ROMPIRIN E 100 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Rompirin E 100 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fi ecare comprimat gastrorezistent conţine acid acetilsalicilic 100 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate de culoare albă, rotunde, biconvexe, cu aspect uniform, cu margini inta cte.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Acidul acetilsalicilic este indicat pentru urm ătoarele utilizări cardiovasculare:
- pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii la care se suspectează infarct miocardic acut,
- pentru profilaxi a secundară la pacienţii cu infarct miocardic în antecedente,
- pentru profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral,
- pentru reducerea riscului de atacuri ischemice tranzitorii (AIT) şi accident vascular cerebral la
pacienţii cu AIT,
- pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii cu angină pectorală stabilă şi instabilă,
- pentru profilaxia trombembolismului după chirurgie vasculară sau intervenţii chirurgicale, ex.
PTCA (Angioplastia Coronariană Percutanată Transluminală), CABG (Bypass Coronarian),
endarterectomie carotidiană, şunturi arterio- venoase,
- pentru reducerea riscului primar de infarct miocardic la persoanele cu factori de risc
cardiovascular, ex emplu diabet zaharat, dislipidemie , hipertensiune arterială, obezitate, fumat , vârstă
înaintată.
- pentru inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrism coronarian.
4.2. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Infarct miocardic acut
Se administrează o doză iniţială de 100 - 300 mg imediat ce există suspiciune de i nfarct miocardic acut.
2
Se menţine administrarea unei doze de întreţinere de 100 mg - 300 mg timp de 30 de zile după infarct.
După 30 de zile, trebuie avută în vedere terapia suplimentară pentru prevenirea infarctului miocardic
recurent.
Dacă pentru aceas tă indicaţie sunt folosite comprimatele gastrorezistente, pentru o absorbţie rapidă se
recomandă mestecarea dozei iniţiale.
Profilaxia recidivei infarctului miocardic, profilaxia atacurilor ischemice tranzitorii (AIT) şi a
infarctului cerebral:
Doza re comandată este de 100 -300 mg acid acetilsalicilic pe zi.
Prevenirea trombembolismului după intervenţii chirurgicale sau chirurgie vasculară
Doza recomandată este de 100 -300 mg acid acetilsalicilic pe zi.
Profilaxia trombozei vaselor coronariene la pa cientii cu factori multipli de risc
Doza recomandată este de 100 – 200 mg acid acetilsalicilic pe zi sau de 300 mg acid acetilsalicilic la
intervale de 2 zile.
Angina pectorală instabilă
Doza recomandată este de 100 -300 mg acid acetilsalicilic pe zi.
Inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrismul coronarian
Mai târziu (de la a doua - a treia săptămână de boală), tratamentul trebuie urmat într -o doză de 3 -5 mg /
kg corp pe zi.
Vârstnici
În general, acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii vârstnici, care sunt mai predispuşi
la reacţii adverse. În absenţa insuficienţei severe renale sau hepatice, este recomandată doza uzuală pentru
adulţi (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Copii şi adolescenţi
Acidul acetilsalicilic nu trebu ie administrat la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele trebuie administrate după masă, întregi, cu suficient lichid, fără a fi sfărâmate, rupte sau
mestecate.
4.3. Contraindicaţii
- Hipersensibilita te la acid acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct.
6.1.
- Pacienţi cu antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune
similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene.
- Ulcer gastric sau duodenal în evoluţie.
- Diateză hemoragică; coagulopatii cum sunt hemofilie şi trombocitopenie.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă renală severă.
- Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).
- Administrare de m etotrexat în doze ≥15 mg/săptămână (vezi pct. 4.5).
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Acidul acetilsalicilic poate fi utilizat în următoarele cazuri numai după evaluarea atentă a raportului risc
potenţial/beneficiu terapeutic:
- hipersensibilitate la analgezice/antiinflamatoare/antireumatice şi în prezenţa altor alergii (vezi pct. 4.3);
- istoric de ulcere gastro -intestinale, inclusiv ulcere cronice sau recurente sau antecedente de hemoragii
gastro -intestinale;
3
- în tratamentul concomitent cu medicamente anticoagulante (vezi pct. 4.5);
- la pacienţii cu insuficienţă renală sau la pacienţii cu insuficienţă circulatorie cardiovasculară (de
exemplu, boli renale vasculare, insuficienţă cardiacă congestivă, hipovolemie, intervenţii chirurgicale
majore, sepsis sau evenimente majore hemoragice), deoarece acidul acetilsalicilic poate creşte mai mult
riscul de insuficienţă renală si eşec renal acut;
- la pacienţii care suferă de deficit sever de glucozo -6 -fosfat dehidrogenaza (G6PD), ac idul
acetilsalicilic poate induce hemoliză sau anemie hemolitică. Factorii care pot creşte riscul de hemoliză
sunt, de exemplu doze mari, febra sau infecţiile acute;
- la pacienţii cu insuficienţă hepatică;
- Ibuprofenul poate interfera cu acidul acetil salicilic având efect inhibitor asupra agregării plachetare.
Pacienţii trebuie să discute cu medicul lor, dacă urmează un tratament cu acid acetilsalicilic şi trebuie să
ia ibuprofen pentru dureri (vezi pct. 4.5);
- Acidul acetilsalicilic poate duce la br onhospasm şi induce atacuri de astm sau alte reacţii de
hipersensibilitate. Factorii de risc sunt: astmul bronşic pre- existent, febra fânului, polipii nazali, sau bolile
respiratorii cronice. Acest lucru este valabil şi pentru pacienţii care prezintă reac ţii alergice (de exemplu,
reacţii cutanate, prurit, urticarie) la alte substanţe.
- datorită efectului său inhibitor asupra agregării plachetare care persistă timp de câteva zile după
administrare, acidul acetilsalicilic poate duce la o tendinţă de sângerare crescută în timpul şi după
intervenţii chirurgicale (inclusiv intervenţii chirurgicale minore, de exemplu, extracţii dentare);
- La doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia de acid uric. Acest lucru poate declanşa atacuri de
gută, la pacienţ ii predispuşi;
- Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi fără a consulta medicul. În anumite boli
virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală foarte rară, care este
posibil să pună în pericol viaţa şi necesită o acţiune medicală imediată. Riscul poate fi crescut atunci când
acidul acetilsalicilic se administrează concomitent, însă, nu a fost dovedită nici o relaţie de cauzalitate.
Poate să apară stare de vomă persistentă cu astfel de b oli, şi acest lucru poate fi un semn al sindromului
Reye.
Medicamente care contin acid acetilsalicilic nu trebui să fie luate pentru perioade prelungite sau la doze
mari, fără a consulta un medic.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate:
- Metrotrexat utilizat în doze de 15 mg pe săptamână sau mai mult: toxicitate hematologică crescută a
metotrexatului (scăderea clearance- ului renal al metotrexatului de către agenţii anti- inflamatori, în
general, şi depl asarea metotrexatului de pe proteinele sale plasmatice legate de salicilaţi) (vezi pct.4.3 ).
Asocieri care necesita precauţii la utilizare:
- Metrotrexat utilizat în doze mai mici de 15 mg pe săptamână: Toxicitate hematologică crescută a
metotrexatului (scăderea clearance- ului renal al metotrexatului de către agenţii anti- inflamatori, în
general, şi deplasarea metotrexatului de pe proteinele sale plasmatice legate de salicilaţi).
- Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul doze lor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate
acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt
nesigure, nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este
puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
- Anticoagulante, trombolitice/alţi inhibitori ai agr egării plachetare/hemostaza: risc crescut de
sângerare.
- Alte antiinflamatoare nesteroidiene cu salicilaţi în doze mari: risc crescut de ulcere şi sângerari
gastrointestinale date de efectele sinergice
- Digoxina: creşterea concentraţiei plasmatice a digoxinei dată de scăderea excreţiei renale
- Antidiabetice, de exemplu insulina, sulfoniluree: creşterea efectului hipoglicemiant la doze
mari de acid acetilsalicilic prin acţiune hipoglicemiantă a acidului acetilsalicilic şi deplasarea de
sulfoniluree din proteine plasmatice.
- Diuretice în asociere cu acid acetilsalicilic la doze mai mari: scăderea filtrării glomerulare prin
4
scăderea sintezei prostaglandinei renale.
- Glucocorticoizi sistemici, cu excepţia hidrocortizonului folosit ca tratament de substituţie în
boala Addison: scăderea nivelului de salicilat din sânge pe durata tratamentului cu corticosteroizi şi riscul
de supradozaj al salicilatului după acest tratament este oprită de corticosteroizi prin eliminarea crescută a
salicilaţilor
- Inh ibitori selectivi ai recaptării de serotonină: risc crescut de sângerări gastro -intestinale.
- Inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ACE) în combinaţie cu acid acetilsalicilic
în doze mari: scaderea filtrarii glomerulare prin inhibarea vaso dilatatoare a prostaglandinelor. Mai mult,
scaderea efectului antihipertensiv.
- Acid valproic: toxicitate crescută a acidului valproic dată de deplsarea proteinelor din situsurile de
legare.
- Alcool: creşterea deteriorării mucoasei gastro -intestinale ş i timpi de sângerare prelungiţi
datorită efectului aditiv al acidului acetilsalicilic şi alcoolului
- Uricozurice, cum sunt benzbromaronă, probenecid: scăderea efectului uricozuric (concurenţa
cu eliminarea tubulară renală a acidului uric).
4.6. Fertilitate a, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinei poate afecta în mod negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrio/fetală.
Date obţinute din studii epidemiologice ridică un semn de întrebare cu privire la riscul crescut de avort
spontan şi de malformaţii după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul primelor
trimestre de sarcină. Riscul este posibil să crească în funcţie de doza administrată şi de durata terapiei.
Datele disponibile nu susţin nici o asociere între consumul de acid acetilsalicilic şi un risc crescut de avort
spontan. Pentru acidul acetilsalicilic datele epidemiologice disponibile cu privire la malformaţie nu sunt
compatibile, dar un risc crescut de gastroschizis nu poate fi exclus. Un studiu prospectiv cu expunerea la
începutul sarcinii (luna 1 - 4) de aproximativ 14.800 de perechi mama -copil nu a arătat nici o asociere cu o
rată crescută de malformaţii.
Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi: pct. 5.3 Date pre clinice
de
siguranţă).
În primul şi al doilea trimestru de sarcină se recomandă ca produsele ce contin acid acetilsalicilic sa nu fie
administrate, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Dacă sunt utilizate de către o femeie
gravidă, medicamente ce conţin acid acetilsalicilic, în primul şi al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie
să fie cât mai redusă şi durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
În al treilea trimestru de sarcină, toti inhibitorii de sinteză ai prostaglandinei pot expune
• fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune
pulmonară);
- disfuncţie renală, care poate progresa spre insuficienţă renală cu oligo -hidroamnioză,
• mama şi copilul, la sfârşitul perioadei de sarcină, la:
- prelungirea posibilă a timpului de sângerare, un efect anti -agregant care poate să apară
chiar şi după doze foarte mici
- inhibarea contracţiilor uteri ne care rezultă în întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de -al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în lapte, administrarea în timpul alăptării trebuie evitată sau, în
funcţie de raportul beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial pentru sugar, alăptarea trebuie
întreruptă.
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Rompirin E 100 mg nu influenţează c apacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
5
4.8. Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente
(≥1/10), frecvente (≥1/100 şi 100 mg/kg corp pe zi timp de 2 zile poate produce toxicitate), poa te determina
intoxicaţie cronică, intoxicaţie iatrogenă şi poate pune viaţa în pericol, intoxicaţiile acute (supradozaj),
variind de la ingestia accidentală la copii la intoxicaţii accidentale.
Intoxicaţia cronică poate fi insidioasă, iar semnele şi simptomele sunt nespecifice. Intoxicaţia cronică
uşoară cu salicilat sau salicilism, apare de obicei numai după utilizarea repetată de doze mari.
6
Simptomele includ ameţeală, vertij, tinitus, surditate, transpiraţ ie, greaţă şi vărsături, cefalee şi
confuzie şi pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate să apară la concentraţii plasmatice de
150 - 300 micrograme/ml. Mai multe evenimente adverse grave apar la concentraţii de peste 300
micrograme/ml.
Caracteristica majoră a intoxicaţiei acute cu acid acetilsalicilic este perturbarea gravă a echilibrului acido -
bazic, care poate varia în funcţie de vârsta şi severitatea intoxicaţiei. La copii, cea mai frecventă este
acidoza metabolică. Severitatea intoxicaţiei nu poate fi estimată numai din concentraţia plasmatică.
Absorbţia de acid acetilsalicilic poate fi întârziată, datorită unei goliri gastrice scăzute, sau ca urmare a
ingestiei de preparate gastro -rezistente .
Masurile în ceea ce priveşte managementul intoxicaţiei cu acid acetilsalicilic trebuie s ă fie bazate pe
excreţia accelerată a medicamentului, precum şi pe restaurarea metabolismului electrolitic şi acido -bazic.
Datorită efectelor fiziopatologice complexe ale intoxicaţiei cu salicilaţi, semnele şi simptomele/
investigaţiile pot include:
Sem ne şi simptome Rezultatele
inve stiga ţii lor Mă su ri t e rap eu tice
Simptome uşoare până la
mode rat e
Lavaj gastric, administrare
rep eta tă de c ărbune m ed ic inal
activat, diureză alcalină forţată
Tahipnee, hiperventilaţie,
alc aloz ă re sp ir ato ri e
Alcaloză, urină alcalină Abordare terapeutică cu
ad mini str a re de l ic h ide ş i
e le ctr o li ţi
Diaforeză
Greaţă, vărsături
Simptome moderate până
l a s eve re
Lavaj gastric, administrare repetată de
c ărbune m ed ic inal ac tiv at, diur eză
a lc alină f or ţa tă, he modi aliz ă î n ca zur i
severe
Alcaloză respiratorie cu
aci doz ă m etab olică
compensatorie
Acidemie, urină acidă Abordare terapeutică cu
ad mini str a re de l ic h ide ş i
electroliţi
Hiperpirexie Abordare terapeutică cu
admini str a re de l ic h ide ş i
e le ctr o li ţi
Respirator: de la
hi pr ev en ti la ţi e, edem
pul monar noncardiog en l a
s top re sp ir a tor , a sfix ie
Cardiovascular: de la
tulburări de ritm,
hi po te n siun e arterială la
s top cardi ac
de exemplu, modificări
ale te nsiun ii a rte ri ale,
modificări E CG
Pierderi de lichide şi
ele ctr o li ţi : de sh id ra ta re ,
olig urie l a ins ufi cie n ţă r e na lă
de exemplu, hipokaliemie,
hi pe rna trem ie,
hi pona tr e m ie, f uncţie
r en ală m odi fic ată
Abordare terapeutică cu
ad mini str a re de l ic h ide ş i
e le ctr o li ţi
Afectarea metabolismului
g lucoz ei, cetoză
Hiperglicemie,
hipog licem ie ( în s pec ial la
cop ii)
Concentraţii crescute ale
cetonelor
Tinitus, surzenie
7
Gastrointestinal: Hemoragie
GI
Hematologic: de la inhibare
trombocitară la coagulopatie
de exemplu, prelungirea
TP, hipoprotrombinemie
Neurologic: Encefalopatie
toxică şi depresie cu
manifestări de la letargie,
confuzie, comă şi convulsii
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice, antiagregante plachetare, exclusiv heparină; codul ATC:
B01AC06.
Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi antipiretic din grupa salicilaţilor. La doze mici
are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează inactivării
ireversibile, prin acetilar e, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei tromboxanului A
2
(eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, în doză mică, acidul acetilsalicilic
prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul de adeziune plachetară şi nu
prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţe i
infarctului miocardic şi mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi factori de
risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi în condiţiile
utilizării în cadrul intervenţii lor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid acetilsalicilic
s -au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalici lic
asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Într -unul din
studii, atunci când o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte de sau la 30 de
minute după administrarea de acid acetil salicilic (81 mg) într-o formă farmaceutică cu eliberarea
imediată, a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau a
agregării plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările d atelor ex vivo
la situaţiile clinice sunt nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a
ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a
ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie:
Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după trei ore de la administrare orală.
Distribuţie:
Acidul acetilsalicilic administrat oral are o biodisponibilitate medie de 68%. Este hidrolizat enzimatic în
mucoasa intest inală, sânge şi ficat, cu eliberare de acid salicilic, care apoi este metabolizat în parte şi
eliminat pe cale renală ca atare şi sub formă de metaboliţi. Concentraţiile plasmatice realizate de dozele
mici de acid acetilsalicilic (forma activă ca antiagreg ant plachetar) sunt < 20 μg/ml, iar cele de acid
salicilic sunt < 60 μg/ml. Volumul de distribuţie este de 0,15 l/kg.
Metabolizare:
8
Acidul acetilsalicilic este metabolizat în ficat, unul dintre metaboliţii principali fiind acidul salicilic, care
se elimină predominant prin rinichi. Metabolizarea este limitată de capacitatea enzimelor hepatice.
Timpul de înjumătăţire plasmatică al acidului acetilsalicilic este de 1 oră, iar cel al acidului salicilic este
de 2 - 4 ore pentru dozele de 0,3 – 0,6 g (active ca analgezic antipiretic) şi de 15 – 30 ore pentru dozele de
3 – 4 g pe zi (active ca antiinflamator).
Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză.
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate cronică:
În urma studiilor efectuate la animale, după administrarea acută şi cronică a unor doze mari de acid
acetilsalicilic, s- a observat afectare renală.
Potenţial mutagen şi cancerigen:
Studiile cu acid acetilsal icilic la şoareci şi şobolani nu au dovedit potenţial cancerigen.
Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
S -a observat că salicilaţii produc efecte teratogene la unele specii de animale. S -au raportat tulburări de
nidaţie, efecte embriotoxice şi fetoto xice şi tulburări ale capacităţii de învăţare ale puilor după expunere
prenatală.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Celuloză microcristalină
Amidon pregelatinizat
Acid stearic
Film:
Copolimer al acidului metacrilic tip C
Ta lc
Dioxid de titan (E 171)
Trietilcitrat
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Hidrogenocarbonat de sodiu
Laurilsulfat de sodiu.
6.2. Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3. Perioada de valabilitate
3 ani
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
9
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
Cutie cu 150 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Antibiotice Iaşi
Str.Valea Lupului nr.1, 707410 Iaşi,România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6267/2014/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Martie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noie mbrie 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Rompirin E 100 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fi ecare comprimat gastrorezistent conţine acid acetilsalicilic 100 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent
Comprimate de culoare albă, rotunde, biconvexe, cu aspect uniform, cu margini inta cte.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Acidul acetilsalicilic este indicat pentru urm ătoarele utilizări cardiovasculare:
- pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii la care se suspectează infarct miocardic acut,
- pentru profilaxi a secundară la pacienţii cu infarct miocardic în antecedente,
- pentru profilaxia secundară a accidentului vascular cerebral,
- pentru reducerea riscului de atacuri ischemice tranzitorii (AIT) şi accident vascular cerebral la
pacienţii cu AIT,
- pentru inhibarea agregării plachetare la pacienţii cu angină pectorală stabilă şi instabilă,
- pentru profilaxia trombembolismului după chirurgie vasculară sau intervenţii chirurgicale, ex.
PTCA (Angioplastia Coronariană Percutanată Transluminală), CABG (Bypass Coronarian),
endarterectomie carotidiană, şunturi arterio- venoase,
- pentru reducerea riscului primar de infarct miocardic la persoanele cu factori de risc
cardiovascular, ex emplu diabet zaharat, dislipidemie , hipertensiune arterială, obezitate, fumat , vârstă
înaintată.
- pentru inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrism coronarian.
4.2. Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi
Infarct miocardic acut
Se administrează o doză iniţială de 100 - 300 mg imediat ce există suspiciune de i nfarct miocardic acut.
2
Se menţine administrarea unei doze de întreţinere de 100 mg - 300 mg timp de 30 de zile după infarct.
După 30 de zile, trebuie avută în vedere terapia suplimentară pentru prevenirea infarctului miocardic
recurent.
Dacă pentru aceas tă indicaţie sunt folosite comprimatele gastrorezistente, pentru o absorbţie rapidă se
recomandă mestecarea dozei iniţiale.
Profilaxia recidivei infarctului miocardic, profilaxia atacurilor ischemice tranzitorii (AIT) şi a
infarctului cerebral:
Doza re comandată este de 100 -300 mg acid acetilsalicilic pe zi.
Prevenirea trombembolismului după intervenţii chirurgicale sau chirurgie vasculară
Doza recomandată este de 100 -300 mg acid acetilsalicilic pe zi.
Profilaxia trombozei vaselor coronariene la pa cientii cu factori multipli de risc
Doza recomandată este de 100 – 200 mg acid acetilsalicilic pe zi sau de 300 mg acid acetilsalicilic la
intervale de 2 zile.
Angina pectorală instabilă
Doza recomandată este de 100 -300 mg acid acetilsalicilic pe zi.
Inhibarea profilactică a agregării plachetare în anevrismul coronarian
Mai târziu (de la a doua - a treia săptămână de boală), tratamentul trebuie urmat într -o doză de 3 -5 mg /
kg corp pe zi.
Vârstnici
În general, acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii vârstnici, care sunt mai predispuşi
la reacţii adverse. În absenţa insuficienţei severe renale sau hepatice, este recomandată doza uzuală pentru
adulţi (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Copii şi adolescenţi
Acidul acetilsalicilic nu trebu ie administrat la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele trebuie administrate după masă, întregi, cu suficient lichid, fără a fi sfărâmate, rupte sau
mestecate.
4.3. Contraindicaţii
- Hipersensibilita te la acid acetilsalicilic, la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct.
6.1.
- Pacienţi cu antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune
similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene.
- Ulcer gastric sau duodenal în evoluţie.
- Diateză hemoragică; coagulopatii cum sunt hemofilie şi trombocitopenie.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă renală severă.
- Ultimul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).
- Administrare de m etotrexat în doze ≥15 mg/săptămână (vezi pct. 4.5).
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Acidul acetilsalicilic poate fi utilizat în următoarele cazuri numai după evaluarea atentă a raportului risc
potenţial/beneficiu terapeutic:
- hipersensibilitate la analgezice/antiinflamatoare/antireumatice şi în prezenţa altor alergii (vezi pct. 4.3);
- istoric de ulcere gastro -intestinale, inclusiv ulcere cronice sau recurente sau antecedente de hemoragii
gastro -intestinale;
3
- în tratamentul concomitent cu medicamente anticoagulante (vezi pct. 4.5);
- la pacienţii cu insuficienţă renală sau la pacienţii cu insuficienţă circulatorie cardiovasculară (de
exemplu, boli renale vasculare, insuficienţă cardiacă congestivă, hipovolemie, intervenţii chirurgicale
majore, sepsis sau evenimente majore hemoragice), deoarece acidul acetilsalicilic poate creşte mai mult
riscul de insuficienţă renală si eşec renal acut;
- la pacienţii care suferă de deficit sever de glucozo -6 -fosfat dehidrogenaza (G6PD), ac idul
acetilsalicilic poate induce hemoliză sau anemie hemolitică. Factorii care pot creşte riscul de hemoliză
sunt, de exemplu doze mari, febra sau infecţiile acute;
- la pacienţii cu insuficienţă hepatică;
- Ibuprofenul poate interfera cu acidul acetil salicilic având efect inhibitor asupra agregării plachetare.
Pacienţii trebuie să discute cu medicul lor, dacă urmează un tratament cu acid acetilsalicilic şi trebuie să
ia ibuprofen pentru dureri (vezi pct. 4.5);
- Acidul acetilsalicilic poate duce la br onhospasm şi induce atacuri de astm sau alte reacţii de
hipersensibilitate. Factorii de risc sunt: astmul bronşic pre- existent, febra fânului, polipii nazali, sau bolile
respiratorii cronice. Acest lucru este valabil şi pentru pacienţii care prezintă reac ţii alergice (de exemplu,
reacţii cutanate, prurit, urticarie) la alte substanţe.
- datorită efectului său inhibitor asupra agregării plachetare care persistă timp de câteva zile după
administrare, acidul acetilsalicilic poate duce la o tendinţă de sângerare crescută în timpul şi după
intervenţii chirurgicale (inclusiv intervenţii chirurgicale minore, de exemplu, extracţii dentare);
- La doze mici, acidul acetilsalicilic reduce excreţia de acid uric. Acest lucru poate declanşa atacuri de
gută, la pacienţ ii predispuşi;
- Acidul acetilsalicilic nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi fără a consulta medicul. În anumite boli
virale, în special gripa A, gripa B şi varicela, există un risc de sindrom Reye, o boală foarte rară, care este
posibil să pună în pericol viaţa şi necesită o acţiune medicală imediată. Riscul poate fi crescut atunci când
acidul acetilsalicilic se administrează concomitent, însă, nu a fost dovedită nici o relaţie de cauzalitate.
Poate să apară stare de vomă persistentă cu astfel de b oli, şi acest lucru poate fi un semn al sindromului
Reye.
Medicamente care contin acid acetilsalicilic nu trebui să fie luate pentru perioade prelungite sau la doze
mari, fără a consulta un medic.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate:
- Metrotrexat utilizat în doze de 15 mg pe săptamână sau mai mult: toxicitate hematologică crescută a
metotrexatului (scăderea clearance- ului renal al metotrexatului de către agenţii anti- inflamatori, în
general, şi depl asarea metotrexatului de pe proteinele sale plasmatice legate de salicilaţi) (vezi pct.4.3 ).
Asocieri care necesita precauţii la utilizare:
- Metrotrexat utilizat în doze mai mici de 15 mg pe săptamână: Toxicitate hematologică crescută a
metotrexatului (scăderea clearance- ului renal al metotrexatului de către agenţii anti- inflamatori, în
general, şi deplasarea metotrexatului de pe proteinele sale plasmatice legate de salicilaţi).
- Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul doze lor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Cu toate
acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile clinice sunt
nesigure, nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi este
puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
- Anticoagulante, trombolitice/alţi inhibitori ai agr egării plachetare/hemostaza: risc crescut de
sângerare.
- Alte antiinflamatoare nesteroidiene cu salicilaţi în doze mari: risc crescut de ulcere şi sângerari
gastrointestinale date de efectele sinergice
- Digoxina: creşterea concentraţiei plasmatice a digoxinei dată de scăderea excreţiei renale
- Antidiabetice, de exemplu insulina, sulfoniluree: creşterea efectului hipoglicemiant la doze
mari de acid acetilsalicilic prin acţiune hipoglicemiantă a acidului acetilsalicilic şi deplasarea de
sulfoniluree din proteine plasmatice.
- Diuretice în asociere cu acid acetilsalicilic la doze mai mari: scăderea filtrării glomerulare prin
4
scăderea sintezei prostaglandinei renale.
- Glucocorticoizi sistemici, cu excepţia hidrocortizonului folosit ca tratament de substituţie în
boala Addison: scăderea nivelului de salicilat din sânge pe durata tratamentului cu corticosteroizi şi riscul
de supradozaj al salicilatului după acest tratament este oprită de corticosteroizi prin eliminarea crescută a
salicilaţilor
- Inh ibitori selectivi ai recaptării de serotonină: risc crescut de sângerări gastro -intestinale.
- Inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ACE) în combinaţie cu acid acetilsalicilic
în doze mari: scaderea filtrarii glomerulare prin inhibarea vaso dilatatoare a prostaglandinelor. Mai mult,
scaderea efectului antihipertensiv.
- Acid valproic: toxicitate crescută a acidului valproic dată de deplsarea proteinelor din situsurile de
legare.
- Alcool: creşterea deteriorării mucoasei gastro -intestinale ş i timpi de sângerare prelungiţi
datorită efectului aditiv al acidului acetilsalicilic şi alcoolului
- Uricozurice, cum sunt benzbromaronă, probenecid: scăderea efectului uricozuric (concurenţa
cu eliminarea tubulară renală a acidului uric).
4.6. Fertilitate a, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinei poate afecta în mod negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrio/fetală.
Date obţinute din studii epidemiologice ridică un semn de întrebare cu privire la riscul crescut de avort
spontan şi de malformaţii după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul primelor
trimestre de sarcină. Riscul este posibil să crească în funcţie de doza administrată şi de durata terapiei.
Datele disponibile nu susţin nici o asociere între consumul de acid acetilsalicilic şi un risc crescut de avort
spontan. Pentru acidul acetilsalicilic datele epidemiologice disponibile cu privire la malformaţie nu sunt
compatibile, dar un risc crescut de gastroschizis nu poate fi exclus. Un studiu prospectiv cu expunerea la
începutul sarcinii (luna 1 - 4) de aproximativ 14.800 de perechi mama -copil nu a arătat nici o asociere cu o
rată crescută de malformaţii.
Studiile la animale au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi: pct. 5.3 Date pre clinice
de
siguranţă).
În primul şi al doilea trimestru de sarcină se recomandă ca produsele ce contin acid acetilsalicilic sa nu fie
administrate, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Dacă sunt utilizate de către o femeie
gravidă, medicamente ce conţin acid acetilsalicilic, în primul şi al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie
să fie cât mai redusă şi durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
În al treilea trimestru de sarcină, toti inhibitorii de sinteză ai prostaglandinei pot expune
• fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial şi hipertensiune
pulmonară);
- disfuncţie renală, care poate progresa spre insuficienţă renală cu oligo -hidroamnioză,
• mama şi copilul, la sfârşitul perioadei de sarcină, la:
- prelungirea posibilă a timpului de sângerare, un efect anti -agregant care poate să apară
chiar şi după doze foarte mici
- inhibarea contracţiilor uteri ne care rezultă în întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de -al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în lapte, administrarea în timpul alăptării trebuie evitată sau, în
funcţie de raportul beneficiu terapeutic pentru mamă/risc potenţial pentru sugar, alăptarea trebuie
întreruptă.
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Rompirin E 100 mg nu influenţează c apacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
5
4.8. Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente
(≥1/10), frecvente (≥1/100 şi 100 mg/kg corp pe zi timp de 2 zile poate produce toxicitate), poa te determina
intoxicaţie cronică, intoxicaţie iatrogenă şi poate pune viaţa în pericol, intoxicaţiile acute (supradozaj),
variind de la ingestia accidentală la copii la intoxicaţii accidentale.
Intoxicaţia cronică poate fi insidioasă, iar semnele şi simptomele sunt nespecifice. Intoxicaţia cronică
uşoară cu salicilat sau salicilism, apare de obicei numai după utilizarea repetată de doze mari.
6
Simptomele includ ameţeală, vertij, tinitus, surditate, transpiraţ ie, greaţă şi vărsături, cefalee şi
confuzie şi pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitusul poate să apară la concentraţii plasmatice de
150 - 300 micrograme/ml. Mai multe evenimente adverse grave apar la concentraţii de peste 300
micrograme/ml.
Caracteristica majoră a intoxicaţiei acute cu acid acetilsalicilic este perturbarea gravă a echilibrului acido -
bazic, care poate varia în funcţie de vârsta şi severitatea intoxicaţiei. La copii, cea mai frecventă este
acidoza metabolică. Severitatea intoxicaţiei nu poate fi estimată numai din concentraţia plasmatică.
Absorbţia de acid acetilsalicilic poate fi întârziată, datorită unei goliri gastrice scăzute, sau ca urmare a
ingestiei de preparate gastro -rezistente .
Masurile în ceea ce priveşte managementul intoxicaţiei cu acid acetilsalicilic trebuie s ă fie bazate pe
excreţia accelerată a medicamentului, precum şi pe restaurarea metabolismului electrolitic şi acido -bazic.
Datorită efectelor fiziopatologice complexe ale intoxicaţiei cu salicilaţi, semnele şi simptomele/
investigaţiile pot include:
Sem ne şi simptome Rezultatele
inve stiga ţii lor Mă su ri t e rap eu tice
Simptome uşoare până la
mode rat e
Lavaj gastric, administrare
rep eta tă de c ărbune m ed ic inal
activat, diureză alcalină forţată
Tahipnee, hiperventilaţie,
alc aloz ă re sp ir ato ri e
Alcaloză, urină alcalină Abordare terapeutică cu
ad mini str a re de l ic h ide ş i
e le ctr o li ţi
Diaforeză
Greaţă, vărsături
Simptome moderate până
l a s eve re
Lavaj gastric, administrare repetată de
c ărbune m ed ic inal ac tiv at, diur eză
a lc alină f or ţa tă, he modi aliz ă î n ca zur i
severe
Alcaloză respiratorie cu
aci doz ă m etab olică
compensatorie
Acidemie, urină acidă Abordare terapeutică cu
ad mini str a re de l ic h ide ş i
electroliţi
Hiperpirexie Abordare terapeutică cu
admini str a re de l ic h ide ş i
e le ctr o li ţi
Respirator: de la
hi pr ev en ti la ţi e, edem
pul monar noncardiog en l a
s top re sp ir a tor , a sfix ie
Cardiovascular: de la
tulburări de ritm,
hi po te n siun e arterială la
s top cardi ac
de exemplu, modificări
ale te nsiun ii a rte ri ale,
modificări E CG
Pierderi de lichide şi
ele ctr o li ţi : de sh id ra ta re ,
olig urie l a ins ufi cie n ţă r e na lă
de exemplu, hipokaliemie,
hi pe rna trem ie,
hi pona tr e m ie, f uncţie
r en ală m odi fic ată
Abordare terapeutică cu
ad mini str a re de l ic h ide ş i
e le ctr o li ţi
Afectarea metabolismului
g lucoz ei, cetoză
Hiperglicemie,
hipog licem ie ( în s pec ial la
cop ii)
Concentraţii crescute ale
cetonelor
Tinitus, surzenie
7
Gastrointestinal: Hemoragie
GI
Hematologic: de la inhibare
trombocitară la coagulopatie
de exemplu, prelungirea
TP, hipoprotrombinemie
Neurologic: Encefalopatie
toxică şi depresie cu
manifestări de la letargie,
confuzie, comă şi convulsii
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice, antiagregante plachetare, exclusiv heparină; codul ATC:
B01AC06.
Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi antipiretic din grupa salicilaţilor. La doze mici
are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează inactivării
ireversibile, prin acetilar e, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei tromboxanului A
2
(eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, în doză mică, acidul acetilsalicilic
prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul de adeziune plachetară şi nu
prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţe i
infarctului miocardic şi mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi factori de
risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi în condiţiile
utilizării în cadrul intervenţii lor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid acetilsalicilic
s -au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalici lic
asupra agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent. Într -unul din
studii, atunci când o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte de sau la 30 de
minute după administrarea de acid acetil salicilic (81 mg) într-o formă farmaceutică cu eliberarea
imediată, a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau a
agregării plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate iar extrapolările d atelor ex vivo
la situaţiile clinice sunt nesigure nu poate fi formulată o concluzie definitivă în cazul utilizării regulate a
ibuprofenului şi este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a
ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie:
Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după trei ore de la administrare orală.
Distribuţie:
Acidul acetilsalicilic administrat oral are o biodisponibilitate medie de 68%. Este hidrolizat enzimatic în
mucoasa intest inală, sânge şi ficat, cu eliberare de acid salicilic, care apoi este metabolizat în parte şi
eliminat pe cale renală ca atare şi sub formă de metaboliţi. Concentraţiile plasmatice realizate de dozele
mici de acid acetilsalicilic (forma activă ca antiagreg ant plachetar) sunt < 20 μg/ml, iar cele de acid
salicilic sunt < 60 μg/ml. Volumul de distribuţie este de 0,15 l/kg.
Metabolizare:
8
Acidul acetilsalicilic este metabolizat în ficat, unul dintre metaboliţii principali fiind acidul salicilic, care
se elimină predominant prin rinichi. Metabolizarea este limitată de capacitatea enzimelor hepatice.
Timpul de înjumătăţire plasmatică al acidului acetilsalicilic este de 1 oră, iar cel al acidului salicilic este
de 2 - 4 ore pentru dozele de 0,3 – 0,6 g (active ca analgezic antipiretic) şi de 15 – 30 ore pentru dozele de
3 – 4 g pe zi (active ca antiinflamator).
Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză.
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate cronică:
În urma studiilor efectuate la animale, după administrarea acută şi cronică a unor doze mari de acid
acetilsalicilic, s- a observat afectare renală.
Potenţial mutagen şi cancerigen:
Studiile cu acid acetilsal icilic la şoareci şi şobolani nu au dovedit potenţial cancerigen.
Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
S -a observat că salicilaţii produc efecte teratogene la unele specii de animale. S -au raportat tulburări de
nidaţie, efecte embriotoxice şi fetoto xice şi tulburări ale capacităţii de învăţare ale puilor după expunere
prenatală.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Celuloză microcristalină
Amidon pregelatinizat
Acid stearic
Film:
Copolimer al acidului metacrilic tip C
Ta lc
Dioxid de titan (E 171)
Trietilcitrat
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Hidrogenocarbonat de sodiu
Laurilsulfat de sodiu.
6.2. Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3. Perioada de valabilitate
3 ani
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
9
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
Cutie cu 150 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Antibiotice Iaşi
Str.Valea Lupului nr.1, 707410 Iaşi,România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6267/2014/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Martie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noie mbrie 2014
