi 2 -(2 -
amino -5 -bromo -3 -hidroxibenzoil) -piridină. Metaboliţii bromazepamului nu contribuie semnificativ la
efectele medicamentului.
Eliminare
Eliminarea pe cale urinară a bromazepamului sub formă nemodificată şi a glucuronoconjugaţilor
3- hidroxibromazepam şi 2- (2-amino -5 -bromo -3 -hidroxibenzoil) -piridină reprezintă 2%, 27%, respecti v 40%
din doza administrată. Bromazepamul are un timp de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ 20 ore (între
16 şi 30 ore, aproximativ). Clearance -ul este 40 ml/min.
Proprietăţile farmacocinetice la grupe speciale de pacienţi
Timpul de înjumătăţire prin eliminare poate fi prelungit la vârstnici (vezi pct. 4.2).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Carcinogenitate
Studiile de carcinogenitate desfăşurate la şobolani nu au adus nicio dovadă a potenţialului carcinogen pentru
bromazepam.
Mutagenitate
Broma zepam nu a fost genotoxic în testele in vitro şi in vivo.
Afectarea fertilităţii
Administrarea zilnică, pe cale orală, a bromazepam nu a avut niciun efect asupra fertilităţii şi performanţelor
de reproducere la şobolani.
Teratogenitate
Atunci când bromaz epam a fost administrat femelelor şobolan gestante, au fost observate creşteri ale
mortalităţii fetale, o creştere a procentului de feţi morţi şi o scădere a supravieţuirii puilor. În studiile asupra
embriotoxicităţii/teratogenităţii nu a fost detectat nic iun efect teratogen până la o doză de 125 mg/kg/zi.
8
După administrarea orală la iepuroaice gestante a unor doze de până la 50 mg/kg/zi au fost observate o
reducere a creşterii ponderale a mamei, o reducere a greutăţii fetale şi o creştere a incidenţei resorbţiilor.
Toxicitate cronică
În studiile toxicologice pe termen lung nu au fost observate deviaţii de la normal, cu excepţia creşterii
greutăţii ficatului. Examinarea histopatologică a arătat hipertrofie hepatocelulară centrolobulară, care a fost
consider ată indicator al inducţiei enzimatice de către bromazepam. Efectele adverse observate după
administrarea de doze mari au fost sedare uşoară până la moderată, ataxie, crize convulsive izolate, de scurtă
durată, creşterea ocazională a fosfatazei alcaline ser ice şi o creştere la limită a GPT serice (ALT).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
C eluloză microcristalină
Amidon de porumb
Talc
S teara t de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabili tate
4 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Laborm ed Pharma S .A.
Bd. Theodor Pallady nr. 44 B, sector 3 , Bucureşti ,
România
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6881/2014/01- 02-03
6882/2014/01- 02-03
9
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2014.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BROMAZEPAM LPH 1,5 mg comprimate
BROMAZEPAM LPH 3 mg compri mate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
BROMAZEPAM LPH 1,5 mg
Fiecare comprimat conţine bromazepam 1,5 mg.
Exci pient cu efect cunoscut : lactoză monohidrat 116,46 mg.
BROMAZEPAM LPH 3 mg
Fiecare comprimat conţine bromazepam 3 mg.
Excipient cu efect cunoscut : lactoză monohidrat 114,96 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
BROMAZEPAM LPH 1,5 mg
Comprimate de culoare albă , plate, cu margini intacte, având gravate pe una din feţe inscripţia „B z“ şi cifrele
„1,5“, separate printr -o linie mediană, cu diametrul de 9 mm.
BROMAZEPAM LPH 3 mg
Comprimate de culoare albă , plate, cu margini intacte, având gravate pe una din feţe inscripţia „B z“ şi cifra
„3“, separate printr -o linie mediană, cu diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al manifestărilor anx ioase severe şi/sau invalidante, inclusiv anxietate
posttraumatică şi asociată unor afecţiuni somatice severe sau dureroase.
Prevenirea şi tratamentul deliri umului tremens şi a altor manifestări ale sindromului de sevraj alcoolic.
4.2 Doze şi mod de administrare
Tratamentul va fi iniţiat folosind cea mai mică doză eficace.
2
Doze
Adulţi
Doza uzuală utilizată în practica terapeutică este cuprinsă între 3 mg şi 18 mg zilnic, administrată fracţionat.
Ulterior, doza trebuie individualizată în funcţie de răspunsul clinic.
În cazul afecţiunilor psih ice, în funcţie de severitatea bolii:
- în afecţiuni uşoare (tratate în ambulator) doza uzuală este cuprinsă între 3–18 mg bromazepam pe zi ,
administrată fracţionat, conform recomandărilor medicului.
- în afecţiuni severe (care necesită spitalizare) doza uzuală este cuprinsă între 24–36 mg bromazepam pe zi ,
adm inistrată fracţionat, conform recomandărilor medicului.
Doza maximă zilnică este de 60 de mg; există o experienţă limitată privind utilizarea dozelor mai mari de 60
de mg zilnic.
Durata tratamentului
În general, tratamentul trebuie să fie cât mai scurt posibil şi trebuie reevaluat periodic, îndeosebi în cazul
dispariţiei simptomelor. Durata totală a tratamentului nu trebuie să depăşească 8–12 săptămâni (pentru
majoritatea pacienţilor), incluzând şi perioada de scădere treptată a dozei. În anumite cazuri, poate fi
necesară prelungirea tratamentului. Acest lucru presupune reevaluarea periodică a stării clinice a pacientului.
În funcţie de tipul afecţiunii tratate, durata tratamentului va fi:
- anxietate: 8 -12 săptămâni (incluzând şi perioada de scădere treptată a dozei);
- profilaxia şi tratamentul delirium tremens: câteva zile (8-10 zile).
- sindromul de sevraj alcoolic: 3 -6 săptămâni.
Vârstnici ş i/sau pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică
Pacienţii vârstnici necesită doze scăzute din cauza variaţiilor individuale în ceea ce priveşte sensibilitatea şi
farmaco cinetica; doza nu trebuie să depăşească jumătate din doza normală recomandată.
Pacienţii cu insuficienţă renală şi/sau hepatică necesită doze scăzute din cauza variaţiilor individuale în ce
priveşte sensibilitatea şi farmacocinetica.
În cazul acestor categorii de pacienţi, se recomandă reevaluarea periodică a tratamentului şi întreruperea lui
cât mai curând posibil.
Bromazepam este contraindicat în insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.8).
Copii
Bromazepam LPH nu trebuie administrat copiilor cu vâr sta mai mică de 12 ani. La copiii cu vârsta peste 12
ani, benzodiazepinele nu trebuie administrate fără o evaluare atentă a necesităţii de a face acest lucru; durata
tratamentului trebuie să fie cât mai scurtă posibil.
Mod de administrare
BROMAZEPAM LPH se administrează oral, cu o cantitate suficientă de lichid.
4.3 Contraindicaţii
H ipersensibilitate la bromazepam, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipien ţii enumeraţi la pct.6.1
Miastenia gravis
I nsuficienţă respiratorie severă
S indrom de apnee în somn
I nsuficienţă hepatică severă ( risc de encefalopatie hepatică)
Copii cu vârsta sub 12 ani
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
3
Toleranţa farmacologică
După administrarea repetată, timp de câteva săptămâni, poate apare o reducere a eficacităţii
benzodiazepinelor.
Dependenţa
Administrarea de benzodiazepine şi de medicamente cu acţiune similară benzodiazepinelor poate determina
dezvoltarea dependenţei fizice şi psihice la aceste medicamente (vezi pct. 4.8). Riscul dependenţei cr eşte cu
doza şi durata tratamentului; de asemenea, este mai mare la pacienţii cu existenţa unei dependenţe
medicamentoase sau non -medicamentoase în antecedente, incluzând dependenţa de alcool etilic. Dependenţa
apare în general după câteva săptămâni de tra tament cu benzodiazepine.
Depresia
Benzodiazepinele acţionează în principal asupra componentei anxioase a depresiei.
Benzodiazepinele nu trebuie utilizate pentru tratamentul depresiilor şi al psihozelor, deoarece pot să
mascheze simptomele acestor afecţiu ni dacă sunt administrate în monoterapie (depresia poate necesita
terapie antidepresivă), putând creşte riscul suicidar în caz de depresie.
Sindromul de sevraj
Odată instalată dependenţa fizică, în cazul întreruperii bruşte a tratamentului, pot să apară s imptomele
sindromului de sevraj: cefalee, durere musculară, anxietate severă, stare de tensiune, agitaţie, confuzie şi
iritabilitate. În cazuri severe, pot apare următoarele simptome: derealizare, depersonalizare, hiperacuzie,
parestezii şi furnicături la nivelul extremităţilor , sensibilitate exagerată la diferiţi stimuli (lumină, zgomot şi
contact fizic), halucinaţii sau convulsii (vezi pct. 4.8).
Fenomenul de rebound
După administrarea de lungă durată sunt posibile fenomene de rebound manifestate prin e xacerbarea
anxietăţii, pentru care a fost instituit tratamentul.
Deoarece riscul manifestărilor de sevraj/manifestărilor de rebound este mai mare după întreruperea bruscă a
tratamentului, se recomandă ca dozele să fie scăzute treptat.
Amnezia anterogradă
Benzodiazepinele pot induce amnezie anterogradă. Amnezia anterogradă poate să apară la administrarea
dozelor terapeutice mai mari (dovedită la 6 mg), riscul crescând la doze mai mari. Efectele amnezice pot fi
asociate cu comportament inadecvat. Manifestăr ile apar cel mai frecvent la câteva ore după administrarea
medicamentului şi de aceea, pentru reducerea riscului, pacienţii trebuie să se asigure că pot avea un somn
neîntrerupt de 7- 8 ore (vezi pct. 4.8).
Reacţii paradoxale
În special la copii şi vârstni ci, la administrarea bromazepamului pot să apară reacţii paradoxale, cum sunt
stare de agitaţie, agresivitate, tendinţă de suicid, agravarea insomniei, idei delirante, coşmaruri, simptome de
tip psihotic, dezinhibiţie cu impulsivitate, euforie, amnezie ant erogradă, sugestibilitate; apariţia acestora
impune întreruperea tratamentului.
Administrarea concomitentă de bromazepam cu alcool etilic şi/sau deprimante SNC
Administrarea concomitentă de bromazepam cu alcool etilic şi/sau deprimante SNC trebuie evitată . Această
asociere poate să accentueze efectele bromazepamului care pot include sedare severă, deprimare respiratorie
şi/sau cardiovasculară relevantă clinic (vezi pct. 4.5).
Pacienţii cu antecedente privind abuzul de alcool sau de medicamente
Bromazepam ul trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu antecedente privind abuzul de alcool sau de
medicamente.
Grupe speciale de pacienţi
La pacienţii cu insuficienţă respiratorie, bromazepamul trebuie administrat cu prudenţă, datorită efectului său
deprima nt la nivelul sistemului nervos central.
4
În cazul pacienţilor vârstnici, datorită efectului miorelaxant al benzodiazepinelor, riscul de căderi, şi
consecutiv, de fracturi de femur, este crescut.
La pacienţii vârstnici se recomandă administrarea dozei mi nime eficace (vezi pct. 4.2).
Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază
(Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiu ni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri nerecomandate
- a lcoolul etilic creşte efectul sedativ al benzodiazepinelor; scăderea vigilenţei creşte riscul accidentelor
pentru conducătorii de vehicule şi pentru cei care folosesc utilaje.
Î n timpul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice şi administrarea
medicamentelor care conţin alcool etilic.
Asocieri care necesită prudenţă
Alte deprimante ale sistemului nervos central: derivaţi morfinici incluzând buprenorfina (analgezice şi
antitusive), barbiturice, anumite antidepresive triciclice, antihistaminice H
1 sedative, anxiolitice altele decât
benzodiazepinele, neuroleptice, antihipertensive centrale (clonidină şi substanţe înrudite), talidomidă.
Creşterea deprimării centrale poate avea consecinţe grave, în special pentru conducerea vehiculelor sau
folosirea utilajelor.
Cisaprida: creştere temporară a efectului sedativ al benzodiazepinelor, datorită unei absorbţii mai rapide a
acestora. Scăderea vigilenţei poate face periculoase conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
Clozapina: asocierea cloza pinei cu benzodiazepine creşte riscul de colaps cu stop respirator şi/sau cardiac.
Deprimante neuromusculare (curarizante, miorelaxante cent rale): efect aditiv sinergic cu benzodiazepinele.
Cimetidina poate prelungi timpul de înjumătăţire al bromazepamului.
Asocierea cu analgezice narcotice favorizează instalarea dependenţei psihice prin amplificarea euforiei.
Alte benzodiazepine anxiolitice sau hipnotice : asocierea benzodiazepinelor creşte riscul dezvoltării unui
sindrom de abstinenţă.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Î n timpul sarcinii sau alăptării se recomandă administrarea benzodiazepinelor numai dacă aceasta este
considerată esenţială de cătr e medic. Studiile efectuate cu benzodiazepine la animale au demonstrat efecte
minore asupra feţilor, în timp ce câteva studii au raportat o tulburare comportamentală târzie la puii expuşi in
utero .
Dacă medicamentul este prescris femeilor aflate în perioadă fertilă, acestea trebuie avertizate să contacteze
medicul cu privire la întreruperea administrării medicamentului dacă intenţionează să rămână gravide sau
dacă se suspectează o sarcină.
Dacă, din motive medicale întemeiate, medicamentul este administra t în ultimul trimestru al sarcinii sau în
timpul travaliului, pot fi aşteptate efecte asupra nou- născutului, de exemplu, hipotermie, hipotonie musculară
sau insuficienţă respiratorie moderată, determinate de efectele farmacologice ale substanţei active.
M ai mult, copiii născuţi de mame care au urmat tratament cronic cu benzodiazepine în timpul ultimului
trimestru de sarcină pot dezvolta dependenţă fizică şi pot prezenta un risc de apariţie a simptomelor
sindromului de întrerupere în perioada postnatală.
5
Deoarece benzodiazepinele pot trece în laptele matern, nu se recomandă administrarea acestora mamelor
care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Sedarea, amnezia, afectarea capacităţii de concentrare şi a f uncţiei musculare pot influenţa negativ
capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Dacă durata somnului este insuficientă, poate creşte
probabilitatea afectării stării de vigilenţă (vezi pct. 4.5). Pacienţii trebuie atenţionaţi că alcoolul poate
intensifica orice tulburare şi, de aceea, trebuie evitat în timpul tratamentului cu benzodiazepine.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţele de apariţie a reacţiilor adverse sunt definite utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente
(≥ 1/10), frecvente ( ≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1.000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10.000 şi
< 1/1.000), foarte rare (< 1/10.000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Bromazepam este bine tolerat în doze terapeutice.
Pot apărea următoarele reacţii adverse:
Tulburări psihice:
Cu frecvenţă necunoscută: stare de confuzie, tulburări emoţionale. Aceste fenomene apar predominant la
începutul tratamentului şi se remit în general la continuarea tratamentului. Au fost raportate ocaziona l
tulburări ale libidoului.
Depresie : depresia preexistentă poate deven i manifestă în timpul administrării de benzodiazepine.
În timpul tratamentului cu benzodiazepine sau cu medicamente cu acţiune similară benzodiazepinelor, apar
reacţii paradoxale cum sunt nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzie, furie, coşmaruri, halucinaţii,
psihoze, comportament inadecvat şi alte reacţii adverse comportamentale. Dacă acestea apar, administrarea
medicamentului trebuie întreruptă. Aceste reacţii sunt mai probabile la copii şi vârstnici.
Dependenţă: administrarea cronică (chiar în doze terapeutice) poate determina dezvoltarea dependenţei
fizice şi psihice: întreruperea tratamentului poate determina sevraj sau fenomene de rebound (vezi pct. 4.4).
Tul burări ale sistemului nervos:
Cu frecvenţă necunoscută: somnolenţă, cefalee, ameţeli, reducerea vigilenţei, ataxie. Aceste fenomene apar
predominant la începutul tratamentului şi se remit în general, la continuarea tratamentului.
Amnezia anterogradă poat e să apară la administrarea dozelor terapeutice, riscul crescând la doze mai mari.
Efectele amnezice pot fi asociate cu comportamentul inadecvat (vezi pct. 4.4).
Tulburări oculare :
Cu frecvenţă necunoscută: diplopie, apare la iniţierea tratamentului şi se remite în general, la continuarea
tratamentului.
Tulburări acustice şi vestibulare :
Frecvenţă necunoscută: vertij.
Tulburări vasculare :
Frecvenţă necunoscută: hipotensiune arterială.
Tulburări gastro -intestinale:
Cu frecvenţă necunoscută: au fos t raportate ocazional tulburări gastro -intestinale.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:
Cu frecvenţă necunoscută: au fost raportate ocazional reacţii cutanate.
6
Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv:
Cu frecvenţă necunosc ută: hipotonie musculară, acest fenomen apare predominant la începutul tratamentului
şi dispare în mod obişnuit la continuarea tratamentului.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Cu frecvenţă necunoscută: fatigabilitat e; acest fenom en apare predominant la începutul tratamentului şi
dispare în mod obişnuit la continuarea tratamentului.
Cu frecvenţă necunoscută: pacienţii vârstnici, cărora li se administrează benzodiazepine prezintă un risc
crescut de căzături şi fracturi.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:
Cu frecvenţă necunoscută: deprimare respiratorie.
Tulburări cardiace:
Cu frecvenţă necunoscută: insuficienţă cardiacă, incluzând stop cardiac.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adv erse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro .
4.9 Supradozaj
Simptome
Benzodiazepinele determină frecvent somnolenţă, ataxie, dizartrie şi nistagmus. Supradozajul cu
Bromazepam LPH este rareori ameninţător de viaţă dacă medicamentul este administrat în monoterapie, dar
poate conduce la areflexie, apnee, hipotensiune, depresie cardiorespirat orie şi comă. Coma, dacă apare,
durează de obicei câteva ore, dar la vârstnici aceasta poate dura mai mult şi poate fi ciclică. La pacienţii cu
boli respiratorii, benzodiazepinele determină deprimare respiratorie mult mai severă.
Benzodiazepinele potenţe ază efectul altor medicamente deprimante ale sistemului nervos central, inclusiv
alcool.
Tratament
Monitorizarea semnelor vitale ale pacientului şi instituirea măsurilor de suport sunt indicate în funcţie de
starea clinică a pacientului. În particular, pacienţii pot necesita tratament simptomatic pentru efectele
cardiorespiratorii sau ale sistemului nervos central.
Absorbţia ulterioară trebuie prevenită utilizând o metodă adecvată, de exemplu administrarea de cărbune
activat în decurs de 1 -2 ore. Pentr u pacienţii somnolenţi, dacă este utilizat cărbunele activat, este absolut
necesară protecţia căilor respiratorii. În cazul unei ingestii mixte, trebuie luat în considerare lavajul gastric,
însă nu ca o măsură de rutină.
Dacă deprimarea SNC este severă, trebuie luată în considerare administrarea de flumazenil, un antagonist al
benzodiazepinelor. Acesta trebuie administrat doar sub o atentă monitorizare. Are un timp de înjumătăţire
scurt (aproximativ o oră), prin urmare pacienţii cărora li se administrează flumazenil vor necesita
monitorizare după ce efectele sale au dispărut. Flumazenilul trebuie utilizat cu extremă precauţie în prezenţa
medicamentelor care reduc pragul convulsivant (de exemplu antidepresivele triciclice). A se vedea
informaţiile de prescr iere ale flumazenilului pentru informaţii suplimentare privind administrarea corectă a
acestui medicament.
7
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: psiholeptice, anxiolitice, benzodiazepine şi derivaţi, cod ul ATC: N05BA08
Bromazepamul este un anxiolitic benzodiazepinic. Bromazepamul are următoarele acţiuni: anxiolitică,
sedativă, hipnotică, miorelaxantă şi anticonvulsivantă.
Aceste efecte sunt rezultatul acţiunii de tip agonist specific la nivelul unor receptori centrali incluşi în
complexul “receptorilor macromoleculari GABA -OMEGA” (denumi ţi şi BZD
1 şi BZD2), care modulează
deschiderea canalelor pentru clor; ca urmare, creşte influxul clorului, cu hiperpolarizare a membranei
celulare neuronale.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea orală, bromazepamul este rapid absorbit din tractul gastrointestinal. Concentraţiile
plasmatice maxime sunt atinse de obicei în decurs de 2 ore de la administrarea orală a bromazepamului.
Biodisponibilitat ea absolută (faţă de soluţia i.v.) şi relativă (faţă de soluţia orală) a comprimatului este de
60%, respectiv de 100%.
Distribuţie
În medie, 70% din bromazepam este legat de proteinele plasmatice. Volumul de distribuţie este 50 litri.
Concentraţiile plasm atice la starea de echilibru sunt atinse în aproximativ 5 -9 zile.
Metabolizare
Bromazepamul este metabolizat în ficat. Cantitativ, predomină doi metaboliţi: 3 -hidroxibromazepam şi 2 -(2 -
amino -5 -bromo -3 -hidroxibenzoil) -piridină. Metaboliţii bromazepamului nu contribuie semnificativ la
efectele medicamentului.
Eliminare
Eliminarea pe cale urinară a bromazepamului sub formă nemodificată şi a glucuronoconjugaţilor
3- hidroxibromazepam şi 2- (2-amino -5 -bromo -3 -hidroxibenzoil) -piridină reprezintă 2%, 27%, respecti v 40%
din doza administrată. Bromazepamul are un timp de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ 20 ore (între
16 şi 30 ore, aproximativ). Clearance -ul este 40 ml/min.
Proprietăţile farmacocinetice la grupe speciale de pacienţi
Timpul de înjumătăţire prin eliminare poate fi prelungit la vârstnici (vezi pct. 4.2).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Carcinogenitate
Studiile de carcinogenitate desfăşurate la şobolani nu au adus nicio dovadă a potenţialului carcinogen pentru
bromazepam.
Mutagenitate
Broma zepam nu a fost genotoxic în testele in vitro şi in vivo.
Afectarea fertilităţii
Administrarea zilnică, pe cale orală, a bromazepam nu a avut niciun efect asupra fertilităţii şi performanţelor
de reproducere la şobolani.
Teratogenitate
Atunci când bromaz epam a fost administrat femelelor şobolan gestante, au fost observate creşteri ale
mortalităţii fetale, o creştere a procentului de feţi morţi şi o scădere a supravieţuirii puilor. În studiile asupra
embriotoxicităţii/teratogenităţii nu a fost detectat nic iun efect teratogen până la o doză de 125 mg/kg/zi.
8
După administrarea orală la iepuroaice gestante a unor doze de până la 50 mg/kg/zi au fost observate o
reducere a creşterii ponderale a mamei, o reducere a greutăţii fetale şi o creştere a incidenţei resorbţiilor.
Toxicitate cronică
În studiile toxicologice pe termen lung nu au fost observate deviaţii de la normal, cu excepţia creşterii
greutăţii ficatului. Examinarea histopatologică a arătat hipertrofie hepatocelulară centrolobulară, care a fost
consider ată indicator al inducţiei enzimatice de către bromazepam. Efectele adverse observate după
administrarea de doze mari au fost sedare uşoară până la moderată, ataxie, crize convulsive izolate, de scurtă
durată, creşterea ocazională a fosfatazei alcaline ser ice şi o creştere la limită a GPT serice (ALT).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
C eluloză microcristalină
Amidon de porumb
Talc
S teara t de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabili tate
4 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Laborm ed Pharma S .A.
Bd. Theodor Pallady nr. 44 B, sector 3 , Bucureşti ,
România
8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6881/2014/01- 02-03
6882/2014/01- 02-03
9
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2014.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
