AMOKSIKLAV 2x
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.7345 /2006/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMI REA C OM ERC IAL Ă A M ED ICA MENTULUI
Amoksiklav 2 x 457 mg/5 ml pulbere pentr u suspensie orală
2. COMPO ZIŢ IA CAL ITAT IV Ă ŞI CANT ITAT IV Ă
Fiecare 5 ml de suspensie orală conţin amoxicilină 400 mg sub formă de amoxicilină trihidrat şi
acid clavulanic 57 mg sub formă de c lavulanat de potasiu – în proporţie de 7: 1.
Pe ntr u lista tuturor excipienţ ilor, vezi pct. 6.1.
3. FO RM A F AR MACEUT ICĂ
Pulbere pentru suspensie oral ă
Pulbere cristalină de culoare albă până la alb -gălbui.
Suspensia reconstituită – suspensie omogenă de culoare aproape albă până la galben.
4. DATE CL IN IC E
4.1 Indica ţii tera peutice
Amoksiklav est e indica t pentr u trata mentul ur mătoarelo r infecţi i bacteriene, la copi i şi adu lţi
( v ezi pct. 4.2, 4.4 ş i 5.1):
• Sinuzită bacterian ă acu tă (dia gnosticat ă corespun zător)
• Otită medi e acut ă
• Acuti zăr i al e bronşite i croni ce (dia gnosticat e corespun zător)
• Pneumonie dobândi tă în co munitate
• Cistită
• Pielonefrită
• Inf ecţii cutanat e şi al e ţesuturilo r m oi , m ai ales celulită , m uş cături de ani male, abcese
dentare severe c u celuli tă difu zan tă
.• Inf ecţii osoas e şi articulare, mai ales osteo mielită .
Trebui e respectat e ghidurile oficial e referitoar e la utiliz area adec vată a m edica mentelor
antibacteriene.
2
4.2 Doze ş i m od de admi nis trare
D oz ele sunt expri mate raporta t la co nţinutu l de a m oxicilină /acid cla vulanic, cu excepţ ia caz ului
în care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Ale gerea doz ei pentru trata mentul unui anumit tip de infe cţie trebui e s ă ia în considerare:
• Agentul pato gen suspiciona t şi sensibilitate a sa probabil ă la medica mentel e
antibacterien e ( vezi p ct. 4.4)
• Severitate a ş i locali zarea infe cţiei
• Vârsta, g reutatea şi fun cţia renal ă a pacientului, aşa cum este a rătat mai jos.
U tiliz area for mulărilo r alternativ e al e A moksiklav (de exe mplu, a acelora care elibereaz ă doz e
m ai mari de a m oxicilin ă şi/sau alte rapoart e a m oxicilină/aci d clav ulanic ) trebui e considerat ă ca
fiind necesa ră ( vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Pentru copii cu g reutatea < 40 kg, aceast ă for mular e de A moksiklav eliberează o doz ă tota lă
z ilnic ă de 1000 -2800 mg am oxicilin ă/143 -400 mg acid clav ulanic, când este administrată
conform reco mandă rilor de m ai j os. Când se conside ră că este necesar ă o doz ă z ilnic ă mai m are
de am oxicilină , se recoman dă aleg erea une i alt e for mulă ri de Amoksiklav, pentru a e vita
administrare a une i do ze z ilnic e m ari de acid cla vulanic, făr ă ca aceasta să fie necesar ă ( v ezi pct.
4.4 ş i 5.1).
Durata tratamentului trebuie să fie deter minat ă de răspunsul clinic al pacientului. Unele infe cţi i
(de exe mplu, osteo mielita ) necesit ă perioade m ai lun gi de trata ment . Tratamentul nu trebuie să
depăşească 14 zile, fără o reevaluare de către medic. La copii, dozele exacte de medicament se
stabilesc pe baza greutăţii corporale.
Dozele zilnice uzuale recomandate sunt:
Adulţi şi copii cu greutatea peste 40 kg
Sunt recomandate alte forme farmaceutice, cum ar fi comprimatele, de concentraţii diferite.
Nou -născuţi şi sugari sub vârsta de 2 luni:
Nu sunt disponibile date clinice referitoare la doz ele de A moksiklav din formul ăril e c u rapor t 7: 1
la pacienţii c u vârst a m ai m ică de 2 luni. C a ur mar e, nu se pot face reco mandăr i pri vin d do zel e la
aceast ă g rupă de pacienţi.
C opii cu g reutatea < 40 k g
Doz e reco mandate:
• 25 mg/3,6 mg/k g ş i z i pâ nă la 45 m g/6,4 mg/k g ş i z i în două prize;
• pentru unele infe cţii (cu m ar fi oti tă m edie, sinu zită şi infe cţii al e căilo r respiratori i
inferioare) se poate lua în considerare o doză de până la 70 m g/10 mg/k g ş i z i în două prize.
Nu sunt disponibile date clinice refe ritoare la doz ele de A moksiklav din formul ăril e c u rapor t 7: 1
m ai mari de 45 m g/6,4 mg per kg ş i z i la copiii cu vârsta sub 2 ani.
Seringa dozatoare este inclusă pentru dozarea şi administrarea suspensiei
Suspensie orală 457 mg/5 ml
Greutate corporală Infecţii severe Infecţii moderate
3
30 – 40 kg 2 x 2 seringi dozatoare * 2 x 1 ¼
20 – 30 kg 2 x1 ½ 2 x 1
15 – 20 kg 2 x 1 2 x ¾
10 – 15 kg 2 x ¾ 2 x ½
5 - 10 kg 2 x ½ 2 x ¼
Doza zilnică exactă trebuie stabilită pe baza greutăţii corporale a copilului
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Amoksiklav trebuie administr at cu prudenţă la aceşti pacienţi şi funcţia hepatică trebuie
monitorizată periodic. ( vezi pct . 4.3 şi 4.4).
Pacienţi cu insuficienţă renală
N u este necesară a justarea dozei la pacie nţi i c u clearance a l creatininei (C lC r) m ai m are de 30
m l/m in.
La pacien ţii cu clearance al creatini nei m ai mic de 30 ml/m in , nu este reco manda tă utiliz area
for mulărilo r de A moksiklav cu un rapor t a m oxicilină –acid cla vulanic de 7:1, deoarece nu sunt
disponibile recoman dări pri vind a justarea doz elor.
Mod de administrare
Amoksiklav se administreaza pe cale ora lă.
A se ad ministra la începutul m esei pentru a reduce la m inim potenţialu l de intolera nţă g astr o-
intestinală şi pentr u a opti miz a absor bţia am oxicilinei/acidulu i cla vulanic.
T ratam entul poate fi început pa renteral conform RCP corespunz ător for mul ări i I.V . şi continuat
cu un preparat oral.
Amoksiklav 2x, 457 mg/5 ml, flacon de 35ml pulbere pentru suspenie orală:
Agitaţi flaconul pentru dispersarea pulberii, adăugaţi 29,5 ml apă fiartă şi răcită în două etape
(întâi până la 2/3 şi apoi până la sem nul de pe flacon) şi agitaţi bine de fiecare dată. Agitaţi bine
înainte de utilizare.
Amoksiklav 2x, 457 mg/5 ml, flacon de 70m l pulbere pentru suspenie orală:
Agitaţi flaconul pentru dispersarea pulberii, adăugaţi 59 ml apă fiartă şi răcită în două etape (întâi
până la 2/3 şi apoi până la semnul de pe flacon) şi agitaţi bine de fiecare dată. Agitaţi bine înainte
de utilizare.
4.3 Contra indi caţii
H ipersensibilitate la substanţ a acti vă, l a oricar e dintr e penicilin e sau l a oricar e dintr e excipienţi.
A nt ecedente de rea cţii se vere de hipersensibilitate im ediat ă (d e exe mplu, anafilaxie) la alt e
antibiotice beta
-lactam ice (de exemplu, cefalospo rine, carbapenem e sau m onobacta mi).
A ntecedent e de icter/insuficienţ ă hepati că din cauza a m oxicilinei/acidului clavulanic (v ezi pct.
4.8).
4.4 Atenţio nări ş i preca uţi i s pecial e pentr u utiliz are
4
Înainte de in iţiere a trata mentului c u asocierea a m oxicilină/aci d clav ulanic , trebui e efectuat ă o
ana mne ză aten tă le gată de reacţi i de hipersensibilitate anterioar e la peniciline , cefalosporin e sau
alte antibiotic e beta -lacta mice ( vezi pct . 4.3 și 4.8).
La pacien ţii în trata men t c u penicilină au fost raportate rea cţi i de hipersensibilitate (anafilactice)
g ra v e ş i oca ziona l letale . Est e m ai probabi l c a acest e reac ţii să apa ră la persoanele cu antecedente
de hipersensibilitate la penicilină ş i la persoanele cu teren atopic. Da că apare o rea cţie aler gică,
trata mentul cu asocierea am oxicilină/aci d clav ulani c trebui e întrerupt şi trebui e instituit un
trata ment alternati v corespun ză to r.
Î n ca zul în care se do ved eşt e c ă o infe cţie este pro voca tă de un microor ganis m/m icroor ganis me
sensibil/sensibil e la am oxicilină , atunc i trebui e luat ă în considerar e trecerea de la
a m oxicilină/acid cla vulani c l a a m oxicilină , conform ghidurilo r oficiale.
Utiliz area Amoksiklav nu este indica tă când exis tă un risc m are c a pre zu m tiv ii a g enţ i patog eni să
aib ă o sensibilitate scăz ută sau re zistenţ ă la antibiotic e beta -lacta mice, care nu este m edia tă de
beta - lacta maze sensibil e la inhibare a de c ătr e acidu l cl av ulanic . A ceast ă for mular e nu trebui e
utiliz ată pentr u trata mentul infe cţiilo r c u S. pneumonie re zisten t l a penicilină .
Pot s ă apa ră conv ulsii l a pacienţi i c u insuficie nţă rena lă sau la cei c ăror a l i s e ad ministrea ză doz e
m ari (vezi pct. 4.8).
A socierea am oxicilină/aci d clav ulani c trebui e ev ita tă da că se suspecteaz ă m ononucleoz a
infe cţioasă, deoarece apariţia unei erup ţii m orbilifor me a fos t asociat ă cu aceas tă afecţ iune după
utiliz area de a moxicilină .
U tiliz area conco mitentă de alopurinol în tim pul tra tam entului c u am oxicilin ă poate deter mina
cr eşterea risculu i de reacţi i cutanat e aler gice.
Utiliz area prelung ită poate să ducă oca ziona l la proliferare a m icroor ganis melor care nu sunt
sensibile.
Apa riţia la începerea trata mentului a erite mulu i g enerali za t subfebri l asociat c u pustul e poat e f i
un si
m pto m a l pustuloz ei exante matic e g enerali zate acute (PEGA) ( v ezi pct. 4.8). Acest ă reacţi e
ad versă
necesit ă întrerupere a trata mentului c u am oxicili nă/acid clav ulani c ş i contraindi că oric e
ad ministrar e ulterioa ră de a moxicilină .
A socierea a m oxicilină/aci d clav ulani c trebui e utiliz ată cu precau ţie la pacienţi i c u insuficie nţă
hepati că confir mată ( vezi pct. 4.2, 4.3 și 4.8).
E veni mentel e hepatic e a u fos t raportat e m ai ales l a bărba ţi ş i l a pacienţii v ârstnic i ş i se pot asocia
cu trata mentul prelun git. Acest e e v eni ment e a u fos t raportat e foart e ra r la copii . În caz ul tuturor
popula ţiilor, sem nele ş i si m pto mele apa r de obice i în tim pul ş i la scur t tim p du pă trata ment , da r
în anum ite caz uri pot să nu se manifeste până la câtev a să ptă mâni după întrerupere a
trata mentului. Acestea sunt de obicei re versibile. E veni mentele hepatice pot fi sev ere şi în caz uri
extre m de rare , au fost raportate decese. A cestea au s ur veni t aproape întotdeaun a la pacienţii c u
afecţ iuni subiacen te gra v e sau care au luat m edic aţii concom itente cunoscute ca a v ând potenţia l
de reacţi i hepatic e ( vezi pct. 4.8).
Colita asociat ă cu antibioticele a fos t raporta tă aproape în cazul tuturor m edica mentelor
antibacteriene, iar se veritate a poat e v ari a de la uş oa ră până la punerea v ieţii în perico l ( v ezi pct .
5
4.8). De aceea, este im portan tă luare a în considerar e a acestu i dia gnosti c la pacienţi i car e
pre zint ă diare e în tim pul sau după ad ministrarea ori căru i antibiotic . D acă apar e colita asociat ă
antibioticelor , tratamentul cu asocierea am oxicilină/aci d clav ulani c trebui e im edia t întrerupt ,
trebui e apelat la m edic şi început un trata ment corespun zător . Medica mentel e antiperistaltic e sunt
contraindicat e î n aceast ă situ aţie.
Î n tim pul trata mentului de lung ă dura tă este reco manda tă ev aluarea periodic ă a funcţiilo r
or ganelor ş i sistemelor , inclusi v funcţi a renală, hepatică şi he matopoieti că.
La pacien ţii trat aţi c u asocierea a m oxicilină/aci d clav ulani c a fos t rareor i raporta tă prelun girea
tim pului de protro mbi nă . E ste necesar ă m onitori zare corespunz ătoare în caz ul în care se prescriu
concom itent anticoag ulante. Ajustarea dozei de anticoa gulante orale poate fi necesar ă pentru
m enţinere a g radului dori t d e anticoa gular e ( vezi pct . 4.5 şi 4.8).
La pacien ţii c u insufici enţ ă rena lă, doz a trebuie a justa tă în confor mitate cu g radul de insuficie nţă
( v ezi pct. 4.2).
La pacien ţii cu debi t urina r scăz ut, s-a obser vat foart e ra r cristalurie , mai ales în caz ul
trata mentului parenteral . În tim pul ad ministrării de doz e m ari de a m oxicilină , este recomandabil
s ă se păstre ze un aport corespunz ător de lichid e şi un debit urinar adec vat pentru a scădea
posibilitate a cristalurie i cu a moxicilină . La pacien ţii c u sonde urinare , trebui e v erifica tă re gula t
per meabilitate a sonde i ( vezi pct. 4.9).
Se reco mandă ca în caz ul tes tări i pre ze nţ ei de g luco ză în urină în tim pu l trata mentului cu
m edicam ente care conţin am oxicilină , să se utiliz eze m etode en zim atice cu g lucoz oxida ză , din
cau za re zultatelo r fal s po zitiv e car e po t s ă apa ră î n caz ul m etode lor chi mice.
Prezen ţa acidului cla vulanic din Amoksiklav poat e deter min a o legare nespecific ă a Ig G şi
albu minei de m em branele hematiilor, ducând la un test Coom bs fals poz itiv.
A u fost raportat e re zultate poz itive la utiliz area testulu i Bio -R ad La boratorie s Platelia
As pergillus E IA la pacie nţi trat aţi c u asocierea a m oxicilină/aci d clav ulanic , car e a u fos t ulterio r
descoper iţi a nu fi infect aţi c u As pergillus . A u fost raportate rea cţi i încrucişat e într e poli zaharid e
non -As pergillu s şi polifuranoz ide cu te stul B io- Rad Laboratories Platelia As pergillu s E IA . D e
aceea, rezultatele po ziti ve ale testulu i la pacienţi i trat aţi c u asocierea a m oxicilin ă/acid clav ulani c
trebui e interpretat e cu
precau ţie şi trebuie confirmate de alte metode de dia gnostic.
Informaţii importante privind componentele acestui medicament
Acest medicament conţine potasiu, care poate fi dăunător pentru pacienţii aflaţi sub dietă săracă
în potasiu -hiperkalemia.
Acest medicament conţine sodiu, care poate fi dăunător pentru pacienţii aflaţi su b dietă săracă în
sodiu. Cantitatea maximă de sodiu dintr -o zi nu trebuie să depăşească 200 mg.
4.5 Interacţiuni cu a lte m edica men te ş i alt e f orm e d e interacţi une
Anticoa gulante orale
A nticoa gulantel e oral e ş i antibioticele penicilinic e a u fos t utiliz ate pe sca ră lar gă î n practică, fără
a se raport a interacţiuni. Cu toat e acestea, în literatu ră exis tă caz uri de creşter e a IN R-ului
( International Nor malised Ratio ) l a pacienţi i afl aţi î n trata men t c u acenocu maro l sau warfarin ă ş i
l a car e s -a prescris o cură de a m oxicilină . Dacă este necesa ră ad ministrarea concomiten tă , tim pul
6
de protro mbi nă sau INR -u l trebui e m onitori za te c u atenţ ie în caz ul a dă ug ări i sau întreruperi i
a m oxicilinei. În plus , pot fi necesare ajus tări ale dozei de anticoa gulante orale (v ezi pc t. 4.4 şi
4.8).
Metotrexat
Pe nicilinele pot reduc e excr eţia m etotrexatului , deter minând o creşter e potenţial ă a toxici tă ţii
acestuia.
Probenecid
U tiliz area conco mitentă de probenicid nu este reco manda tă . Probenecidul scade secreţia tubula ră
rena lă a am oxicilinei. Utili zarea conco miten tă de probenecid poate duce la concentr aţi i san guine
crescut e ş i prelun gite de am oxicilină , nu însă ş i de acid clavulanic.
Micofenolat de mofetil
La pacienții care primesc micofenolat de mofetil s- a raportat reducerea concentrației
metabolitului activ acid micofenolic (AM) cu aproximativ 50% în urma administrării orale de
amoxicilină și acid clavulanic. Schimbarea concentrației poate să nu exprime cu exactitate
modificările expunerii totale la AM. Prin urmare, în mod normal , în absența unei dovezi clinice
de disfuncție a grefei nu este necesară modificarea dozei de micofenolat de mofetil. Cu toate
acestea, se recomandă monitorizarea cu atenție în timpul asocierii și la scurt timp după
tratamentul cu antibiotic.
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Sa
rc ina
S tudiile la ani male nu au ev ide nţia t efect e dă unătoar e direct e sau indirect e asupra sarcinii,
de zvoltării e mbrionare/fetale , naşteri i sau dezvoltării post -natal e (v ezi pct . 5.3) . D atel e lim itate
c u pri vir e la utiliz area asocieri i a m oxicilină/aci d clav ulani c pe perioada sarcini i la om nu au
indicat un risc crescut de m alfor maţii cong enitale. Într -un singur studiu la fe mei cu ruptur ă
pre matu ră de m em br ane fe ta le înaint e de ter men s-a raporta t că trata mentul profilactic cu
asocierea am oxicilină/acid clav ulani c se poate asocia cu un risc crescut de enterocoli tă
necro zan tă la nou- născuţi. Utiliz area trebui e e v itată în tim pul sarcinii , cu excepţi a caz urilo r în
car e est e considera tă esen ţială de cătr e m edic.
A lăptarea
A m bele substa nţe sunt excretate în lapte (nu se cuno aşt e ni mic c u pri vir e la e fectu l acidului
clav ulanic asupr a su garului alăptat natural). În conseci nţă, este posibi lă apar iţia, la su gari i
a lăpt aţi natural , a diareei şi infe cţiilo r fung ice la ni velu l m ucoaselor , astfel încât a lăptarea a r
pute a fi întrerupt ă. Asociere a am oxicilină/aci d clav ulani c trebuie ad ministrat ă în tim pul
perioade i de alăptare numai după evaluarea raportului risc-benefici u de către medicul curant.
4.7 Efecte asupra capaci tăţi i de a conduce vehi cule ş i de a f olos i u tilaje
N u s-a u efectuat studi i pri vin d efectel e asupr a capacit ăţii de a conduce v ehicule sau de a folosi
utila je . Cu toate acestea, pot apăre a reacţi i ad vers e (d e exe mpl u reac ţii aler gice, am eţeli,
conv ulsii), care pot influe nţa capacitatea de a conduce v ehicule ş i de a folos i utila je (v ezi pct .
4.8).
7
4.8 Reacţii ad verse
C ele mai frec ven t raportat e reac ţii ad vers e la m edica men t (RA M) sunt diareea, gre aţa şi
v ărsăturile. RAM prov enite di n studiile clinic e şi supra veg herea după punerea pe pi aţă,
pre zentat e confor m clasifi cări i Med DRA, pe aparate, siste me ş i or gane sunt enumerate mai jos.
A fos t utiliz ată ur mătoare a ter minolo gie pentr u a clasific a apar iţia reacţiilo r ad verse. Foarte
frec vente (≥1/10)
Frec vente (≥1/100 ş i <1/10)
Mai puţin frec vent e ( ≥1/1000 ş i <1/100) R are (≥ 1/10000 ş i <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
C u frec venţ ă necunoscut ă (car e nu poat e f i esti mată di n datel e disponibile)
Infecții și infestări
Candidoză muco-cutanată Frecvente
Dezvoltarea unor organisme non-susceptibile Cu frecvență necunoscută
Tulburări hematologice și limfatice
Leucopenie reversibilă (inclusiv neutropenie) Rare
Trombocitopenie Rare
Agranulocitoză reversibilă Cu frecvență necunoscută
Anemie hemolitică Cu frecvență necunoscută
Prelungirea timpului de sângerare și de protrombină1 Cu frecvență necunoscută
Tulburări ale sistemului imunitar10
Edem angioneurotic Cu frecvență necunoscută
Anafilaxie Cu frecvență necunoscută
Pseudoboala serului Cu frecvență necunoscută
Vasculită de hipersensibilizare Cu frecvență necunoscută
Tulburări ale sistemului nervos
Amețeli Mai puțin frecvente
Cefalee Mai puțin frecvente
Hiperactivitate reversibilă Cu frecvență necunoscută
Convulsii2 Cu frecvență necunoscută
Meningită aseptică Cu frecvență necunoscută
Tulburări gastro-intestinale
Diaree Foarte frecvente
Greață3 Frecvente
Vărsături Frecvente
Indigestie Mai puțin frecvente
Colită antibiotic asociată4 Cu frecvență necunoscută
Limbă cu aspect de ”păr negru” Cu frecvență necunoscută
Tulburări hepatobiliare
Creșterea ASAT și/sau ALAT5 Mai puțin frecvente
8
Hepatită6 Cu frecvență necunoscută
Icter colestatic6 Cu frecvență necunoscută
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat 7
Rash cutanat Mai puțin frecvente
Prurit Mai puțin frecvente
Urticarie Mai puțin frecvente
Eritem multiform Rare
Sindrom Stevens-Johnson Cu frecvență necunoscută
Necroliză epidermică toxică Cu frecvență necunoscută
Dermatită buloasă exfoliativă Cu frecvență necunoscută
Pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP)9 Cu frecvență necunoscută
Tulburări renale și ale căilor urinare
Nefrită interstițială Cu frecvență necunoscută
Cristaliurie8 Cu frecvență necunoscută
1 Vezi pct. 4.4 2 Vezi pct. 4.4. 3 Greața este frecvent asociată cu doze orale mari. Dacă simptomatologia digestivă este importantă medicamentul
poate fi luat luat la începutul mesei. 4 Inclusiv colită pseudomembranoasă sau hemoragică (vezi pct. 4.4). 5 O creștere moderată a nivelului ALAT și SAT a fost observată și la pacienții tratați cu antibiotic beta -lactamice,
dar semnioficația acestei observații nu este cunoscută. 6 Astfel de fenomene au fost observate și la alte peniciline și cefalosporine (vezi pct. 4.4). 7 Dacă apar semne de dermatită de hipersensibilizare tratamentul trebuie oprit (vezi pct. 4. 4). 8 Vezi pct. 4.9. 9 Vezi pct. 4.4 10 Vezi pct. 4.3 and 4.4
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi -vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospec t. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
ht tp://www.anm.ro/. Raportâ nd reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
4.9 Suprado zaj
S im pt ome ş i sem ne de supradoz aj
Sim pto mele gastro -intestinal e şi de zechilibrel e hidro -electrolitic e pot fi m anifeste. A fos t
obser vată
cristaluri a c u a moxicilină , în unele cazuri ducând la insuficienţă rena lă ( vezi pct. 4.4).
Pot s ă apa ră conv ulsii l a pacienţi i c u insuficie nţă rena lă sau la cei c ăror a l i s e ad ministrea ză doz e
m ari .
S -a raporta t fa ptul c ă a m oxicilin a precipi tă pe sondele urinare, mai ales după ad ministrarea de
9
doze m ari pe cal e intra venoasă. T rebuie v erifica tă re gu la t per meabilitate a sonde i ( vezi pct . 4.4).
T ratam entul intoxic aţiei
S im pto mele gastro -intestinale pot fi tratat e si m pto matic , av ân d în veder e echilibru l hidro -
electrolitic. A moxicilina/acidu l clav ulanic poate fi înde părtat ă din circul aţie pri n he modializ ă.
5. PR O PRIE TĂŢ I F AR MAC OLO GICE
5.1 Proprie tăţ i f armacodinamice
G rupa far macoterapeuti că: co mbin aţii de peniciline , inclusi v inhibitor i de beta -lactam ază ; codul
A TC: J01CR02
Mod de a cţiune
Am oxicilin a est e o penicilin ă de sem isinte ză (antibiotic beta -lacta mic) car e inhibă una sau m ai
m ulte en zim e (deseori denu mite proteine de le gare a penicilinei, PLP) din procesul de biosinteză
a peptido glicanulu i bacteri an, care este o com ponent ă structura lă inte gran tă a peretelu i celular
bacterian. Inhibarea sinte zei peptidog licanului duce la slăbire a structuri i peretelu i celular , car e
este, de obicei, ur mată de liză celular ă ş i m oar te.
A m oxicilina poate fi de grada tă de beta -lacta maze produs e de bacteri i re zistente şi de aceea,
spectrul acti vită ţii am oxicilinei în m onoterapie nu include or ganis me care pot produce aceste
en zim e.
A cidul cla vulanic este un beta -lactam în rudi t structura l c u penicilinele . Inacti vea ză unele en zim e,
beta - lacta maze , pre venind astfel inacti varea a m oxicilinei . A cidul clav ulanic sin gur nu exerci tă
un efect antibacterian uti l clinic.
Le gătura farmacocineti că/far macodina mie
C el m ai im portant facto r deter minant pentr u eficienţ a a m oxiciline i est e durat a d e tim p în care
concentr aţia plas matic ă este menţ inut ă peste concentr aţia m ini mă inhibitori e [T> CM I].
Mecanism e de re ziste nţă
Exis tă două mecanism e principale de re zistenţ ă l a a m oxicilină/acid cla vulanic:
• inactiv area am oxiciline i de cătr e en zim ele beta -lacta maze al e bacteriilo r car e nu sunt
inhibate de cătr e acidu l cla vulanic , inclusi v cel e de clas ă B, C sau D.
• alterarea PLP, care reduce afinitate a antibioticulu i f aţă de ţintă .
Im per meabilitate a peretelu i bac teria n sau mecanis mul po mpei de eflux pot deter mina sau
contribui la reziste nţa bacteriană , m ai ales în ca zul bacteriilo r g ra m-ne gati ve.
Valori critice
Valorile critic e al e C M I pentr u am oxicilină/acid clavulani c sunt cel e al e C om itetulu i European
pri vin d Testarea Se nsibilită ţii Microbiene -Th e Eu ropea n Committe e on Antim icrobia l
Su sceptibility T esting- ( EUCAS T)
Microorganism Valori critice de sensibilitate (µg/ml)
Sensibil Inter media r2 Rezistent
10
Haemophilus influenzae1 ≤1 - >1
Morexella catarrhalis1 ≤1 - >1
Staphylococcus aureus2 ≤2 - >2
Stafilococi coagula zo- ne gativ i2 ≤0,25 >0,25
Enteroccocus1 ≤4 8 >8
Streptococcus A, B, C, G5 ≤0,25 - >0,25
Streptococcus pneumoniae3 ≤0,5 1-2 >2
Enterobacteriaceae1,4 - - >8
Anaerobi gram-negativi1 ≤4 8 >8
Anaerobi gra m-po ziti vi1 ≤4 8 >8
Valori critice independente de
specie
≤2 4-8 >8
1 V alorile raportate sunt pentru concentr aţiile de a m oxicilină . Pe ntr u testarea sensibilită ţii, concentr aţia
de aci d cla vulani c est e stabilit ă la 2 m g/l.
2
Valorile raportat e su nt pentr u oxacilină .
3
Valorile prag din tabel s e ba zea ză pe v alorile critic e de sensibilitate la a m picilin ă.
4 Valoarea critică de reziste nţă R>8 m g/l g aranteaz ă că toate tulpinile cu mecanis me de rezisten ţă
sunt raportate ca rezistente.
5
Valorile critice di n tabe l s e ba zea ză pe v alorile critic e de sensibilitate la ben zilpenicilin ă.
Pre valenţ a re ziste nţei poat e v ari a pentr u speciil e selectat e în func ţie de z ona g eo grafi că şi de
tim p, iar infor maţiile local e referitoar e la re zistenţ ă sunt de dorit, mai ales în caz ul tra tări i
infe cţiilo r sev ere . La nevoie , trebui e solicita tă opinia expe rţilor cân d pre vale nţa loca lă a
re zistenţe i est e atât de m are încât utilitate a antibioticulu i est e discutabil ă cel puţi n în caz ul
anu mito r tipur i de infecţii.
Sp ecii obiş nuit sensibile
Microor ganis me g ra m-poz itive aerobe
Enterococcus faecalis
Gardnerella vaginalis
Staphylococcus aureus (sensibi l l a m eticilină)£
Streptococcus agalactiae
Streptococcus pneumoniae 1
Streptococcus pyogenes*ş i alţ i streptococ i beta -h em olitic i
Grupul Streptococcus viridans
Microor ganis me g ra m-ne gativ e aerobe
Capnocytophaga spp.
Eikenella corrodens
H ae mophilus influenzae 2
11
Moraxella catarrhalis
Pa steurell a multocida
Microor ganis me anaerobe
Ba cteroides fragilis
Fusobacterium nucleatum
Prevot ella spp.
Specii pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Microorganisme gram-pozitive aerobe
Enterococcus faecium $
Microorganis me g ra m-ne gativ e aerobe
Escherichia coli
Klebsiell a oxytoca
Klebsiella pneumoniae
Proteus mirabilis
Proteus vulgaris
Microorganisme cu rezistenţă naturală
Microorganisme gram-negative aerobe
Acinetobacter sp.
Citrobacter freundii
Enterobacter sp.
Legionella pneumophila
Morganella morganii
Providencia spp.
Pseudomonas sp.
Serratia sp.
Stenotrophomonas maltophilia
Alte microor ganis me
Chlamydophila pneumoniae
Chla mzdophil a psittaci
Coxiella burnetti
Mycoplasma pneumoniae
$ Sensibilitate intermediară naturală în absenţa dobândirii mecanismelor de rezistenţă.
£ Toţ i stafilococi i m eticilino -re ziste nţi su nt re ziste nţi l a a m oxicilină/aci d clavulanic.
1 Streptococcus pneumoniae car e est e în totalitate sensibi l la penicilină , poat e fi trata t cu
form ulare a am oxicilină/aci d clav ulanic . O rg anis mele car e pre zin tă orice grad de reducere a
sensibilităţii faţă de penicilină nu trebuie tratate cu această for mular e ( vezi pct . 4.2 ş i 4.4).
2
În unele ţări al e U E, a u fos t raportat e c u o frec venţ ă m ai m are de 10 % tulpin i cu
sensibilitate scăz ută.
5.2 Proprie tăţ i f armacocinetice
12
Absorbţie
A m oxicilin a şi acidu l clav ulani c disocia ză co mple t în sol uţie apoa să la pH fi ziolog ic. A mbele
co mponente sunt absorbite rapid şi în propo rţie mare pe cale ora lă . Absorbţi a
a m oxicilinei/acidului cla vulani c est e opti miz at ă când ad ministrarea se face la începutul unei
m ese. După ad ministrare pe cale orală , am oxicilina şi acidu l clav ulani c pre zint ă o
biodisponibilitate de aproxi mativ 70%. Profiluril e plas matic e al e am belor co mponent e sunt
si m ilare , ia r ti m pul de atin gere a concentr aţiei plasm atice maxi me ( T
m ax )
în a m bele caz uri este
de aproxi mativ o or ă.
R ezultatele de far macocineti că dintr -un studiu, în care am oxicilina/acidu l clav ulani c
(co mpri mate 875 mg/125 mg de două ori pe z i) s -au ad ministrat în cond iţii de repau s ali menta r l a
un lo t de voluntar i s ănăt oşi sunt preze ntat e m ai jos.
Valorile medii (+ DS) ale parametrilor farmacocinetici
Medicament
adm inistrat
Doză Cmax *
ASC(0-24h) T1/2
(mg) (µg/ml) (ore) ((µg.h/ml) (ore)
Amoxicilină
AMX/AC
875 mg/125 mg
875 11,64
+ 2,78
1,50 (1,0-2,5) 53,52
+ 1,31
1,19
+0,21
Acid clavulanic
AMX/AC
875 mg/125 mg
125 2,18
+ 0,99
1,5 (1,0-2,0) 15,72
+3,86
0,98
+0,12
AMX – amoxicilină, AC – acid clavulanic
* Valoarea mediană (intervalul)
Concentra ţiile serice de a m oxicilin ă ş i de acid cla vulanic obţinut e c u asocierea a m oxici lină/acid
clav ulanic sunt si m ilare cu cele obţinute în caz ul ad minist rări i pe cal e oral ă doar a doz elor de
a m oxicilină sau doar a doz elor de acid clavulanic.
D is tri buţie
Aproxi mativ 25 % di n cantitatea tota lă de acid clav ulanic din plas mă ş i 18% di n cantit atea tota lă
de am oxicilină din plasmă se leagă de proteine. V olum ul aparent de distrib uţie este aproxi mativ
0,3- 0,4 l/ kg pentr u amoxicilină şi aproxi mativ 0,2 l/ kg pe ntru acidul clavulanic.
După ad ministrare pe cale intra venoa să , atâ t am oxicilina , cât şi acidu l clav ulani c au fos t
detectat e în colecist , ţesut abdo minal, ţesut cutanat, ţ esut adipos, ţesutur i musculare, lichid
sinov ial şi peritoneal, bil ă şi puroi . Am oxicilin a nu este distribui tă adec vat în lichidul
cefalorahidian.
D in studiile la ani male, nu exis tă dov ezi că ar exista o rete nţie tisula ră sem nificati vă de substa nţe
deri vate din medicam ent, în caz ul am belor co mponente . Am oxicilina , ca majoritate a
penicilinelor, poat e fi detectat ă în lapte . D e asem enea pot fi detectat e în lapt e ur me de aci d
clav ulani c ( vezi pct. 4.6).
S-a de monstrat c ă atâ t a m oxicilin a cât ş i acidu l clav ulani c străbat barier a placentară (v ezi pct.
4.6).
Metaboli zare
A m oxicilin a est e parţia l excretat ă în urină sub for mă de aci d peniciloi c inactiv în canti tă ţi
13
echivalente cu până la 10 –25% din doz a iniţială . A cidul clav ulanic este metaboli zat în prop oţie
m are la om ş i este eli mina t pe cal e urinar ă ş i în fecal e ş i su b for mă de dioxid de carbon, în aerul
expirat.
E lim inare
Cale a m ajor ă de eli minar e pentr u am oxicilin ă este cea ren ală , în tim p ce acidu l clav ulani c este
eli mina t atât pe cal e rena lă cât şi prin m ecanism e non -renale.
A socierea am oxicilină /acid clav ulanic are un timp mediu de în jum ătăţir e pri n eliminar e de
aproxi mativ o oră şi un clearance m edi u tota l de aproxi mati v 25 l/oră la subie cţii să năt oşi.
A proxi mativ 60 -70 % di n am oxicilin ă ş i aproxi mativ 40 -65% din acidul clav ulani c est e excretat
ne modifica t în uri nă în ti m pul pri melor 6 ore după ad ministrarea unui sin gur co mpri mat de
Amoksiklav 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Di verse studii au e vide nţia t că excr eţia urinar ă
a fost de 50- 85% pentru am oxicilină ş i 27 -60% pentru acidul c la v ulanic pe o perioa dă de 24 de
ore. În ca zul acidului clav ulanic , cea m ai m are cantita te de m edica men t a fos t excretat ă în
pri mele 2 ore după adm inistrare.
Utiliz area conco mitentă de probenecid întârzie excr eţia de am oxicilină , dar nu ş i pe cea a
acidului clav ulanic (vezi pct. 4.5).
Vârst ă
Tim pul de în jum ătăţir e pri n eli minar e a l a m oxiciline i est e si m ila r pentr u copi i c u vârst a într e 3
luni ş i 2 ani , copi i m ai m ari ş i adu lţi. Pentru copii foarte m ici (inclusiv nou- născu ţii pre maturi ) î n
pri ma săptă mână de viaţă , inter valul de ad ministrare nu trebuie s ă depă şească două ad minist rări
z ilnice , din cau za im aturit ăţii căi i renal e de eli minare . Deoarece pacienţii v ârstnic i est e m ai
probabi l s ă pre zinte funcţi e renal ă s căz ută, este necesar ă prudenţ ă în ceea c e pri veşt e ale gerea
doz ei ş i poat e f i utilă monitori za re a funcţie i renale.
Sex
După ad ministrare a pe cal e ora lă a asocieri i a m oxicili nă/acid clav ulani c la subie cţii s ă năt oşi de
sex masculi n şi feminin, sexul nu a pre zentat o influen ţă sem nificativ ă nic i asupr a
far macocineticii a moxicilinei, nic i a acidului clavulanic.
I nsuficienţă renală
C learance -ul tota l seri c a l asocieri i a m oxicilină /acid clav ulanic scade proporţ ional cu sc ăderea
funcţie i renale. Scăderea clearance -ului medica mentului est e mai pronu nţată în cazul
a m oxicilinei decât în caz ul acidului clav ulanic, deoarece se excre tă un procent m ai m are de
a m oxicilină pe cale renală . De aceea, doz ele din insuficie nţa rena lă trebui e s ă pre vină acu mularea
de am oxicilină , m enţ inând în acelaşi tim p concentr aţii adecv ate de acid clavulanic (vezi pct. 4.2).
I nsuficienţă hepatică
La pacien ţii c u insuficie nţă hepati că trebui e stabilite c u precau ţie doz ele, iar fun cţia hepatic ă
trebuie monitori za tă l a inter val e re gulate.
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Datele nonclinice nu au e v idenţ iat niciun risc special pentru om, pe ba za studiilor conv en ţionale
far macolo gic e pri vin d ev aluarea si gura nţei , genotoxicite a şi toxicitate a asupr a func ţiei de
reproducere.
S tudiile de toxicitate dup ă doz e repetat e efectuat e la câin i cu asocierea am oxicilin ă/acid
14
clavulani c au e vide nţia t irita ţie gastric ă ş i v ărsătur i ş i m odifi căr i de culoar e al e li mbii.
Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu Amoksiklav sau cu componentele sale.
6. PR O PRIE TĂŢ I F AR MACEUT IC E
6.1 Lista excipien ţilor
Acid citric anhidru
Citrat de sodiu anhidru
Celuloză microcristalină
Carboximetilceluloză sodică
Gumă Xanthan
Dioxid de siliciu coloidal anhi dru
Dioxid de siliciu
Aromă de cireaşă sălbatică
Aromă de lămâie
Zaharină sodică
Manitol
6.2 In com pati bilit ăţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
Medicamentul în ambalajul original - 2 ani
După prepararea suspensiei, aceasta rămâne stabilă 7 z ile, dacă este păstrată la temperaturi între
2 -8ºC.
6.4 Precau ţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Suspensia reconstituită se păstrează la frigider (2 -8ºC) şi se utilizează în cel mult 7 zile.
A se agit a flaconul înainte de fiecare utilizare.
A se păstra flaconul bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura ş i co nţi nut ul am balaj ului
Cutie cu un flacon din sticlă brună cu pulbere pentru 35 ml suspensie orală închis cu capac de
polietilenă de înaltă densitate de culoare albă şi o seringă dozatoare .
Cutie cu un flacon din sticlă brună cu pulbere pentru 70 ml suspensie orală închis cu capac de
polietilenă de înaltă densitate de culoare albă şi o seringă dozatoare.
6.6 Precau ţii spec ial e pen tru e liminarea re ziduur ilor ş i alt e i n stru cţiuni de m anipul are
Fără cerinţe speciale
A se verifica dacă sigiliul capacului este intact înainte de utilizare.A se agita flaconul pentru
15
afânarea pulberii. A se adăuga apă (conform recomandării de mai jos), a se răsturna şi a se agita
energic. Ca alternativă, a se umple flaconul cu apă până aproape de semnul de pe eticheta
flaconului, a se răsturna şi a se agita energic, apoi a se umple cu apă exact pâna la semn, a se
răsturna şi a se agita energic din nou.
Co ncentraţie Volumul de apă care trebuie Volumul final al suspensiei orale
adăugat la reconstituire (ml) reconstituite(ml)
400 mg/ 57 mg/5ml 29,5 ml 35 ml
59 ml 70 ml
A se agita energic flaconul înainte de administrarea fiecarei doze.
7. DEŢINĂT ORUL AUT ORIZ A ŢIE I D E P UNERE PE P IA ŢĂ
Lek Pharmaceuticals d.d.
Verovskova 57, 1526 Ljubljana, Slovenia
8. NUM ĂRUL (ELE ) AUT ORIZ A ŢIE I D E P UNERE PE P IA ŢĂ
7345/2006/01- 02
9. DATA P R IM EI AUT ORIZ ĂRI SAU A RE ÎNN OIR II AUT ORIZ AŢ IE I
Reînnoirea autorizaţiei – Decembrie 2006
10. DAT A REV IZ U IR II TEXTULUI
Martie 2015
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.7345 /2006/01-02 Anexa 2
Rezumatul caracteristicilor produsului
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMI REA C OM ERC IAL Ă A M ED ICA MENTULUI
Amoksiklav 2 x 457 mg/5 ml pulbere pentr u suspensie orală
2. COMPO ZIŢ IA CAL ITAT IV Ă ŞI CANT ITAT IV Ă
Fiecare 5 ml de suspensie orală conţin amoxicilină 400 mg sub formă de amoxicilină trihidrat şi
acid clavulanic 57 mg sub formă de c lavulanat de potasiu – în proporţie de 7: 1.
Pe ntr u lista tuturor excipienţ ilor, vezi pct. 6.1.
3. FO RM A F AR MACEUT ICĂ
Pulbere pentru suspensie oral ă
Pulbere cristalină de culoare albă până la alb -gălbui.
Suspensia reconstituită – suspensie omogenă de culoare aproape albă până la galben.
4. DATE CL IN IC E
4.1 Indica ţii tera peutice
Amoksiklav est e indica t pentr u trata mentul ur mătoarelo r infecţi i bacteriene, la copi i şi adu lţi
( v ezi pct. 4.2, 4.4 ş i 5.1):
• Sinuzită bacterian ă acu tă (dia gnosticat ă corespun zător)
• Otită medi e acut ă
• Acuti zăr i al e bronşite i croni ce (dia gnosticat e corespun zător)
• Pneumonie dobândi tă în co munitate
• Cistită
• Pielonefrită
• Inf ecţii cutanat e şi al e ţesuturilo r m oi , m ai ales celulită , m uş cături de ani male, abcese
dentare severe c u celuli tă difu zan tă
.• Inf ecţii osoas e şi articulare, mai ales osteo mielită .
Trebui e respectat e ghidurile oficial e referitoar e la utiliz area adec vată a m edica mentelor
antibacteriene.
2
4.2 Doze ş i m od de admi nis trare
D oz ele sunt expri mate raporta t la co nţinutu l de a m oxicilină /acid cla vulanic, cu excepţ ia caz ului
în care dozele sunt declarate pe componente individuale.
Ale gerea doz ei pentru trata mentul unui anumit tip de infe cţie trebui e s ă ia în considerare:
• Agentul pato gen suspiciona t şi sensibilitate a sa probabil ă la medica mentel e
antibacterien e ( vezi p ct. 4.4)
• Severitate a ş i locali zarea infe cţiei
• Vârsta, g reutatea şi fun cţia renal ă a pacientului, aşa cum este a rătat mai jos.
U tiliz area for mulărilo r alternativ e al e A moksiklav (de exe mplu, a acelora care elibereaz ă doz e
m ai mari de a m oxicilin ă şi/sau alte rapoart e a m oxicilină/aci d clav ulanic ) trebui e considerat ă ca
fiind necesa ră ( vezi pct. 4.4 şi 5.1).
Pentru copii cu g reutatea < 40 kg, aceast ă for mular e de A moksiklav eliberează o doz ă tota lă
z ilnic ă de 1000 -2800 mg am oxicilin ă/143 -400 mg acid clav ulanic, când este administrată
conform reco mandă rilor de m ai j os. Când se conside ră că este necesar ă o doz ă z ilnic ă mai m are
de am oxicilină , se recoman dă aleg erea une i alt e for mulă ri de Amoksiklav, pentru a e vita
administrare a une i do ze z ilnic e m ari de acid cla vulanic, făr ă ca aceasta să fie necesar ă ( v ezi pct.
4.4 ş i 5.1).
Durata tratamentului trebuie să fie deter minat ă de răspunsul clinic al pacientului. Unele infe cţi i
(de exe mplu, osteo mielita ) necesit ă perioade m ai lun gi de trata ment . Tratamentul nu trebuie să
depăşească 14 zile, fără o reevaluare de către medic. La copii, dozele exacte de medicament se
stabilesc pe baza greutăţii corporale.
Dozele zilnice uzuale recomandate sunt:
Adulţi şi copii cu greutatea peste 40 kg
Sunt recomandate alte forme farmaceutice, cum ar fi comprimatele, de concentraţii diferite.
Nou -născuţi şi sugari sub vârsta de 2 luni:
Nu sunt disponibile date clinice referitoare la doz ele de A moksiklav din formul ăril e c u rapor t 7: 1
la pacienţii c u vârst a m ai m ică de 2 luni. C a ur mar e, nu se pot face reco mandăr i pri vin d do zel e la
aceast ă g rupă de pacienţi.
C opii cu g reutatea < 40 k g
Doz e reco mandate:
• 25 mg/3,6 mg/k g ş i z i pâ nă la 45 m g/6,4 mg/k g ş i z i în două prize;
• pentru unele infe cţii (cu m ar fi oti tă m edie, sinu zită şi infe cţii al e căilo r respiratori i
inferioare) se poate lua în considerare o doză de până la 70 m g/10 mg/k g ş i z i în două prize.
Nu sunt disponibile date clinice refe ritoare la doz ele de A moksiklav din formul ăril e c u rapor t 7: 1
m ai mari de 45 m g/6,4 mg per kg ş i z i la copiii cu vârsta sub 2 ani.
Seringa dozatoare este inclusă pentru dozarea şi administrarea suspensiei
Suspensie orală 457 mg/5 ml
Greutate corporală Infecţii severe Infecţii moderate
3
30 – 40 kg 2 x 2 seringi dozatoare * 2 x 1 ¼
20 – 30 kg 2 x1 ½ 2 x 1
15 – 20 kg 2 x 1 2 x ¾
10 – 15 kg 2 x ¾ 2 x ½
5 - 10 kg 2 x ½ 2 x ¼
Doza zilnică exactă trebuie stabilită pe baza greutăţii corporale a copilului
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Amoksiklav trebuie administr at cu prudenţă la aceşti pacienţi şi funcţia hepatică trebuie
monitorizată periodic. ( vezi pct . 4.3 şi 4.4).
Pacienţi cu insuficienţă renală
N u este necesară a justarea dozei la pacie nţi i c u clearance a l creatininei (C lC r) m ai m are de 30
m l/m in.
La pacien ţii cu clearance al creatini nei m ai mic de 30 ml/m in , nu este reco manda tă utiliz area
for mulărilo r de A moksiklav cu un rapor t a m oxicilină –acid cla vulanic de 7:1, deoarece nu sunt
disponibile recoman dări pri vind a justarea doz elor.
Mod de administrare
Amoksiklav se administreaza pe cale ora lă.
A se ad ministra la începutul m esei pentru a reduce la m inim potenţialu l de intolera nţă g astr o-
intestinală şi pentr u a opti miz a absor bţia am oxicilinei/acidulu i cla vulanic.
T ratam entul poate fi început pa renteral conform RCP corespunz ător for mul ări i I.V . şi continuat
cu un preparat oral.
Amoksiklav 2x, 457 mg/5 ml, flacon de 35ml pulbere pentru suspenie orală:
Agitaţi flaconul pentru dispersarea pulberii, adăugaţi 29,5 ml apă fiartă şi răcită în două etape
(întâi până la 2/3 şi apoi până la sem nul de pe flacon) şi agitaţi bine de fiecare dată. Agitaţi bine
înainte de utilizare.
Amoksiklav 2x, 457 mg/5 ml, flacon de 70m l pulbere pentru suspenie orală:
Agitaţi flaconul pentru dispersarea pulberii, adăugaţi 59 ml apă fiartă şi răcită în două etape (întâi
până la 2/3 şi apoi până la semnul de pe flacon) şi agitaţi bine de fiecare dată. Agitaţi bine înainte
de utilizare.
4.3 Contra indi caţii
H ipersensibilitate la substanţ a acti vă, l a oricar e dintr e penicilin e sau l a oricar e dintr e excipienţi.
A nt ecedente de rea cţii se vere de hipersensibilitate im ediat ă (d e exe mplu, anafilaxie) la alt e
antibiotice beta
-lactam ice (de exemplu, cefalospo rine, carbapenem e sau m onobacta mi).
A ntecedent e de icter/insuficienţ ă hepati că din cauza a m oxicilinei/acidului clavulanic (v ezi pct.
4.8).
4.4 Atenţio nări ş i preca uţi i s pecial e pentr u utiliz are
4
Înainte de in iţiere a trata mentului c u asocierea a m oxicilină/aci d clav ulanic , trebui e efectuat ă o
ana mne ză aten tă le gată de reacţi i de hipersensibilitate anterioar e la peniciline , cefalosporin e sau
alte antibiotic e beta -lacta mice ( vezi pct . 4.3 și 4.8).
La pacien ţii în trata men t c u penicilină au fost raportate rea cţi i de hipersensibilitate (anafilactice)
g ra v e ş i oca ziona l letale . Est e m ai probabi l c a acest e reac ţii să apa ră la persoanele cu antecedente
de hipersensibilitate la penicilină ş i la persoanele cu teren atopic. Da că apare o rea cţie aler gică,
trata mentul cu asocierea am oxicilină/aci d clav ulani c trebui e întrerupt şi trebui e instituit un
trata ment alternati v corespun ză to r.
Î n ca zul în care se do ved eşt e c ă o infe cţie este pro voca tă de un microor ganis m/m icroor ganis me
sensibil/sensibil e la am oxicilină , atunc i trebui e luat ă în considerar e trecerea de la
a m oxicilină/acid cla vulani c l a a m oxicilină , conform ghidurilo r oficiale.
Utiliz area Amoksiklav nu este indica tă când exis tă un risc m are c a pre zu m tiv ii a g enţ i patog eni să
aib ă o sensibilitate scăz ută sau re zistenţ ă la antibiotic e beta -lacta mice, care nu este m edia tă de
beta - lacta maze sensibil e la inhibare a de c ătr e acidu l cl av ulanic . A ceast ă for mular e nu trebui e
utiliz ată pentr u trata mentul infe cţiilo r c u S. pneumonie re zisten t l a penicilină .
Pot s ă apa ră conv ulsii l a pacienţi i c u insuficie nţă rena lă sau la cei c ăror a l i s e ad ministrea ză doz e
m ari (vezi pct. 4.8).
A socierea am oxicilină/aci d clav ulani c trebui e ev ita tă da că se suspecteaz ă m ononucleoz a
infe cţioasă, deoarece apariţia unei erup ţii m orbilifor me a fos t asociat ă cu aceas tă afecţ iune după
utiliz area de a moxicilină .
U tiliz area conco mitentă de alopurinol în tim pul tra tam entului c u am oxicilin ă poate deter mina
cr eşterea risculu i de reacţi i cutanat e aler gice.
Utiliz area prelung ită poate să ducă oca ziona l la proliferare a m icroor ganis melor care nu sunt
sensibile.
Apa riţia la începerea trata mentului a erite mulu i g enerali za t subfebri l asociat c u pustul e poat e f i
un si
m pto m a l pustuloz ei exante matic e g enerali zate acute (PEGA) ( v ezi pct. 4.8). Acest ă reacţi e
ad versă
necesit ă întrerupere a trata mentului c u am oxicili nă/acid clav ulani c ş i contraindi că oric e
ad ministrar e ulterioa ră de a moxicilină .
A socierea a m oxicilină/aci d clav ulani c trebui e utiliz ată cu precau ţie la pacienţi i c u insuficie nţă
hepati că confir mată ( vezi pct. 4.2, 4.3 și 4.8).
E veni mentel e hepatic e a u fos t raportat e m ai ales l a bărba ţi ş i l a pacienţii v ârstnic i ş i se pot asocia
cu trata mentul prelun git. Acest e e v eni ment e a u fos t raportat e foart e ra r la copii . În caz ul tuturor
popula ţiilor, sem nele ş i si m pto mele apa r de obice i în tim pul ş i la scur t tim p du pă trata ment , da r
în anum ite caz uri pot să nu se manifeste până la câtev a să ptă mâni după întrerupere a
trata mentului. Acestea sunt de obicei re versibile. E veni mentele hepatice pot fi sev ere şi în caz uri
extre m de rare , au fost raportate decese. A cestea au s ur veni t aproape întotdeaun a la pacienţii c u
afecţ iuni subiacen te gra v e sau care au luat m edic aţii concom itente cunoscute ca a v ând potenţia l
de reacţi i hepatic e ( vezi pct. 4.8).
Colita asociat ă cu antibioticele a fos t raporta tă aproape în cazul tuturor m edica mentelor
antibacteriene, iar se veritate a poat e v ari a de la uş oa ră până la punerea v ieţii în perico l ( v ezi pct .
5
4.8). De aceea, este im portan tă luare a în considerar e a acestu i dia gnosti c la pacienţi i car e
pre zint ă diare e în tim pul sau după ad ministrarea ori căru i antibiotic . D acă apar e colita asociat ă
antibioticelor , tratamentul cu asocierea am oxicilină/aci d clav ulani c trebui e im edia t întrerupt ,
trebui e apelat la m edic şi început un trata ment corespun zător . Medica mentel e antiperistaltic e sunt
contraindicat e î n aceast ă situ aţie.
Î n tim pul trata mentului de lung ă dura tă este reco manda tă ev aluarea periodic ă a funcţiilo r
or ganelor ş i sistemelor , inclusi v funcţi a renală, hepatică şi he matopoieti că.
La pacien ţii trat aţi c u asocierea a m oxicilină/aci d clav ulani c a fos t rareor i raporta tă prelun girea
tim pului de protro mbi nă . E ste necesar ă m onitori zare corespunz ătoare în caz ul în care se prescriu
concom itent anticoag ulante. Ajustarea dozei de anticoa gulante orale poate fi necesar ă pentru
m enţinere a g radului dori t d e anticoa gular e ( vezi pct . 4.5 şi 4.8).
La pacien ţii c u insufici enţ ă rena lă, doz a trebuie a justa tă în confor mitate cu g radul de insuficie nţă
( v ezi pct. 4.2).
La pacien ţii cu debi t urina r scăz ut, s-a obser vat foart e ra r cristalurie , mai ales în caz ul
trata mentului parenteral . În tim pul ad ministrării de doz e m ari de a m oxicilină , este recomandabil
s ă se păstre ze un aport corespunz ător de lichid e şi un debit urinar adec vat pentru a scădea
posibilitate a cristalurie i cu a moxicilină . La pacien ţii c u sonde urinare , trebui e v erifica tă re gula t
per meabilitate a sonde i ( vezi pct. 4.9).
Se reco mandă ca în caz ul tes tări i pre ze nţ ei de g luco ză în urină în tim pu l trata mentului cu
m edicam ente care conţin am oxicilină , să se utiliz eze m etode en zim atice cu g lucoz oxida ză , din
cau za re zultatelo r fal s po zitiv e car e po t s ă apa ră î n caz ul m etode lor chi mice.
Prezen ţa acidului cla vulanic din Amoksiklav poat e deter min a o legare nespecific ă a Ig G şi
albu minei de m em branele hematiilor, ducând la un test Coom bs fals poz itiv.
A u fost raportat e re zultate poz itive la utiliz area testulu i Bio -R ad La boratorie s Platelia
As pergillus E IA la pacie nţi trat aţi c u asocierea a m oxicilină/aci d clav ulanic , car e a u fos t ulterio r
descoper iţi a nu fi infect aţi c u As pergillus . A u fost raportate rea cţi i încrucişat e într e poli zaharid e
non -As pergillu s şi polifuranoz ide cu te stul B io- Rad Laboratories Platelia As pergillu s E IA . D e
aceea, rezultatele po ziti ve ale testulu i la pacienţi i trat aţi c u asocierea a m oxicilin ă/acid clav ulani c
trebui e interpretat e cu
precau ţie şi trebuie confirmate de alte metode de dia gnostic.
Informaţii importante privind componentele acestui medicament
Acest medicament conţine potasiu, care poate fi dăunător pentru pacienţii aflaţi sub dietă săracă
în potasiu -hiperkalemia.
Acest medicament conţine sodiu, care poate fi dăunător pentru pacienţii aflaţi su b dietă săracă în
sodiu. Cantitatea maximă de sodiu dintr -o zi nu trebuie să depăşească 200 mg.
4.5 Interacţiuni cu a lte m edica men te ş i alt e f orm e d e interacţi une
Anticoa gulante orale
A nticoa gulantel e oral e ş i antibioticele penicilinic e a u fos t utiliz ate pe sca ră lar gă î n practică, fără
a se raport a interacţiuni. Cu toat e acestea, în literatu ră exis tă caz uri de creşter e a IN R-ului
( International Nor malised Ratio ) l a pacienţi i afl aţi î n trata men t c u acenocu maro l sau warfarin ă ş i
l a car e s -a prescris o cură de a m oxicilină . Dacă este necesa ră ad ministrarea concomiten tă , tim pul
6
de protro mbi nă sau INR -u l trebui e m onitori za te c u atenţ ie în caz ul a dă ug ări i sau întreruperi i
a m oxicilinei. În plus , pot fi necesare ajus tări ale dozei de anticoa gulante orale (v ezi pc t. 4.4 şi
4.8).
Metotrexat
Pe nicilinele pot reduc e excr eţia m etotrexatului , deter minând o creşter e potenţial ă a toxici tă ţii
acestuia.
Probenecid
U tiliz area conco mitentă de probenicid nu este reco manda tă . Probenecidul scade secreţia tubula ră
rena lă a am oxicilinei. Utili zarea conco miten tă de probenecid poate duce la concentr aţi i san guine
crescut e ş i prelun gite de am oxicilină , nu însă ş i de acid clavulanic.
Micofenolat de mofetil
La pacienții care primesc micofenolat de mofetil s- a raportat reducerea concentrației
metabolitului activ acid micofenolic (AM) cu aproximativ 50% în urma administrării orale de
amoxicilină și acid clavulanic. Schimbarea concentrației poate să nu exprime cu exactitate
modificările expunerii totale la AM. Prin urmare, în mod normal , în absența unei dovezi clinice
de disfuncție a grefei nu este necesară modificarea dozei de micofenolat de mofetil. Cu toate
acestea, se recomandă monitorizarea cu atenție în timpul asocierii și la scurt timp după
tratamentul cu antibiotic.
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Sa
rc ina
S tudiile la ani male nu au ev ide nţia t efect e dă unătoar e direct e sau indirect e asupra sarcinii,
de zvoltării e mbrionare/fetale , naşteri i sau dezvoltării post -natal e (v ezi pct . 5.3) . D atel e lim itate
c u pri vir e la utiliz area asocieri i a m oxicilină/aci d clav ulani c pe perioada sarcini i la om nu au
indicat un risc crescut de m alfor maţii cong enitale. Într -un singur studiu la fe mei cu ruptur ă
pre matu ră de m em br ane fe ta le înaint e de ter men s-a raporta t că trata mentul profilactic cu
asocierea am oxicilină/acid clav ulani c se poate asocia cu un risc crescut de enterocoli tă
necro zan tă la nou- născuţi. Utiliz area trebui e e v itată în tim pul sarcinii , cu excepţi a caz urilo r în
car e est e considera tă esen ţială de cătr e m edic.
A lăptarea
A m bele substa nţe sunt excretate în lapte (nu se cuno aşt e ni mic c u pri vir e la e fectu l acidului
clav ulanic asupr a su garului alăptat natural). În conseci nţă, este posibi lă apar iţia, la su gari i
a lăpt aţi natural , a diareei şi infe cţiilo r fung ice la ni velu l m ucoaselor , astfel încât a lăptarea a r
pute a fi întrerupt ă. Asociere a am oxicilină/aci d clav ulani c trebuie ad ministrat ă în tim pul
perioade i de alăptare numai după evaluarea raportului risc-benefici u de către medicul curant.
4.7 Efecte asupra capaci tăţi i de a conduce vehi cule ş i de a f olos i u tilaje
N u s-a u efectuat studi i pri vin d efectel e asupr a capacit ăţii de a conduce v ehicule sau de a folosi
utila je . Cu toate acestea, pot apăre a reacţi i ad vers e (d e exe mpl u reac ţii aler gice, am eţeli,
conv ulsii), care pot influe nţa capacitatea de a conduce v ehicule ş i de a folos i utila je (v ezi pct .
4.8).
7
4.8 Reacţii ad verse
C ele mai frec ven t raportat e reac ţii ad vers e la m edica men t (RA M) sunt diareea, gre aţa şi
v ărsăturile. RAM prov enite di n studiile clinic e şi supra veg herea după punerea pe pi aţă,
pre zentat e confor m clasifi cări i Med DRA, pe aparate, siste me ş i or gane sunt enumerate mai jos.
A fos t utiliz ată ur mătoare a ter minolo gie pentr u a clasific a apar iţia reacţiilo r ad verse. Foarte
frec vente (≥1/10)
Frec vente (≥1/100 ş i <1/10)
Mai puţin frec vent e ( ≥1/1000 ş i <1/100) R are (≥ 1/10000 ş i <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
C u frec venţ ă necunoscut ă (car e nu poat e f i esti mată di n datel e disponibile)
Infecții și infestări
Candidoză muco-cutanată Frecvente
Dezvoltarea unor organisme non-susceptibile Cu frecvență necunoscută
Tulburări hematologice și limfatice
Leucopenie reversibilă (inclusiv neutropenie) Rare
Trombocitopenie Rare
Agranulocitoză reversibilă Cu frecvență necunoscută
Anemie hemolitică Cu frecvență necunoscută
Prelungirea timpului de sângerare și de protrombină1 Cu frecvență necunoscută
Tulburări ale sistemului imunitar10
Edem angioneurotic Cu frecvență necunoscută
Anafilaxie Cu frecvență necunoscută
Pseudoboala serului Cu frecvență necunoscută
Vasculită de hipersensibilizare Cu frecvență necunoscută
Tulburări ale sistemului nervos
Amețeli Mai puțin frecvente
Cefalee Mai puțin frecvente
Hiperactivitate reversibilă Cu frecvență necunoscută
Convulsii2 Cu frecvență necunoscută
Meningită aseptică Cu frecvență necunoscută
Tulburări gastro-intestinale
Diaree Foarte frecvente
Greață3 Frecvente
Vărsături Frecvente
Indigestie Mai puțin frecvente
Colită antibiotic asociată4 Cu frecvență necunoscută
Limbă cu aspect de ”păr negru” Cu frecvență necunoscută
Tulburări hepatobiliare
Creșterea ASAT și/sau ALAT5 Mai puțin frecvente
8
Hepatită6 Cu frecvență necunoscută
Icter colestatic6 Cu frecvență necunoscută
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat 7
Rash cutanat Mai puțin frecvente
Prurit Mai puțin frecvente
Urticarie Mai puțin frecvente
Eritem multiform Rare
Sindrom Stevens-Johnson Cu frecvență necunoscută
Necroliză epidermică toxică Cu frecvență necunoscută
Dermatită buloasă exfoliativă Cu frecvență necunoscută
Pustuloză exantematoasă acută generalizată (AGEP)9 Cu frecvență necunoscută
Tulburări renale și ale căilor urinare
Nefrită interstițială Cu frecvență necunoscută
Cristaliurie8 Cu frecvență necunoscută
1 Vezi pct. 4.4 2 Vezi pct. 4.4. 3 Greața este frecvent asociată cu doze orale mari. Dacă simptomatologia digestivă este importantă medicamentul
poate fi luat luat la începutul mesei. 4 Inclusiv colită pseudomembranoasă sau hemoragică (vezi pct. 4.4). 5 O creștere moderată a nivelului ALAT și SAT a fost observată și la pacienții tratați cu antibiotic beta -lactamice,
dar semnioficația acestei observații nu este cunoscută. 6 Astfel de fenomene au fost observate și la alte peniciline și cefalosporine (vezi pct. 4.4). 7 Dacă apar semne de dermatită de hipersensibilizare tratamentul trebuie oprit (vezi pct. 4. 4). 8 Vezi pct. 4.9. 9 Vezi pct. 4.4 10 Vezi pct. 4.3 and 4.4
Raportarea reacţiilor adverse
Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi -vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.
Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospec t. De asemenea, puteţi raporta
reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
ht tp://www.anm.ro/. Raportâ nd reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii
suplimentare privind siguranţa acestui medicament.
4.9 Suprado zaj
S im pt ome ş i sem ne de supradoz aj
Sim pto mele gastro -intestinal e şi de zechilibrel e hidro -electrolitic e pot fi m anifeste. A fos t
obser vată
cristaluri a c u a moxicilină , în unele cazuri ducând la insuficienţă rena lă ( vezi pct. 4.4).
Pot s ă apa ră conv ulsii l a pacienţi i c u insuficie nţă rena lă sau la cei c ăror a l i s e ad ministrea ză doz e
m ari .
S -a raporta t fa ptul c ă a m oxicilin a precipi tă pe sondele urinare, mai ales după ad ministrarea de
9
doze m ari pe cal e intra venoasă. T rebuie v erifica tă re gu la t per meabilitate a sonde i ( vezi pct . 4.4).
T ratam entul intoxic aţiei
S im pto mele gastro -intestinale pot fi tratat e si m pto matic , av ân d în veder e echilibru l hidro -
electrolitic. A moxicilina/acidu l clav ulanic poate fi înde părtat ă din circul aţie pri n he modializ ă.
5. PR O PRIE TĂŢ I F AR MAC OLO GICE
5.1 Proprie tăţ i f armacodinamice
G rupa far macoterapeuti că: co mbin aţii de peniciline , inclusi v inhibitor i de beta -lactam ază ; codul
A TC: J01CR02
Mod de a cţiune
Am oxicilin a est e o penicilin ă de sem isinte ză (antibiotic beta -lacta mic) car e inhibă una sau m ai
m ulte en zim e (deseori denu mite proteine de le gare a penicilinei, PLP) din procesul de biosinteză
a peptido glicanulu i bacteri an, care este o com ponent ă structura lă inte gran tă a peretelu i celular
bacterian. Inhibarea sinte zei peptidog licanului duce la slăbire a structuri i peretelu i celular , car e
este, de obicei, ur mată de liză celular ă ş i m oar te.
A m oxicilina poate fi de grada tă de beta -lacta maze produs e de bacteri i re zistente şi de aceea,
spectrul acti vită ţii am oxicilinei în m onoterapie nu include or ganis me care pot produce aceste
en zim e.
A cidul cla vulanic este un beta -lactam în rudi t structura l c u penicilinele . Inacti vea ză unele en zim e,
beta - lacta maze , pre venind astfel inacti varea a m oxicilinei . A cidul clav ulanic sin gur nu exerci tă
un efect antibacterian uti l clinic.
Le gătura farmacocineti că/far macodina mie
C el m ai im portant facto r deter minant pentr u eficienţ a a m oxiciline i est e durat a d e tim p în care
concentr aţia plas matic ă este menţ inut ă peste concentr aţia m ini mă inhibitori e [T> CM I].
Mecanism e de re ziste nţă
Exis tă două mecanism e principale de re zistenţ ă l a a m oxicilină/acid cla vulanic:
• inactiv area am oxiciline i de cătr e en zim ele beta -lacta maze al e bacteriilo r car e nu sunt
inhibate de cătr e acidu l cla vulanic , inclusi v cel e de clas ă B, C sau D.
• alterarea PLP, care reduce afinitate a antibioticulu i f aţă de ţintă .
Im per meabilitate a peretelu i bac teria n sau mecanis mul po mpei de eflux pot deter mina sau
contribui la reziste nţa bacteriană , m ai ales în ca zul bacteriilo r g ra m-ne gati ve.
Valori critice
Valorile critic e al e C M I pentr u am oxicilină/acid clavulani c sunt cel e al e C om itetulu i European
pri vin d Testarea Se nsibilită ţii Microbiene -Th e Eu ropea n Committe e on Antim icrobia l
Su sceptibility T esting- ( EUCAS T)
Microorganism Valori critice de sensibilitate (µg/ml)
Sensibil Inter media r2 Rezistent
10
Haemophilus influenzae1 ≤1 - >1
Morexella catarrhalis1 ≤1 - >1
Staphylococcus aureus2 ≤2 - >2
Stafilococi coagula zo- ne gativ i2 ≤0,25 >0,25
Enteroccocus1 ≤4 8 >8
Streptococcus A, B, C, G5 ≤0,25 - >0,25
Streptococcus pneumoniae3 ≤0,5 1-2 >2
Enterobacteriaceae1,4 - - >8
Anaerobi gram-negativi1 ≤4 8 >8
Anaerobi gra m-po ziti vi1 ≤4 8 >8
Valori critice independente de
specie
≤2 4-8 >8
1 V alorile raportate sunt pentru concentr aţiile de a m oxicilină . Pe ntr u testarea sensibilită ţii, concentr aţia
de aci d cla vulani c est e stabilit ă la 2 m g/l.
2
Valorile raportat e su nt pentr u oxacilină .
3
Valorile prag din tabel s e ba zea ză pe v alorile critic e de sensibilitate la a m picilin ă.
4 Valoarea critică de reziste nţă R>8 m g/l g aranteaz ă că toate tulpinile cu mecanis me de rezisten ţă
sunt raportate ca rezistente.
5
Valorile critice di n tabe l s e ba zea ză pe v alorile critic e de sensibilitate la ben zilpenicilin ă.
Pre valenţ a re ziste nţei poat e v ari a pentr u speciil e selectat e în func ţie de z ona g eo grafi că şi de
tim p, iar infor maţiile local e referitoar e la re zistenţ ă sunt de dorit, mai ales în caz ul tra tări i
infe cţiilo r sev ere . La nevoie , trebui e solicita tă opinia expe rţilor cân d pre vale nţa loca lă a
re zistenţe i est e atât de m are încât utilitate a antibioticulu i est e discutabil ă cel puţi n în caz ul
anu mito r tipur i de infecţii.
Sp ecii obiş nuit sensibile
Microor ganis me g ra m-poz itive aerobe
Enterococcus faecalis
Gardnerella vaginalis
Staphylococcus aureus (sensibi l l a m eticilină)£
Streptococcus agalactiae
Streptococcus pneumoniae 1
Streptococcus pyogenes*ş i alţ i streptococ i beta -h em olitic i
Grupul Streptococcus viridans
Microor ganis me g ra m-ne gativ e aerobe
Capnocytophaga spp.
Eikenella corrodens
H ae mophilus influenzae 2
11
Moraxella catarrhalis
Pa steurell a multocida
Microor ganis me anaerobe
Ba cteroides fragilis
Fusobacterium nucleatum
Prevot ella spp.
Specii pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Microorganisme gram-pozitive aerobe
Enterococcus faecium $
Microorganis me g ra m-ne gativ e aerobe
Escherichia coli
Klebsiell a oxytoca
Klebsiella pneumoniae
Proteus mirabilis
Proteus vulgaris
Microorganisme cu rezistenţă naturală
Microorganisme gram-negative aerobe
Acinetobacter sp.
Citrobacter freundii
Enterobacter sp.
Legionella pneumophila
Morganella morganii
Providencia spp.
Pseudomonas sp.
Serratia sp.
Stenotrophomonas maltophilia
Alte microor ganis me
Chlamydophila pneumoniae
Chla mzdophil a psittaci
Coxiella burnetti
Mycoplasma pneumoniae
$ Sensibilitate intermediară naturală în absenţa dobândirii mecanismelor de rezistenţă.
£ Toţ i stafilococi i m eticilino -re ziste nţi su nt re ziste nţi l a a m oxicilină/aci d clavulanic.
1 Streptococcus pneumoniae car e est e în totalitate sensibi l la penicilină , poat e fi trata t cu
form ulare a am oxicilină/aci d clav ulanic . O rg anis mele car e pre zin tă orice grad de reducere a
sensibilităţii faţă de penicilină nu trebuie tratate cu această for mular e ( vezi pct . 4.2 ş i 4.4).
2
În unele ţări al e U E, a u fos t raportat e c u o frec venţ ă m ai m are de 10 % tulpin i cu
sensibilitate scăz ută.
5.2 Proprie tăţ i f armacocinetice
12
Absorbţie
A m oxicilin a şi acidu l clav ulani c disocia ză co mple t în sol uţie apoa să la pH fi ziolog ic. A mbele
co mponente sunt absorbite rapid şi în propo rţie mare pe cale ora lă . Absorbţi a
a m oxicilinei/acidului cla vulani c est e opti miz at ă când ad ministrarea se face la începutul unei
m ese. După ad ministrare pe cale orală , am oxicilina şi acidu l clav ulani c pre zint ă o
biodisponibilitate de aproxi mativ 70%. Profiluril e plas matic e al e am belor co mponent e sunt
si m ilare , ia r ti m pul de atin gere a concentr aţiei plasm atice maxi me ( T
m ax )
în a m bele caz uri este
de aproxi mativ o or ă.
R ezultatele de far macocineti că dintr -un studiu, în care am oxicilina/acidu l clav ulani c
(co mpri mate 875 mg/125 mg de două ori pe z i) s -au ad ministrat în cond iţii de repau s ali menta r l a
un lo t de voluntar i s ănăt oşi sunt preze ntat e m ai jos.
Valorile medii (+ DS) ale parametrilor farmacocinetici
Medicament
adm inistrat
Doză Cmax *
ASC(0-24h) T1/2
(mg) (µg/ml) (ore) ((µg.h/ml) (ore)
Amoxicilină
AMX/AC
875 mg/125 mg
875 11,64
+ 2,78
1,50 (1,0-2,5) 53,52
+ 1,31
1,19
+0,21
Acid clavulanic
AMX/AC
875 mg/125 mg
125 2,18
+ 0,99
1,5 (1,0-2,0) 15,72
+3,86
0,98
+0,12
AMX – amoxicilină, AC – acid clavulanic
* Valoarea mediană (intervalul)
Concentra ţiile serice de a m oxicilin ă ş i de acid cla vulanic obţinut e c u asocierea a m oxici lină/acid
clav ulanic sunt si m ilare cu cele obţinute în caz ul ad minist rări i pe cal e oral ă doar a doz elor de
a m oxicilină sau doar a doz elor de acid clavulanic.
D is tri buţie
Aproxi mativ 25 % di n cantitatea tota lă de acid clav ulanic din plas mă ş i 18% di n cantit atea tota lă
de am oxicilină din plasmă se leagă de proteine. V olum ul aparent de distrib uţie este aproxi mativ
0,3- 0,4 l/ kg pentr u amoxicilină şi aproxi mativ 0,2 l/ kg pe ntru acidul clavulanic.
După ad ministrare pe cale intra venoa să , atâ t am oxicilina , cât şi acidu l clav ulani c au fos t
detectat e în colecist , ţesut abdo minal, ţesut cutanat, ţ esut adipos, ţesutur i musculare, lichid
sinov ial şi peritoneal, bil ă şi puroi . Am oxicilin a nu este distribui tă adec vat în lichidul
cefalorahidian.
D in studiile la ani male, nu exis tă dov ezi că ar exista o rete nţie tisula ră sem nificati vă de substa nţe
deri vate din medicam ent, în caz ul am belor co mponente . Am oxicilina , ca majoritate a
penicilinelor, poat e fi detectat ă în lapte . D e asem enea pot fi detectat e în lapt e ur me de aci d
clav ulani c ( vezi pct. 4.6).
S-a de monstrat c ă atâ t a m oxicilin a cât ş i acidu l clav ulani c străbat barier a placentară (v ezi pct.
4.6).
Metaboli zare
A m oxicilin a est e parţia l excretat ă în urină sub for mă de aci d peniciloi c inactiv în canti tă ţi
13
echivalente cu până la 10 –25% din doz a iniţială . A cidul clav ulanic este metaboli zat în prop oţie
m are la om ş i este eli mina t pe cal e urinar ă ş i în fecal e ş i su b for mă de dioxid de carbon, în aerul
expirat.
E lim inare
Cale a m ajor ă de eli minar e pentr u am oxicilin ă este cea ren ală , în tim p ce acidu l clav ulani c este
eli mina t atât pe cal e rena lă cât şi prin m ecanism e non -renale.
A socierea am oxicilină /acid clav ulanic are un timp mediu de în jum ătăţir e pri n eliminar e de
aproxi mativ o oră şi un clearance m edi u tota l de aproxi mati v 25 l/oră la subie cţii să năt oşi.
A proxi mativ 60 -70 % di n am oxicilin ă ş i aproxi mativ 40 -65% din acidul clav ulani c est e excretat
ne modifica t în uri nă în ti m pul pri melor 6 ore după ad ministrarea unui sin gur co mpri mat de
Amoksiklav 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Di verse studii au e vide nţia t că excr eţia urinar ă
a fost de 50- 85% pentru am oxicilină ş i 27 -60% pentru acidul c la v ulanic pe o perioa dă de 24 de
ore. În ca zul acidului clav ulanic , cea m ai m are cantita te de m edica men t a fos t excretat ă în
pri mele 2 ore după adm inistrare.
Utiliz area conco mitentă de probenecid întârzie excr eţia de am oxicilină , dar nu ş i pe cea a
acidului clav ulanic (vezi pct. 4.5).
Vârst ă
Tim pul de în jum ătăţir e pri n eli minar e a l a m oxiciline i est e si m ila r pentr u copi i c u vârst a într e 3
luni ş i 2 ani , copi i m ai m ari ş i adu lţi. Pentru copii foarte m ici (inclusiv nou- născu ţii pre maturi ) î n
pri ma săptă mână de viaţă , inter valul de ad ministrare nu trebuie s ă depă şească două ad minist rări
z ilnice , din cau za im aturit ăţii căi i renal e de eli minare . Deoarece pacienţii v ârstnic i est e m ai
probabi l s ă pre zinte funcţi e renal ă s căz ută, este necesar ă prudenţ ă în ceea c e pri veşt e ale gerea
doz ei ş i poat e f i utilă monitori za re a funcţie i renale.
Sex
După ad ministrare a pe cal e ora lă a asocieri i a m oxicili nă/acid clav ulani c la subie cţii s ă năt oşi de
sex masculi n şi feminin, sexul nu a pre zentat o influen ţă sem nificativ ă nic i asupr a
far macocineticii a moxicilinei, nic i a acidului clavulanic.
I nsuficienţă renală
C learance -ul tota l seri c a l asocieri i a m oxicilină /acid clav ulanic scade proporţ ional cu sc ăderea
funcţie i renale. Scăderea clearance -ului medica mentului est e mai pronu nţată în cazul
a m oxicilinei decât în caz ul acidului clav ulanic, deoarece se excre tă un procent m ai m are de
a m oxicilină pe cale renală . De aceea, doz ele din insuficie nţa rena lă trebui e s ă pre vină acu mularea
de am oxicilină , m enţ inând în acelaşi tim p concentr aţii adecv ate de acid clavulanic (vezi pct. 4.2).
I nsuficienţă hepatică
La pacien ţii c u insuficie nţă hepati că trebui e stabilite c u precau ţie doz ele, iar fun cţia hepatic ă
trebuie monitori za tă l a inter val e re gulate.
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Datele nonclinice nu au e v idenţ iat niciun risc special pentru om, pe ba za studiilor conv en ţionale
far macolo gic e pri vin d ev aluarea si gura nţei , genotoxicite a şi toxicitate a asupr a func ţiei de
reproducere.
S tudiile de toxicitate dup ă doz e repetat e efectuat e la câin i cu asocierea am oxicilin ă/acid
14
clavulani c au e vide nţia t irita ţie gastric ă ş i v ărsătur i ş i m odifi căr i de culoar e al e li mbii.
Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu Amoksiklav sau cu componentele sale.
6. PR O PRIE TĂŢ I F AR MACEUT IC E
6.1 Lista excipien ţilor
Acid citric anhidru
Citrat de sodiu anhidru
Celuloză microcristalină
Carboximetilceluloză sodică
Gumă Xanthan
Dioxid de siliciu coloidal anhi dru
Dioxid de siliciu
Aromă de cireaşă sălbatică
Aromă de lămâie
Zaharină sodică
Manitol
6.2 In com pati bilit ăţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
Medicamentul în ambalajul original - 2 ani
După prepararea suspensiei, aceasta rămâne stabilă 7 z ile, dacă este păstrată la temperaturi între
2 -8ºC.
6.4 Precau ţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
Suspensia reconstituită se păstrează la frigider (2 -8ºC) şi se utilizează în cel mult 7 zile.
A se agit a flaconul înainte de fiecare utilizare.
A se păstra flaconul bine închis, pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura ş i co nţi nut ul am balaj ului
Cutie cu un flacon din sticlă brună cu pulbere pentru 35 ml suspensie orală închis cu capac de
polietilenă de înaltă densitate de culoare albă şi o seringă dozatoare .
Cutie cu un flacon din sticlă brună cu pulbere pentru 70 ml suspensie orală închis cu capac de
polietilenă de înaltă densitate de culoare albă şi o seringă dozatoare.
6.6 Precau ţii spec ial e pen tru e liminarea re ziduur ilor ş i alt e i n stru cţiuni de m anipul are
Fără cerinţe speciale
A se verifica dacă sigiliul capacului este intact înainte de utilizare.A se agita flaconul pentru
15
afânarea pulberii. A se adăuga apă (conform recomandării de mai jos), a se răsturna şi a se agita
energic. Ca alternativă, a se umple flaconul cu apă până aproape de semnul de pe eticheta
flaconului, a se răsturna şi a se agita energic, apoi a se umple cu apă exact pâna la semn, a se
răsturna şi a se agita energic din nou.
Co ncentraţie Volumul de apă care trebuie Volumul final al suspensiei orale
adăugat la reconstituire (ml) reconstituite(ml)
400 mg/ 57 mg/5ml 29,5 ml 35 ml
59 ml 70 ml
A se agita energic flaconul înainte de administrarea fiecarei doze.
7. DEŢINĂT ORUL AUT ORIZ A ŢIE I D E P UNERE PE P IA ŢĂ
Lek Pharmaceuticals d.d.
Verovskova 57, 1526 Ljubljana, Slovenia
8. NUM ĂRUL (ELE ) AUT ORIZ A ŢIE I D E P UNERE PE P IA ŢĂ
7345/2006/01- 02
9. DATA P R IM EI AUT ORIZ ĂRI SAU A RE ÎNN OIR II AUT ORIZ AŢ IE I
Reînnoirea autorizaţiei – Decembrie 2006
10. DAT A REV IZ U IR II TEXTULUI
Martie 2015
