OMEPRAZOL LPH 20 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
OMEPRAZOL LPH 20 mg capsule gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
O capsul ă gastrorezistentă conţine omeprazol 20 mg .
E xcipien ţi: galben amurg (E 110), carmoisine (E 122), Ponceau 4 R (E 124), p- hidroxibenzoat de metil, p-
hidroxibenzoat de n- propil
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule gelatinoase tari nr. 2, cu corp maro, tran sparent şi cap portocaliu opac
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Omeprazolul este indicat în:
Adulţi
- tratamentul ulcerului duodenal ;- profilaxia recurenţei ulcerului duodenal;
- tratamentul ulcerului gastric;
- profilaxia recurenţei ulcerului gastric;
- tratamentul combinat cu antibiotice al bolii ulceroase asociate infecţiei cu Helicobacter pylori ;
- tratamentul ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS;
- profilaxia ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut;
- tratamentul esofagit ei de reflux ;
- tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate pentru prevenirea recurenţei;
- tratamentul simptomatic al b olii de reflux gastro-esofagien (BRGE);
- sindrom Zollinger -Ellison ;
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta pest 1 an şi greutatea peste 10 kg
- Tratamentul esofagitei de reflux
- Tratamentul simptomatic al dispepsiei şi regurgitărilor acide în boala de reflux gastro- esofagian
Copii şi adolescenţi cu vârsta peste 4 ani
- în combinaţie cu antibiotice în tratamentul ulcerului duodenal determinat de H. pylori
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare la adulţi
Tratamnentul ulcer ului duodenal :
2
Doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) o dată pe zi,
La majoritatea pacienţilor vindecarea survine după 2 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient
după această perioadă, vindecarea survine după o perioadă de încă 2 săptămâni. La pacienţii cu răspuns
terapeutic i nsuficient, se recomandă administrarea a 40 mg omeprazol (2 capsule gastrorezistente Omeprazol
LPH 20 mg ) pe zi, vindecarea survenind de obicei în 4 săptămâni..
Profilaxia recurenţei ulcerului duodenal:
Pentru profilaxia recurenţei ulcerului duodenal la pacienţii fără infecţie cu H. pylori sau atunci când
eradicarea H. pylori nu este posibilă , doza recomandată este 20 mg omeprazol administrat o dată pe zi. La
unii pacienţi poate fi suficientă o doză mai mică de omeprazol. În cazul nereuşitei terapeutice, doza poate fi
crescută la 40 mg omeprazol.
Tratamentul ulcerului gastric
Doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) o dată pe zi,
timp de 4 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient, se recomandă administrarea a 20 mg
omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi, timp de încă 4 săptămâni. În cazul în
care pacienţii cu ulcer gastric nu răspund bine la acest tratament se recomandă administrarea 40 mg
omeprazol (2 capsule gastrorezistent e Omeprazol LPH 20 mg ) o dată pe zi , vindecarea survenind în 8
săptămâni. .
Profilaxia recurenţei ulcerului gastric
Pentru profilaxia rec urenţei ulcerului gastric la pacienţii cu răspuns terpeutic insuficient , doza recomandată
este 20 mg omeprazo l (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi. Dacă este necesar doza
poate fi crescută la 40 mg omeprazol ( 2 capsule gastrorezistent e Omeprazol LPH 20 mg ) pe zi.
Eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori în boala ulceroasă :
Pentru eradicarea H. pylori , selectarea antibioticelor trebuie făcută în funcţie de toleranţa individuală la
medicamente, şi trebuie efectuată în concordanţă cu ghidurile naţionale, regionale şi locale de tratament
referitoare la rezistenţa la antibiotice .
Triplă asociere :
- omeprazol 20 mg + claritromicină 500 mg + amoxicilină 1000 mg de 2 ori pe zi, timp de 7 zile, sau
- omeprazol 20 mg + claritromicină 250 mg (sau administrare alternativă a 500 mg) + metronidazol 400 mg
(sau 500 mg sau tinidazol 500 mg), de 2 ori pe zi, t imp de 7 zile, sau
- omeprazol 40 mg o dată pe zi + amoxicilină 500 mg + metronidazol 400 mg (sau 500 mg sau timidazole
500 mg) , ambele de 3 ori pe zi, timp de 7 zile.
Dublă asociere :
- omeprazol 40 -80 mg pe zi + amoxicilină 1,5 g pe zi, în două doze, timp de 2 săptămâni
Dacă după fiecare schemă de tratament, testul pentru Helicobacter pylori rămâne pozitiv, tratamentul se
poate repeta.
Ulcer gastric, duodenal sau eroziuni gastrice asociate administrării de AINS
Pentru tratamentul ulcerelor gastrice şi du odenale asociate adminisstrării AINS, doza recomandată este de 20
mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) o dată pe zi. La majoritatea pacienţilor
vindecarea survine în , 4 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient, se recomandă
administrarea a 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi, timp de încă 4
săptămâni.
Profilaxia ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut
Pentru profilaxia ulcerelo r gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut
(vârsta > 60 ani, antecedente de ulcer gastric şi duodenal , antecedente de hemoragii gastrointestinale) doza
recomandată este 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi.
Tratamentul esofagit ei de reflux
3
D oza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi . La
majoritatea pacienţilor vindecarea survine în 4 săptămâni. La pacienţii care nu s-au vindecat d upă 4
săptămâni de tratament, se recomandă continuarea tratamentului pentru încă 4 săptămâni.
La pacienţii cu esofagită de reflux severă, se vor administra 40 mg omeprazol (2 capsule gastrorezistente
Omeprazol LPH 20 mg ) pe zi şi vindecarea survine de obic ei în 8 săptămâni.
Tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate
Pentru tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate sunt necesare doze mai mici de omeprazol şi
se vor folosi forme farmaceutice adecvate; dacă este necesar d oza poate fi crescută la 20 – 40 mg omeprazol
pe zi.
Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro -esofagian (BRGE)
Doza recomandată este 20 mg (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) omeprazol pe zi. Pacienţii
pot răspunde şi la o doză mai mică de omeprazol pe zi şi de aceea trebuie luată în considerare ajustarea
inviduală a dozelor.
Dacă nu s- a obţinut controlul simptomelor după patru săptămâni de tratament cu 20 mg omeprazol pe zi, se
recomandă investigaţii suplimentare.
Sindrom Zollinger -Ellison
La pacienţii cu sindrom Zollinger Ellison doza se ajustează în funcţie de răspunsul terapeutic şi se continuă
atât cât este considerat necesar . Doza iniţială recomandată este de 60 mg omeprazol (3 capsule
gastrorezistente Omeprazol LPH 20 mg ) pe zi; Toţi pacienţii cu afectare severă şi răspuns terapeutic
inadecvat la alte terapii, au fost eficient controlaţi şi mai mult de 90% din pacienţi s -au menţinut la doze de
20- 120 mg omeprazole pe zi.Dozele mai mari de 80 mg omeprazol pe zi se administrează î n două prize, la
intervale de 12 ore.
Administrare la copii
Copii cu vârsta mai mare de 1 an şi greutatea mai mare de 10 kg
Pentru această grupă de vârstă se vor utiliza forme farmaceutice adecvate
Tratamentul esofagitei de reflux
Tratamentul simptomat ic al dispepsiei şi a regurgit ării acid e în boala de reflux gastro- esofagian.
Dozele recomandate sunt după cum urmează:
Vârsta Greutate Administrare
>1an 10-20 kg 10 mg omeprazol administrat o dată pe zi. Dacă este necesar doza poate fi
crescută până la 20 mg omeprazol administrat o dată pe zi
> 2 ani > 20 kg 20 mg omeprazol administrat o dată pe zi. Dacă este necesar doza poate fi
crescută până la 40 mg omeprazol administrat o dată pe zi
Esofagita de reflux: durata tratementul este de 4 -8 săptămâni
T ratamentul simptomatic al dispepsiei şi a regurgit ării acid e în boala de reflux gastro- esofagian: Durata
tratamentului este de 2 -4 săptămâni. Dacă după 2 -4 săptămâni de tratament , nu s-a obţinut controlul
simptomel or pacientul trebuie investigat suplimenta r.
Copii şi adolescenţi cu vârsta mai mare de 4 ani
Tratamentul ulcerului duodenal determinat de H. Pylori
Atunci când se selectează tratamentul combinat, trebuie luat e în considerare ghidurile locale, regionale şi
naţionale referitoare la rezistenţa bact eriană, durata tratementului (de obicei 7 zile dar câteodată pănă la 14
zile), şi folosirea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.
Tratamentul trebuie suprevizat de un medic specialist.
Greutate Doze
15-30 kg În combinaţie cu două antibiotice: omeprazol 10 mg, amoxicilină 25 mg/kg corp şi
4
claritomicină 7,5 mg/kg corp administrate concomitent de două ori pe zi timp de o
săptămână
31-40 kg În combinaţie cu două antibiotice: omeprazol 20 mg, amoxicilină 750 mg şi claritomicină
7,5 mg/kg corp administrate concomitent de două ori pe pe zi timp de o săptămână
> 40 kg În combinaţie cu două antibiotice: omeprazol 20 mg, amoxicilină 1 g şi claritomicină 500
mg administrate concomitent de două ori pe zi timp de o săptămână
Grupe speciale de populaţie
Pacienţ i cu insuficienţă renală
N u este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).
.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
D e obicei 20 mg omeprazol pe zi sunt suficiente, la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).
Vârs tnici (> 65 ani)
N u este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici. (vezi pct. 5.2).
Mod de administrare
Se recomandă administrarea Omeprazol LPH 20 mg de preferat dimineaţa, de preferat fără alimente, cu puţin
lichid . Capsulele nu trebuie mestecate sau zdrobite.
Pentru pacienţii cu dificultăţi la înghiţire şi pentru copii i care pot bea sau înghiţi alimente semisolide .
Pacienţii pot deschide capsulele şi înghiţi conţinutul cu jumătate de pahar de apă sau după amestecarea
conţinutului cu lichide uşor acide de exemplu suc de fructe sau în combinaţie cu apă necarbogazoasă.
Pacienţii trebuie sfătuiţi ca imediat după dizolvare medicamentul trebuie administrat imediat (sau în cel mult
30 minute) şi înainte de administrare conţinutul trebuie amestecat.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la omeprazol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului .
Ca şi în cazul altor medicamente inhibitoare ale pompei de protoni, omeprazolul n u poate fi utilizat
concomitent cu nelfinavir (vezi pct. 4.5)
4.4 Atenţio nări şi precauţii speciale pentru utilizare
În cazul prezenţei oricărui simptom de alarmă (de exemplu pierdere neintenţională semnificativă în greutate,
vărsături recurente, disfagie, hematemeză sau melenă) şi în cazul în care este suspectat sau diagnosticat
ulcerul gastric, se recomandă excluderea etiologiei maligne a leziunii , deoarece tratamentul poate ameliora
simptomele şi întârzia diagnosticul.
Nu se recomandă administrarea concomitentă a atazanavirului cu inhibitorii pompei de protoni (vezi pct.
4.5). Dacă se consideră că tratamentul concomitent a atazanavir cu un medicament inhibitor al pomepi de
protoni nu poate fi evitat, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu încărcarea virală)
combinată cu creşterea dozei de atazanavir la 400 mg şi 100 mg de ritonavir; nu trebuie depăşită doza de 20
mg de omeprazol.
Omeprazol ul, la fel ca toate medicamentele care scad aciditatea, reduc absrobţia vitamine B
12
(ciancobalamina) datorită hipo sau aclorhidriei. Aceasta trebuie luată în considerare la pacienţii cu depozite
scăzute de vitamină sau cu factori de risc pentru absorbţie redusă de vitamina B
12 în cazul de tratamentului
îndelungat.
Omeprazolul este un inhibitor CYP2C19. Atunci când se inţiază sau când se întrerupe tratamentul cu
omeprazol, t rebuie luat în considerare potenţialele interacţiuni cu medicamente metabolizate pe calea
CYP2C19. S-a observat o interacţiune între clopidogrel şi omeprazol (vezi pct. 4.5), Relevanţa acestei
5
interacţiuni este nesigură. Ca o precauţie, utilizarea concomit entă cu omeprazol si clopidogrel trebuie
descurajată.
Unii copii cu afecţiuni cronice pot necesita tratament de durată cu toate că aceasta nu este recomandată.
Tratamentul cu medicamente inhibitoare ale pompei de protoni poate conduce la o uşoară creşter e a
infecţiilor gastrointestinale precum Salmonella şi Campylobacter (vezi pct. 5.1).
La fel ca în cazul tuturor tratamentelor de lungă durată, şi în special când tratamentul depăşeşte un an,
pacienţii trebuie monitorizaţi periodic.
O capsulă gastrorezistentă conţine galben amurg (E 110), carmoisine (E 122) şi Ponceau 4 R (E 124) care pot
determina reacţii alergice; datorită prezenţei p -hidroxibenzoaţilor pot apare reacţii alergice (chiar întârziate).
În acest caz se recomandă întreruperea medicaţiei.
Deo arece medicamentul conţine zahăr, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom
de malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament .
4.5 Interacţiuni cu alte me dicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele ale omeprazolului asupra farmacodinamiei altor medicamente
Medicamente cu absorbţie dependentă de pH
Aciditatea gastrică redusă în timpul tratamentului cu omeprazol poate creşte sau scăde absorbţia substan ţelor
active cu absorbţie dependentă de pH -ul gastric
Nelfinavir, atazanavir
Nivelele plasmatice al nelfinavirului şi atazanavirului în caz de administrare concomitentă cu omeprazol.
Administrarea concomitană a omeprazolului cu nelfinavir este contraindi cată (vezi pct. 4.3). Administrarea
concomitentă a omeprazolului (40 mg pe zi) a redu s expunerea medie la nelfinavir cu aproximativ 40% şi
expunerea medie la metabolitul M8 activ farmacologic a fost redusă cu 75- 90%. Interacţiunea poate implica
şi inhibarea căii CYP2C19.
Administrarea concomitentă a omeprazoluluicu atazanavir nu este recommandată (vezi pct. 4.4).
Administrarea concomitentă a omeprazolului (40 mg pe zi) şi atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg la
voluntarii sănătoşi a determinat o scădere cu 7 5% a expunerii la atazanavir. Creşterea dozei de atazanavir la
400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra atazanavirului. Administrarea concomitentă a
omeprazolului (20 mg pe zi) cu atazanavir 400mg/ritonavir 100 mg la voluntarii sănătoşi a determ inat o
scădere cu aproximativ 30% a expunerii atazanavir în comparaţie cu atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o
dată pe zi.
Digoxina
Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg pe zi) şi digoxin la subiecţii sănătoşi a crescut
biodisponibilitatea digoxinei cu 10%. Toxicitatea digoxinei a fost rar raportată. Cu toate acestea, este
necesară prudenţă atunci când se administrează omeprazol în doze mari la pacienţii vârstnici. În acest caz
trebuie făcută monitorizarea terapeutică a digoxinei.
Clopidogrel
Într -un studiu clinic crossover, au fost administrate timp de 5 zile, clopidogrel (doză de încărcare de 300 mg,
urmată de 75 mg / zi) în monoterapie şi împreună cu omeprazol (80 mg omeprazol administrat în acelaşi
timp cu clopidogrelul). Expunerea la metabolitu l activ al clopidogrelului a fost scăzută cu 46% (ziua 1) şi
42% (ziua 5), atunci când clopidogrelul şi omeprazolul au fost administrate împreună. Inhibarea medie a
agregării plachetare a fost diminuată cu 47% (24 de ore) şi 30% (ziua 5), atunci când clopi dogrelul şi
omeprazolul au fost administrate împreună. Într -un alt studiu s -a demonstrat că administrarea clopidogrelului
şi a omeprazolului în diferite momente nu a împiedicat interacţiunea lor, care este probabil determinată de
către efectul inhibitor a l omeprazolului asupra CYP2C19. Date inconsecvente cu privire la implicaţiile
6
clinice ale acestei interacţiuni farmacocinetice / farmacodinamice în ceea ce priveşte evenimentele
cardiovasculare majore au fost raportate din studiile clinice şi observaţional e.
Alte substanţe active
Absorbţia de posaconazol, erlotinib, ketoconazol şi itraconazol este semnificativ redusă şi, astfel, eficacitatea
clinică poate fi afectată. Utilizarea concomitentă a posaconazolului şi erlotinibului cu omeprazol trebuie
evitată.
Substanţe active metabolizate de CYP2C19
Omeprazol este un inhibitor moderat al CYP2C19, calea majoră a metabolizării omeprazolului. Astfel,
metabolismul substanţelor active administrate concomitent care sunt de asemenea, metabolizate de
CYP2C19, poate fi redus şi expunerea sistemică la aceste substanţe crescută. Exemple de astfel de
medicamente sunt R -warfarinei şi antagonişti ai vitaminei K, cilostazol, diazepam şi fenitoină.
Cilostazol
Omeprazol, administrat în doze de 40 mg la subiecţi sănătoşi într -un studiu cross -over, a crescut C
max şi ASC
pentru cilostazol cu 18% şi, respectiv, 26%, şi pentru unul dintre metaboliţii săi activi cu 29% şi respectiv
69%.
Fenitoina
Este recomandată monitorizarea concentraţiei fenitoinei plasmatice în timpul prim elor două săptămâni după
începerea tratamentului cu omeprazol şi, în cazul în care se face o ajustare a dozei de fenitoină,
monitorizare a şi o ajustare a dozei trebuie făcută la terminarea tratamentului omeprazol.
Mecanism necunoscut
Saquinavir
A dministrarea concomitentă de omeprazol cu saquinavir / ritonavir a dus la creşterea concentraţiilor
plasmatice până la aproximativ 70% pentru saquinavir asociat ă cu tolerabilitate bună la pacienţii infectaţi cu
HIV.
Tacrolimus
Administrarea concomitentă de omeprazol a fost raportată pentru a creşte concentraţiile plasmatice de
tacrolimus. O monitorizare atentă a concentraţiilor de tacrolimus, precum şi a funcţiei renale (clearance- ul
creatininei) trebui să fie efectuate, şi dacă este necesar trebuie ajustată doza de tacrolimus.
Efectele ale altor substanţe active asupra farmacocineticii omeprazolului
Inhibitori CYP2C19 şi / sau CYP3A4
Deoarece omeprazolul este metabolizat de CYP2C19 şi CYP3A4, substanţele active cunoscute a inhiba
CYP2C19 sau CYP3A4 (c um ar fi claritromicina şi voriconazol) poate duce la creşterea nivelului seric de
omeprazol prin scăderea metabolizării omeprazolui. Tratamentul concomitent cu voriconazol a dus la
dublarea expunerii la omeprazol. Deoarece doze mari de omeprazol au fost b ine tolerate, în general o ajustare
a dozei de omeprazol nu este necesară,. Cu toate acestea, ajustarea dozei trebuie luată în considerare la
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă şi, dacă este indicat tratamentul pe termen lung.
Inductori de CYP2C19 şi / sau CYP3A4
Substanţe active cunoscute inductoare ale CYP2C19 sau CYP3A4 sau ale ambel or izoenzim e (cum ar fi
rifampicina şi sunătoare) poate conduce la scăderea concentraţiilor plasmatice de omeprazol cu creşterea
ratei de de metabolizare a omeprazo lului.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Rezultatele de la trei studii epidemiologice prospective (mai mult de 1000 expuneri la omeprazol) nu indică
reacţii adverse ale omeprazol asupra sarcinii sau asupra sănătăţii fătului / nou -născutului. Omeprazol poate fi
ut ilizat în timpul sarcinii.
Omeprazol este excretat în laptele matern, dar este puţin probabil să influenţeze copilul atunci când sunt
utilizate dozele terapeutice.
7
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Este puţin pr obabil ca omeprazol să afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reacţiile adverse la medicament, cum ar fi ameţeală şi tulburări de vedere pot să apară (vezi pct. 4. 8). În
cazul în care acestea apar, pacienţii nu trebuie să cond ucă vehicule sau să utilizeze utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse (1 -10% din pacienţi) sunt cefaleea, dureri abdominale, constipaţie,
diareea, flatulenţa şi greaţă/vărsături.
Următoarele reacţii adverse au fost identificate sau suspectate în programele de studii clinice pentru
omeprazol şi după punerea pe piaţă. Niciuna dintre acestea nu este dependentă de doză. Reacţiile sunt
clasificate în funcţie de frecvenţă [frecvente ≥1/100 şi <1/10; mai puţin frecvente ≥1/1000 şi <1/100 ; rare
≥1/10000 şi <1/1000; foarte rare <1/10000, cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele
disponibile)].
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: leucopenie, trombocitopenie
Foarte rare: agranulocitoză, pancitopenie
Tulburări ale s istemului imunitar
Rare: reacţii de hipersensibilitate, de exemplu febră, edem angioneurotic şi reacţii anafilactice/şoc
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Rare: hiponatremie
Foarte rare hipomagnezemie
Tulburări psihice
Mai puţin frecvente: insomnie
Rare: agitaţie, confuzie, depresie
Foarte rare: agresiune, halucinaţii
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee
Mai puţin frecvente: ameţeli, parestezie, somnolenţă
Rare: tulburări ale gustului
Tulburări oculare
Rare: vedere înceţoşată
Tulb urări acustice şi vestibulare
Mai puţin frecvente: vertij
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: bronhospasm
Tulburări gastro -intestinale
Frecvente: durere abdominală, constipaţie, diaree, flatulenţă, greaţă/vărsături
Rare: xerostomie, st omatită, candidoză gastro- intestinală
Tulburări hepatobiliare
Mai puţin frecvente: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice
Rare: hepatită cu sau fără icter
Foarte rare: insuficienţă hepatică, encefalopatie la pacienţii cu afecţiune hepatică pre existentă
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
8
Mai puţin frecvente: dermatită, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, urticarie
Rare: alopecie, fotosensibilitate
Foarte rare: eritem polimorf, sindrom Stevens -Johnson, necroliză epidermică toxic ă (NET)
Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Rare: artralgie, mialgie
Foarte rare: slăbiciune musculară
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: nefrită interstiţială
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Foarte rare : ginecomastie
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţîn frecvente: stare generală de rău, edem periferic
Rare: transpiraţie excesivă
Populaţîa pediatrică
Siguranţa administrării omeprazolului a fost evaluată la un total de 310 co pii cu vârsta între 0-16 ani cu
afecţiuni determinate de aciditate. Sunt disponibile date limitate pe termen lung privind siguranţa la 46 de
copii care au primit tratament de întreţinere cu omeprazolului în timpul unui studiu clinic pentru esofagită
eroziv ă severe pe o perioadă de până la 749 zile. Profilul evenimentelor adverse a fost, în general, aceleaşi ca
pentru adulţi, pe termen scurt, precum şi în tratamentul pe termen lung. Nu există date pe termen lung cu
privire la efectele tratamentului cu omeprazol asupra pubertăţii şi asupra creşterii.
4.9 Supradozaj
Există informaţii limitate disponibile cu privire la efectele de supradoze de omeprazol la om. În literatura de
specialitate, doze de până la 560 mg, au fost descrise, şi ocazional au fost raporta te doze unice care au ajuns
până la 2400 mg omeprazol (120 ori doza uzuală recomandată clinic). Au fost raportate greaţă, vărsături,
ameţeli, dureri abdominale, diaree şi dureri de cap. De asemenea au fost descrise apatie, depresie şi confuzie.
Simptomel e descrise au fost tranzitorii, şi nu au fost raportate rezultate severe. Rata de eliminare a fost
neschimbat (cinetica de prim ordin), cu doze crescute. Tratament, dacă este necesar, este simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farma codinamice
Grupa farmacoterapeutică : medicamente pentru tratamentul ulcerului gastro -duodenal şi bolii de reflux
gastro -esofagian, inhibitori ai pompei protonice, codul ATC: A02BC01
Mecanismul de acţiune .
Omeprazolul este un amestec racemic de doi enant iomeri, care reduce secreţia gastrică acidă printr-un
mecanism selectiv. Omeprazolul este un inhibitor specific al pompei de protoni cu localizare în celulele
parietale gastrice, cu acţiune rapidă, care controlează secreţia gastrică acidă prin administrarea unei singure
doze zilnice.
Omeprazolul este o bază slabă, care se concentrează şi trece în forma activă în mediul puternic acid din
canalele celulelor parietale, inhibând la acest nivel enzima H
+- K+-ATP -aza (pompa de protoni). Această
etapă finală din pr ocesul formării acidului gastric este inhibată într -o manieră dependentă de doză; este
inhibată eficient atât secreţia acidă bazală, cât şi secreţia acidă provocată.
Efecte farmacodinamice
Toate efectele farmacodinamice observate poate fi explicate prin ef ectul omeprazolului asupra secreţiei acide
gastrice
Efectul asupra secreţiei gastrice acide.
9
Administrarea orală a omeprazolului produce o inhibiţie eficientă a secreţiei gastrice diurne şi nocturne,
efectul maxim fiind atins după 4 zile de tratament. La pacienţii cu ulcer duodenal, aciditatea gastrică pe 24
ore este redusă cu cel puţin 20% după administrarea unei doze de 20 mg omeprazol, iar secreţia provocată de
pentagastrină este redusă cu aproximativ 70%. Administrarea orală a 20 mg omeprazol menţine intragastric
un pH=3 timp de 17 ore pe zi la pacienţii cu ulcer duodenal. Ca o consecinţă a reducerii acidităţii gastrice,
omeprazolul reduce şi/sau normalizează expunerea esofagiană la conţinutul gastric acid la pacienţii cu reflux
gastro -esofagian. Inhibiţia secreţiei acide este direct proporţională cu aria de sub curba concentraţiei
plasmatice în funcţie de timp (ASC) a omeprazolului şi nu cu concentraţia plasmatică maximă atinsă. Nu a
fost observat fenomenul de tahifilaxie în timpul tratamentului cu ome prazol.
Efectul asupra Helicobacter pylori .
Infecţia cu H. pylori este constatată la aproximativ 95% dintre pacienţii cu ulcer duodenal şi la 70% dintre
cei cu ulcer gastric. H. pylori este un factor important în apariţia gastritei şi, împreună cu acidit atea gastrică,
este factorul important în producerea ulcerului gastro -duodenal. H. pylori este un factor major în dezvoltarea
gastritei atrofice care este asociată cu un risc crecut de apariţie a carcinomul ui gastric. Eradicarea infecţiei
prin tratamentu l cu omeprazol şi antibiotice ameliorează rapid simptomatologia şi facilitează vindecarea
leziunilor mucoasei, reducând astfel complicaţiile gastro -intestinale. Dubla asociere a fost testată şi s- a
observat a fi mai puţin eficace ca tripla asociere. Dubla asociere ar putea, totuşi, să fie luată în considerare în
cazul în care o hipersensibilitate cunoscută exclude utilizarea trip lei asocier i.
Alte efecte legate de inhibarea acid ăţii
În timpul tratamentului pe termen lung a fost raportat o oarecare creşter e a frecvenţei chisturilor glandulare
gastrice. Aceste modificări sunt o consecinţă fiziologică a inhib ării pronunţat e a secreţi ei acid e, sunt benigne
şi par a fi reversibile.
Scăderea acidităţii gastric e prin orice mijloace, inclusiv inhibitori de pompă de protoni, creşte numărul de
bacterii gastrice prezente în mod normal tractul gastro -intestinal. Tratamentul cu medicamente care scad
acid itatea poate duce la un risc uşor crescut de infecţii gastro -intestinale, cum ar fi Salmonella şi
Campylobacter .
U tilizarea la copii
Într -un studiu non- controlat la copii (1- 16 ani), cu esofagita de reflux severa, omeprazol ul la doze de 0,7-1,4
mg / kg a îmbunătăţit nivelul esofagitei în 90% din cazuri şi a redus semnificativ simptomele de reflux. Într-
un studiu orb, copiii cu vârsta între 0 -24 luni, cu boala de reflux gastro- esofagian diagnosticată clinic au fost
trataţi cu 0,5, 1. sau 1.5 mg omeprazol / kg. Frecvenţa episoade lor de vărsături/regurgitări a scăzut cu 50%
după 8 săptămâni de tratament, indiferent de doz a.
Eradicarea H. pylori la copii
Un studiu clinic randomizat, dublu orb (studiu Héliot) a concluzionat că omeprazolul în asociere cu două
antibiotice (amoxicilina si claritromicina), a fost sigură şi eficientă în tratamentul infecţiei cu H. pylori la
co pii în vârsta de peste 4 ani cu gastrită: Rata de eradicare a H. pylori: 74,2% (23/31 pacienţi) cu omeprazol
+ claritromicina + amoxicilina faţă de 9. 4% (3 / 32 pacienţi) cu amoxicilină + claritromicină. Cu toate
acestea, nu au existat dovezi de nici un beneficiu clinic cu privire la simptome le de dispep sie. Acest studiu
nu susţine nici o informaţie pentru copiii cu vârste mai mici de 4 ani.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Omeprazollul sunt acid labile şi de aceea se administrează oral ca granu le enterice în capsule sau în tablete.
Absorbţie de omeprazol este rapidă, cu niveluri plasmatice maxime după aproximativ 1 -2 ore după
administrarea dozei. Absorbţi a de omeprazol are loc în intestinul sub ţire şi este de obicei finalizat ă în termen
de 3- 6 ore. Administrarea concomitentă de alimente nu are nici o influenţă asupra biodisponibilită ţii.
Disponibilitatea sistemică (biodisponibilitatea) dintr -o doză orală unică de omeprazol este de aproximativ
40%. După administrarea repetată o dată pe zi, biodisp onibilitatea creste la aproximativ 60%.
Distribuţia
10
Volumul aparent de distribuţie la subiecţii sănăto şi este de aproximativ de la 0,3 l / kg greutate corporală.
Omeprazol este legat de proteinele plasmatice în proporţie de 97%.
Metabolism
Omeprazolul este complet metabolizat prin sistemul citocromului P450 (CYP). Cea mai mare parte a
metabolismului sale este dependentă de CYP2C19, responsabil pentru formarea metabolitului principal în
plasmă hydroxil -omeprazole,. Partea rămasă este dependentă de o al tă izoenzim ă specifi că, CYP3A4,
responsabil ă pentru formarea de omeprazol sulfonă. Ca o consecinţă a afinit ăţii mare a omeprazol ului la
CYP2C19, există un potenţial pentru inhibarea competitivă şi interacţiuni metabolice medicamentoase cu
alte meldicamente care reprezintă substrat pentru CYP2C19. Cu toate acestea, din cauza o afinit ăţii mic i
pentru CYP3A4, omeprazol nu are potenţialul de a inhiba metabolizarea altor substraturi ale CYP3A4. În
plus, omeprazol nu are un efect inhibitor asupra principalelor enzime CYP.
Aproximativ 3% din populaţia caucaziană şi 15- 20% din populaţiile asiatice nu au o enzima CYP2C19
funcţional ă şi sunt numiţi metabolizatori lenţi. La astfel de indivizi metabolismul omeprazol ului este,
probabil, în principal, catalizată de CYP3A4. După administrarea repetată o dată pe zi de omeprazol 20 mg,
valoarea medie a ASC a fost de 5 -10 ori mai mare în cazul metabolizatorilor lenţi decât la subiecţii care au o
enzima CYP2C19 funcţional ă (metabolizatorii rapizi). Media concentraţiilor plasm atice maxime au fost, de
asemenea, mai mari, de 3 -5 ori. Aceste constatări nu au implicaţii pentru administrarea a omeprazolului.
Excreţie
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al omeprazolului este de obicei mai mică de o oră atât după
admin istrare unică pe cale orală cât şi după doze repetate. Omeprazolul este complet eliminat din plasmă
între doze cu nici o tendinţă de acumulare în cazul administrării o dată pe zi. Aproape 80% dintr -o doză orală
de omeprazol este excretată sub formă de meta boliţi în urină, restul în materiile fecale, în principal provenind
prin secreti e biliară .
ASC a omeprazol ului creşte cu administrarea repetată. Această creştere este dependentă de doză şi rezultat ă
într -o relaţie non- liniară doză-ASC după administrări r epetate. Această dependenţă timp- doza se datorează
unei scăderi a metabolismului la primul pasaj şi clearance- ul sistemic, probabil, cauzată de o inhibare a
enzimei CYP2C19 de către omeprazol şi / sau metaboliţii săi (e. g. sulfonă). Nici un metabolit nu a vreun
efect asupra secreţiei de acid gastric.
P opulaţiile speciale
Insuficienţă hepatică
M etabolizarea omeprazol ului la pacienţii cu disfuncţie hepatică este afectată, ducând la o creştere a ASC.
Omeprazol nu a demonstrat nici o tendinţă de a se acumula la administrarea o dată pe zi.
Insuficienţa renală
Farmacocinetica omeprazolului, inclusiv biodisponibilitatea sistemică şi rata de eliminare, sunt neschimbate
la pacienţii cu funcţie renală redusă.
Vârstnici
R ata metabolismului omeprazol ului este oarecum redus la pacienţii vârstnici (75- 79 ani).
Copii şi adolescenţi
În timpul tratamentului cu dozele recomandate copiilor de la vârsta de 1 an, au fost obţinute concentraţii
plasmatice similare cu cele de la adulţi . La copiii mai mici de 6 luni, clearance-ul de omeprazol este redus
din cauza capacităţii scăzute de a metaboliza omeprazol ul.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Hiperplazia celulelor gastrice ECL şi tumori carcinoide, au fost observate în studii pe întreaga durată de viaţă
la şobolanii t rataţi cu omeprazol. Aces te modificări sunt rezultatul hipergastrin emiei susţinut e secundar e
inhibării acid e. Constatări similare au fost făcute după tratamentul cu antagonişti ai receptorilor H
2,
inhibitorii pompei de protoni şi după extirpare parţială a fundului corpului . Astfel, aceste schimbări nu sunt
de la un efect direct a unei substanţe active individuale.
11
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Conţinutul peletei:
M anitol,
Z ahăr,
L aurilsulfat de sodiu,
F osfat disodic anhidru,
C arbonat de calciu,
H ipromeloză E5,
H ipromeloză HP 55,
A lcool cetilic, dioxid de titan (E 171),
M etilparahidroxibenzoat de sodiu,
P ropilparahidroxibenzoat de sodiu,
A pă purificată.
Capsula : cap:
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
L aurilsulfat de sodiu,
A cid acetic glacial,
G licerol,
P -hidroxibenzoat de metil
P -hidroxibenzoat de n- propil,
D ioxid de titan (E 171),
G alben de chinolină (E 104),
Galben amurg FCF (E 110),
Ponceau 4 R (E 124), gelatină;
C orp:
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
L aurilsulfat de sodiu,
A cid acetic glacial,
G licerol, p- hidroxibenzoat de metil
P -hidroxibenzoat de n- propil,
Galben amurg FCF (E 110),
A lbastru brevetat V (E 131),
C armoisină (E 122),
G elatină.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioa da de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule gastrorezistente
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule gastrorezistente
12
Cutie cu 1 blister din PVC/Al cu 10 capsule gastrorezistente
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
LaborMed Pharma S.A.,
Splaiul Independenţei nr.319 E, sector 6, Bucureşti,
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
186/2007/01- 02-03 -04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Aut orizare – Iulie 2007
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
OMEPRAZOL LPH 20 mg capsule gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
O capsul ă gastrorezistentă conţine omeprazol 20 mg .
E xcipien ţi: galben amurg (E 110), carmoisine (E 122), Ponceau 4 R (E 124), p- hidroxibenzoat de metil, p-
hidroxibenzoat de n- propil
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Capsule gelatinoase tari nr. 2, cu corp maro, tran sparent şi cap portocaliu opac
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Omeprazolul este indicat în:
Adulţi
- tratamentul ulcerului duodenal ;- profilaxia recurenţei ulcerului duodenal;
- tratamentul ulcerului gastric;
- profilaxia recurenţei ulcerului gastric;
- tratamentul combinat cu antibiotice al bolii ulceroase asociate infecţiei cu Helicobacter pylori ;
- tratamentul ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS;
- profilaxia ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut;
- tratamentul esofagit ei de reflux ;
- tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate pentru prevenirea recurenţei;
- tratamentul simptomatic al b olii de reflux gastro-esofagien (BRGE);
- sindrom Zollinger -Ellison ;
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta pest 1 an şi greutatea peste 10 kg
- Tratamentul esofagitei de reflux
- Tratamentul simptomatic al dispepsiei şi regurgitărilor acide în boala de reflux gastro- esofagian
Copii şi adolescenţi cu vârsta peste 4 ani
- în combinaţie cu antibiotice în tratamentul ulcerului duodenal determinat de H. pylori
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare la adulţi
Tratamnentul ulcer ului duodenal :
2
Doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) o dată pe zi,
La majoritatea pacienţilor vindecarea survine după 2 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient
după această perioadă, vindecarea survine după o perioadă de încă 2 săptămâni. La pacienţii cu răspuns
terapeutic i nsuficient, se recomandă administrarea a 40 mg omeprazol (2 capsule gastrorezistente Omeprazol
LPH 20 mg ) pe zi, vindecarea survenind de obicei în 4 săptămâni..
Profilaxia recurenţei ulcerului duodenal:
Pentru profilaxia recurenţei ulcerului duodenal la pacienţii fără infecţie cu H. pylori sau atunci când
eradicarea H. pylori nu este posibilă , doza recomandată este 20 mg omeprazol administrat o dată pe zi. La
unii pacienţi poate fi suficientă o doză mai mică de omeprazol. În cazul nereuşitei terapeutice, doza poate fi
crescută la 40 mg omeprazol.
Tratamentul ulcerului gastric
Doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) o dată pe zi,
timp de 4 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient, se recomandă administrarea a 20 mg
omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi, timp de încă 4 săptămâni. În cazul în
care pacienţii cu ulcer gastric nu răspund bine la acest tratament se recomandă administrarea 40 mg
omeprazol (2 capsule gastrorezistent e Omeprazol LPH 20 mg ) o dată pe zi , vindecarea survenind în 8
săptămâni. .
Profilaxia recurenţei ulcerului gastric
Pentru profilaxia rec urenţei ulcerului gastric la pacienţii cu răspuns terpeutic insuficient , doza recomandată
este 20 mg omeprazo l (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi. Dacă este necesar doza
poate fi crescută la 40 mg omeprazol ( 2 capsule gastrorezistent e Omeprazol LPH 20 mg ) pe zi.
Eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori în boala ulceroasă :
Pentru eradicarea H. pylori , selectarea antibioticelor trebuie făcută în funcţie de toleranţa individuală la
medicamente, şi trebuie efectuată în concordanţă cu ghidurile naţionale, regionale şi locale de tratament
referitoare la rezistenţa la antibiotice .
Triplă asociere :
- omeprazol 20 mg + claritromicină 500 mg + amoxicilină 1000 mg de 2 ori pe zi, timp de 7 zile, sau
- omeprazol 20 mg + claritromicină 250 mg (sau administrare alternativă a 500 mg) + metronidazol 400 mg
(sau 500 mg sau tinidazol 500 mg), de 2 ori pe zi, t imp de 7 zile, sau
- omeprazol 40 mg o dată pe zi + amoxicilină 500 mg + metronidazol 400 mg (sau 500 mg sau timidazole
500 mg) , ambele de 3 ori pe zi, timp de 7 zile.
Dublă asociere :
- omeprazol 40 -80 mg pe zi + amoxicilină 1,5 g pe zi, în două doze, timp de 2 săptămâni
Dacă după fiecare schemă de tratament, testul pentru Helicobacter pylori rămâne pozitiv, tratamentul se
poate repeta.
Ulcer gastric, duodenal sau eroziuni gastrice asociate administrării de AINS
Pentru tratamentul ulcerelor gastrice şi du odenale asociate adminisstrării AINS, doza recomandată este de 20
mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) o dată pe zi. La majoritatea pacienţilor
vindecarea survine în , 4 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient, se recomandă
administrarea a 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi, timp de încă 4
săptămâni.
Profilaxia ulcerelor gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut
Pentru profilaxia ulcerelo r gastrice şi duodenale asociate tratamentului cu AINS la pacienţii cu risc crescut
(vârsta > 60 ani, antecedente de ulcer gastric şi duodenal , antecedente de hemoragii gastrointestinale) doza
recomandată este 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi.
Tratamentul esofagit ei de reflux
3
D oza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) pe zi . La
majoritatea pacienţilor vindecarea survine în 4 săptămâni. La pacienţii care nu s-au vindecat d upă 4
săptămâni de tratament, se recomandă continuarea tratamentului pentru încă 4 săptămâni.
La pacienţii cu esofagită de reflux severă, se vor administra 40 mg omeprazol (2 capsule gastrorezistente
Omeprazol LPH 20 mg ) pe zi şi vindecarea survine de obic ei în 8 săptămâni.
Tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate
Pentru tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate sunt necesare doze mai mici de omeprazol şi
se vor folosi forme farmaceutice adecvate; dacă este necesar d oza poate fi crescută la 20 – 40 mg omeprazol
pe zi.
Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro -esofagian (BRGE)
Doza recomandată este 20 mg (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPH 20 mg) omeprazol pe zi. Pacienţii
pot răspunde şi la o doză mai mică de omeprazol pe zi şi de aceea trebuie luată în considerare ajustarea
inviduală a dozelor.
Dacă nu s- a obţinut controlul simptomelor după patru săptămâni de tratament cu 20 mg omeprazol pe zi, se
recomandă investigaţii suplimentare.
Sindrom Zollinger -Ellison
La pacienţii cu sindrom Zollinger Ellison doza se ajustează în funcţie de răspunsul terapeutic şi se continuă
atât cât este considerat necesar . Doza iniţială recomandată este de 60 mg omeprazol (3 capsule
gastrorezistente Omeprazol LPH 20 mg ) pe zi; Toţi pacienţii cu afectare severă şi răspuns terapeutic
inadecvat la alte terapii, au fost eficient controlaţi şi mai mult de 90% din pacienţi s -au menţinut la doze de
20- 120 mg omeprazole pe zi.Dozele mai mari de 80 mg omeprazol pe zi se administrează î n două prize, la
intervale de 12 ore.
Administrare la copii
Copii cu vârsta mai mare de 1 an şi greutatea mai mare de 10 kg
Pentru această grupă de vârstă se vor utiliza forme farmaceutice adecvate
Tratamentul esofagitei de reflux
Tratamentul simptomat ic al dispepsiei şi a regurgit ării acid e în boala de reflux gastro- esofagian.
Dozele recomandate sunt după cum urmează:
Vârsta Greutate Administrare
>1an 10-20 kg 10 mg omeprazol administrat o dată pe zi. Dacă este necesar doza poate fi
crescută până la 20 mg omeprazol administrat o dată pe zi
> 2 ani > 20 kg 20 mg omeprazol administrat o dată pe zi. Dacă este necesar doza poate fi
crescută până la 40 mg omeprazol administrat o dată pe zi
Esofagita de reflux: durata tratementul este de 4 -8 săptămâni
T ratamentul simptomatic al dispepsiei şi a regurgit ării acid e în boala de reflux gastro- esofagian: Durata
tratamentului este de 2 -4 săptămâni. Dacă după 2 -4 săptămâni de tratament , nu s-a obţinut controlul
simptomel or pacientul trebuie investigat suplimenta r.
Copii şi adolescenţi cu vârsta mai mare de 4 ani
Tratamentul ulcerului duodenal determinat de H. Pylori
Atunci când se selectează tratamentul combinat, trebuie luat e în considerare ghidurile locale, regionale şi
naţionale referitoare la rezistenţa bact eriană, durata tratementului (de obicei 7 zile dar câteodată pănă la 14
zile), şi folosirea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.
Tratamentul trebuie suprevizat de un medic specialist.
Greutate Doze
15-30 kg În combinaţie cu două antibiotice: omeprazol 10 mg, amoxicilină 25 mg/kg corp şi
4
claritomicină 7,5 mg/kg corp administrate concomitent de două ori pe zi timp de o
săptămână
31-40 kg În combinaţie cu două antibiotice: omeprazol 20 mg, amoxicilină 750 mg şi claritomicină
7,5 mg/kg corp administrate concomitent de două ori pe pe zi timp de o săptămână
> 40 kg În combinaţie cu două antibiotice: omeprazol 20 mg, amoxicilină 1 g şi claritomicină 500
mg administrate concomitent de două ori pe zi timp de o săptămână
Grupe speciale de populaţie
Pacienţ i cu insuficienţă renală
N u este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).
.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
D e obicei 20 mg omeprazol pe zi sunt suficiente, la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).
Vârs tnici (> 65 ani)
N u este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici. (vezi pct. 5.2).
Mod de administrare
Se recomandă administrarea Omeprazol LPH 20 mg de preferat dimineaţa, de preferat fără alimente, cu puţin
lichid . Capsulele nu trebuie mestecate sau zdrobite.
Pentru pacienţii cu dificultăţi la înghiţire şi pentru copii i care pot bea sau înghiţi alimente semisolide .
Pacienţii pot deschide capsulele şi înghiţi conţinutul cu jumătate de pahar de apă sau după amestecarea
conţinutului cu lichide uşor acide de exemplu suc de fructe sau în combinaţie cu apă necarbogazoasă.
Pacienţii trebuie sfătuiţi ca imediat după dizolvare medicamentul trebuie administrat imediat (sau în cel mult
30 minute) şi înainte de administrare conţinutul trebuie amestecat.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la omeprazol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului .
Ca şi în cazul altor medicamente inhibitoare ale pompei de protoni, omeprazolul n u poate fi utilizat
concomitent cu nelfinavir (vezi pct. 4.5)
4.4 Atenţio nări şi precauţii speciale pentru utilizare
În cazul prezenţei oricărui simptom de alarmă (de exemplu pierdere neintenţională semnificativă în greutate,
vărsături recurente, disfagie, hematemeză sau melenă) şi în cazul în care este suspectat sau diagnosticat
ulcerul gastric, se recomandă excluderea etiologiei maligne a leziunii , deoarece tratamentul poate ameliora
simptomele şi întârzia diagnosticul.
Nu se recomandă administrarea concomitentă a atazanavirului cu inhibitorii pompei de protoni (vezi pct.
4.5). Dacă se consideră că tratamentul concomitent a atazanavir cu un medicament inhibitor al pomepi de
protoni nu poate fi evitat, se recomandă monitorizarea clinică atentă (de exemplu încărcarea virală)
combinată cu creşterea dozei de atazanavir la 400 mg şi 100 mg de ritonavir; nu trebuie depăşită doza de 20
mg de omeprazol.
Omeprazol ul, la fel ca toate medicamentele care scad aciditatea, reduc absrobţia vitamine B
12
(ciancobalamina) datorită hipo sau aclorhidriei. Aceasta trebuie luată în considerare la pacienţii cu depozite
scăzute de vitamină sau cu factori de risc pentru absorbţie redusă de vitamina B
12 în cazul de tratamentului
îndelungat.
Omeprazolul este un inhibitor CYP2C19. Atunci când se inţiază sau când se întrerupe tratamentul cu
omeprazol, t rebuie luat în considerare potenţialele interacţiuni cu medicamente metabolizate pe calea
CYP2C19. S-a observat o interacţiune între clopidogrel şi omeprazol (vezi pct. 4.5), Relevanţa acestei
5
interacţiuni este nesigură. Ca o precauţie, utilizarea concomit entă cu omeprazol si clopidogrel trebuie
descurajată.
Unii copii cu afecţiuni cronice pot necesita tratament de durată cu toate că aceasta nu este recomandată.
Tratamentul cu medicamente inhibitoare ale pompei de protoni poate conduce la o uşoară creşter e a
infecţiilor gastrointestinale precum Salmonella şi Campylobacter (vezi pct. 5.1).
La fel ca în cazul tuturor tratamentelor de lungă durată, şi în special când tratamentul depăşeşte un an,
pacienţii trebuie monitorizaţi periodic.
O capsulă gastrorezistentă conţine galben amurg (E 110), carmoisine (E 122) şi Ponceau 4 R (E 124) care pot
determina reacţii alergice; datorită prezenţei p -hidroxibenzoaţilor pot apare reacţii alergice (chiar întârziate).
În acest caz se recomandă întreruperea medicaţiei.
Deo arece medicamentul conţine zahăr, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom
de malabsorbţie la glucoză -galactoză sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest
medicament .
4.5 Interacţiuni cu alte me dicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele ale omeprazolului asupra farmacodinamiei altor medicamente
Medicamente cu absorbţie dependentă de pH
Aciditatea gastrică redusă în timpul tratamentului cu omeprazol poate creşte sau scăde absorbţia substan ţelor
active cu absorbţie dependentă de pH -ul gastric
Nelfinavir, atazanavir
Nivelele plasmatice al nelfinavirului şi atazanavirului în caz de administrare concomitentă cu omeprazol.
Administrarea concomitană a omeprazolului cu nelfinavir este contraindi cată (vezi pct. 4.3). Administrarea
concomitentă a omeprazolului (40 mg pe zi) a redu s expunerea medie la nelfinavir cu aproximativ 40% şi
expunerea medie la metabolitul M8 activ farmacologic a fost redusă cu 75- 90%. Interacţiunea poate implica
şi inhibarea căii CYP2C19.
Administrarea concomitentă a omeprazoluluicu atazanavir nu este recommandată (vezi pct. 4.4).
Administrarea concomitentă a omeprazolului (40 mg pe zi) şi atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg la
voluntarii sănătoşi a determinat o scădere cu 7 5% a expunerii la atazanavir. Creşterea dozei de atazanavir la
400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra atazanavirului. Administrarea concomitentă a
omeprazolului (20 mg pe zi) cu atazanavir 400mg/ritonavir 100 mg la voluntarii sănătoşi a determ inat o
scădere cu aproximativ 30% a expunerii atazanavir în comparaţie cu atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o
dată pe zi.
Digoxina
Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg pe zi) şi digoxin la subiecţii sănătoşi a crescut
biodisponibilitatea digoxinei cu 10%. Toxicitatea digoxinei a fost rar raportată. Cu toate acestea, este
necesară prudenţă atunci când se administrează omeprazol în doze mari la pacienţii vârstnici. În acest caz
trebuie făcută monitorizarea terapeutică a digoxinei.
Clopidogrel
Într -un studiu clinic crossover, au fost administrate timp de 5 zile, clopidogrel (doză de încărcare de 300 mg,
urmată de 75 mg / zi) în monoterapie şi împreună cu omeprazol (80 mg omeprazol administrat în acelaşi
timp cu clopidogrelul). Expunerea la metabolitu l activ al clopidogrelului a fost scăzută cu 46% (ziua 1) şi
42% (ziua 5), atunci când clopidogrelul şi omeprazolul au fost administrate împreună. Inhibarea medie a
agregării plachetare a fost diminuată cu 47% (24 de ore) şi 30% (ziua 5), atunci când clopi dogrelul şi
omeprazolul au fost administrate împreună. Într -un alt studiu s -a demonstrat că administrarea clopidogrelului
şi a omeprazolului în diferite momente nu a împiedicat interacţiunea lor, care este probabil determinată de
către efectul inhibitor a l omeprazolului asupra CYP2C19. Date inconsecvente cu privire la implicaţiile
6
clinice ale acestei interacţiuni farmacocinetice / farmacodinamice în ceea ce priveşte evenimentele
cardiovasculare majore au fost raportate din studiile clinice şi observaţional e.
Alte substanţe active
Absorbţia de posaconazol, erlotinib, ketoconazol şi itraconazol este semnificativ redusă şi, astfel, eficacitatea
clinică poate fi afectată. Utilizarea concomitentă a posaconazolului şi erlotinibului cu omeprazol trebuie
evitată.
Substanţe active metabolizate de CYP2C19
Omeprazol este un inhibitor moderat al CYP2C19, calea majoră a metabolizării omeprazolului. Astfel,
metabolismul substanţelor active administrate concomitent care sunt de asemenea, metabolizate de
CYP2C19, poate fi redus şi expunerea sistemică la aceste substanţe crescută. Exemple de astfel de
medicamente sunt R -warfarinei şi antagonişti ai vitaminei K, cilostazol, diazepam şi fenitoină.
Cilostazol
Omeprazol, administrat în doze de 40 mg la subiecţi sănătoşi într -un studiu cross -over, a crescut C
max şi ASC
pentru cilostazol cu 18% şi, respectiv, 26%, şi pentru unul dintre metaboliţii săi activi cu 29% şi respectiv
69%.
Fenitoina
Este recomandată monitorizarea concentraţiei fenitoinei plasmatice în timpul prim elor două săptămâni după
începerea tratamentului cu omeprazol şi, în cazul în care se face o ajustare a dozei de fenitoină,
monitorizare a şi o ajustare a dozei trebuie făcută la terminarea tratamentului omeprazol.
Mecanism necunoscut
Saquinavir
A dministrarea concomitentă de omeprazol cu saquinavir / ritonavir a dus la creşterea concentraţiilor
plasmatice până la aproximativ 70% pentru saquinavir asociat ă cu tolerabilitate bună la pacienţii infectaţi cu
HIV.
Tacrolimus
Administrarea concomitentă de omeprazol a fost raportată pentru a creşte concentraţiile plasmatice de
tacrolimus. O monitorizare atentă a concentraţiilor de tacrolimus, precum şi a funcţiei renale (clearance- ul
creatininei) trebui să fie efectuate, şi dacă este necesar trebuie ajustată doza de tacrolimus.
Efectele ale altor substanţe active asupra farmacocineticii omeprazolului
Inhibitori CYP2C19 şi / sau CYP3A4
Deoarece omeprazolul este metabolizat de CYP2C19 şi CYP3A4, substanţele active cunoscute a inhiba
CYP2C19 sau CYP3A4 (c um ar fi claritromicina şi voriconazol) poate duce la creşterea nivelului seric de
omeprazol prin scăderea metabolizării omeprazolui. Tratamentul concomitent cu voriconazol a dus la
dublarea expunerii la omeprazol. Deoarece doze mari de omeprazol au fost b ine tolerate, în general o ajustare
a dozei de omeprazol nu este necesară,. Cu toate acestea, ajustarea dozei trebuie luată în considerare la
pacienţii cu insuficienţă hepatică severă şi, dacă este indicat tratamentul pe termen lung.
Inductori de CYP2C19 şi / sau CYP3A4
Substanţe active cunoscute inductoare ale CYP2C19 sau CYP3A4 sau ale ambel or izoenzim e (cum ar fi
rifampicina şi sunătoare) poate conduce la scăderea concentraţiilor plasmatice de omeprazol cu creşterea
ratei de de metabolizare a omeprazo lului.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Rezultatele de la trei studii epidemiologice prospective (mai mult de 1000 expuneri la omeprazol) nu indică
reacţii adverse ale omeprazol asupra sarcinii sau asupra sănătăţii fătului / nou -născutului. Omeprazol poate fi
ut ilizat în timpul sarcinii.
Omeprazol este excretat în laptele matern, dar este puţin probabil să influenţeze copilul atunci când sunt
utilizate dozele terapeutice.
7
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Este puţin pr obabil ca omeprazol să afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reacţiile adverse la medicament, cum ar fi ameţeală şi tulburări de vedere pot să apară (vezi pct. 4. 8). În
cazul în care acestea apar, pacienţii nu trebuie să cond ucă vehicule sau să utilizeze utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse (1 -10% din pacienţi) sunt cefaleea, dureri abdominale, constipaţie,
diareea, flatulenţa şi greaţă/vărsături.
Următoarele reacţii adverse au fost identificate sau suspectate în programele de studii clinice pentru
omeprazol şi după punerea pe piaţă. Niciuna dintre acestea nu este dependentă de doză. Reacţiile sunt
clasificate în funcţie de frecvenţă [frecvente ≥1/100 şi <1/10; mai puţin frecvente ≥1/1000 şi <1/100 ; rare
≥1/10000 şi <1/1000; foarte rare <1/10000, cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele
disponibile)].
Tulburări hematologice şi limfatice
Rare: leucopenie, trombocitopenie
Foarte rare: agranulocitoză, pancitopenie
Tulburări ale s istemului imunitar
Rare: reacţii de hipersensibilitate, de exemplu febră, edem angioneurotic şi reacţii anafilactice/şoc
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Rare: hiponatremie
Foarte rare hipomagnezemie
Tulburări psihice
Mai puţin frecvente: insomnie
Rare: agitaţie, confuzie, depresie
Foarte rare: agresiune, halucinaţii
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee
Mai puţin frecvente: ameţeli, parestezie, somnolenţă
Rare: tulburări ale gustului
Tulburări oculare
Rare: vedere înceţoşată
Tulb urări acustice şi vestibulare
Mai puţin frecvente: vertij
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rare: bronhospasm
Tulburări gastro -intestinale
Frecvente: durere abdominală, constipaţie, diaree, flatulenţă, greaţă/vărsături
Rare: xerostomie, st omatită, candidoză gastro- intestinală
Tulburări hepatobiliare
Mai puţin frecvente: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice
Rare: hepatită cu sau fără icter
Foarte rare: insuficienţă hepatică, encefalopatie la pacienţii cu afecţiune hepatică pre existentă
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
8
Mai puţin frecvente: dermatită, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, urticarie
Rare: alopecie, fotosensibilitate
Foarte rare: eritem polimorf, sindrom Stevens -Johnson, necroliză epidermică toxic ă (NET)
Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Rare: artralgie, mialgie
Foarte rare: slăbiciune musculară
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: nefrită interstiţială
Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Foarte rare : ginecomastie
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţîn frecvente: stare generală de rău, edem periferic
Rare: transpiraţie excesivă
Populaţîa pediatrică
Siguranţa administrării omeprazolului a fost evaluată la un total de 310 co pii cu vârsta între 0-16 ani cu
afecţiuni determinate de aciditate. Sunt disponibile date limitate pe termen lung privind siguranţa la 46 de
copii care au primit tratament de întreţinere cu omeprazolului în timpul unui studiu clinic pentru esofagită
eroziv ă severe pe o perioadă de până la 749 zile. Profilul evenimentelor adverse a fost, în general, aceleaşi ca
pentru adulţi, pe termen scurt, precum şi în tratamentul pe termen lung. Nu există date pe termen lung cu
privire la efectele tratamentului cu omeprazol asupra pubertăţii şi asupra creşterii.
4.9 Supradozaj
Există informaţii limitate disponibile cu privire la efectele de supradoze de omeprazol la om. În literatura de
specialitate, doze de până la 560 mg, au fost descrise, şi ocazional au fost raporta te doze unice care au ajuns
până la 2400 mg omeprazol (120 ori doza uzuală recomandată clinic). Au fost raportate greaţă, vărsături,
ameţeli, dureri abdominale, diaree şi dureri de cap. De asemenea au fost descrise apatie, depresie şi confuzie.
Simptomel e descrise au fost tranzitorii, şi nu au fost raportate rezultate severe. Rata de eliminare a fost
neschimbat (cinetica de prim ordin), cu doze crescute. Tratament, dacă este necesar, este simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farma codinamice
Grupa farmacoterapeutică : medicamente pentru tratamentul ulcerului gastro -duodenal şi bolii de reflux
gastro -esofagian, inhibitori ai pompei protonice, codul ATC: A02BC01
Mecanismul de acţiune .
Omeprazolul este un amestec racemic de doi enant iomeri, care reduce secreţia gastrică acidă printr-un
mecanism selectiv. Omeprazolul este un inhibitor specific al pompei de protoni cu localizare în celulele
parietale gastrice, cu acţiune rapidă, care controlează secreţia gastrică acidă prin administrarea unei singure
doze zilnice.
Omeprazolul este o bază slabă, care se concentrează şi trece în forma activă în mediul puternic acid din
canalele celulelor parietale, inhibând la acest nivel enzima H
+- K+-ATP -aza (pompa de protoni). Această
etapă finală din pr ocesul formării acidului gastric este inhibată într -o manieră dependentă de doză; este
inhibată eficient atât secreţia acidă bazală, cât şi secreţia acidă provocată.
Efecte farmacodinamice
Toate efectele farmacodinamice observate poate fi explicate prin ef ectul omeprazolului asupra secreţiei acide
gastrice
Efectul asupra secreţiei gastrice acide.
9
Administrarea orală a omeprazolului produce o inhibiţie eficientă a secreţiei gastrice diurne şi nocturne,
efectul maxim fiind atins după 4 zile de tratament. La pacienţii cu ulcer duodenal, aciditatea gastrică pe 24
ore este redusă cu cel puţin 20% după administrarea unei doze de 20 mg omeprazol, iar secreţia provocată de
pentagastrină este redusă cu aproximativ 70%. Administrarea orală a 20 mg omeprazol menţine intragastric
un pH=3 timp de 17 ore pe zi la pacienţii cu ulcer duodenal. Ca o consecinţă a reducerii acidităţii gastrice,
omeprazolul reduce şi/sau normalizează expunerea esofagiană la conţinutul gastric acid la pacienţii cu reflux
gastro -esofagian. Inhibiţia secreţiei acide este direct proporţională cu aria de sub curba concentraţiei
plasmatice în funcţie de timp (ASC) a omeprazolului şi nu cu concentraţia plasmatică maximă atinsă. Nu a
fost observat fenomenul de tahifilaxie în timpul tratamentului cu ome prazol.
Efectul asupra Helicobacter pylori .
Infecţia cu H. pylori este constatată la aproximativ 95% dintre pacienţii cu ulcer duodenal şi la 70% dintre
cei cu ulcer gastric. H. pylori este un factor important în apariţia gastritei şi, împreună cu acidit atea gastrică,
este factorul important în producerea ulcerului gastro -duodenal. H. pylori este un factor major în dezvoltarea
gastritei atrofice care este asociată cu un risc crecut de apariţie a carcinomul ui gastric. Eradicarea infecţiei
prin tratamentu l cu omeprazol şi antibiotice ameliorează rapid simptomatologia şi facilitează vindecarea
leziunilor mucoasei, reducând astfel complicaţiile gastro -intestinale. Dubla asociere a fost testată şi s- a
observat a fi mai puţin eficace ca tripla asociere. Dubla asociere ar putea, totuşi, să fie luată în considerare în
cazul în care o hipersensibilitate cunoscută exclude utilizarea trip lei asocier i.
Alte efecte legate de inhibarea acid ăţii
În timpul tratamentului pe termen lung a fost raportat o oarecare creşter e a frecvenţei chisturilor glandulare
gastrice. Aceste modificări sunt o consecinţă fiziologică a inhib ării pronunţat e a secreţi ei acid e, sunt benigne
şi par a fi reversibile.
Scăderea acidităţii gastric e prin orice mijloace, inclusiv inhibitori de pompă de protoni, creşte numărul de
bacterii gastrice prezente în mod normal tractul gastro -intestinal. Tratamentul cu medicamente care scad
acid itatea poate duce la un risc uşor crescut de infecţii gastro -intestinale, cum ar fi Salmonella şi
Campylobacter .
U tilizarea la copii
Într -un studiu non- controlat la copii (1- 16 ani), cu esofagita de reflux severa, omeprazol ul la doze de 0,7-1,4
mg / kg a îmbunătăţit nivelul esofagitei în 90% din cazuri şi a redus semnificativ simptomele de reflux. Într-
un studiu orb, copiii cu vârsta între 0 -24 luni, cu boala de reflux gastro- esofagian diagnosticată clinic au fost
trataţi cu 0,5, 1. sau 1.5 mg omeprazol / kg. Frecvenţa episoade lor de vărsături/regurgitări a scăzut cu 50%
după 8 săptămâni de tratament, indiferent de doz a.
Eradicarea H. pylori la copii
Un studiu clinic randomizat, dublu orb (studiu Héliot) a concluzionat că omeprazolul în asociere cu două
antibiotice (amoxicilina si claritromicina), a fost sigură şi eficientă în tratamentul infecţiei cu H. pylori la
co pii în vârsta de peste 4 ani cu gastrită: Rata de eradicare a H. pylori: 74,2% (23/31 pacienţi) cu omeprazol
+ claritromicina + amoxicilina faţă de 9. 4% (3 / 32 pacienţi) cu amoxicilină + claritromicină. Cu toate
acestea, nu au existat dovezi de nici un beneficiu clinic cu privire la simptome le de dispep sie. Acest studiu
nu susţine nici o informaţie pentru copiii cu vârste mai mici de 4 ani.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Omeprazollul sunt acid labile şi de aceea se administrează oral ca granu le enterice în capsule sau în tablete.
Absorbţie de omeprazol este rapidă, cu niveluri plasmatice maxime după aproximativ 1 -2 ore după
administrarea dozei. Absorbţi a de omeprazol are loc în intestinul sub ţire şi este de obicei finalizat ă în termen
de 3- 6 ore. Administrarea concomitentă de alimente nu are nici o influenţă asupra biodisponibilită ţii.
Disponibilitatea sistemică (biodisponibilitatea) dintr -o doză orală unică de omeprazol este de aproximativ
40%. După administrarea repetată o dată pe zi, biodisp onibilitatea creste la aproximativ 60%.
Distribuţia
10
Volumul aparent de distribuţie la subiecţii sănăto şi este de aproximativ de la 0,3 l / kg greutate corporală.
Omeprazol este legat de proteinele plasmatice în proporţie de 97%.
Metabolism
Omeprazolul este complet metabolizat prin sistemul citocromului P450 (CYP). Cea mai mare parte a
metabolismului sale este dependentă de CYP2C19, responsabil pentru formarea metabolitului principal în
plasmă hydroxil -omeprazole,. Partea rămasă este dependentă de o al tă izoenzim ă specifi că, CYP3A4,
responsabil ă pentru formarea de omeprazol sulfonă. Ca o consecinţă a afinit ăţii mare a omeprazol ului la
CYP2C19, există un potenţial pentru inhibarea competitivă şi interacţiuni metabolice medicamentoase cu
alte meldicamente care reprezintă substrat pentru CYP2C19. Cu toate acestea, din cauza o afinit ăţii mic i
pentru CYP3A4, omeprazol nu are potenţialul de a inhiba metabolizarea altor substraturi ale CYP3A4. În
plus, omeprazol nu are un efect inhibitor asupra principalelor enzime CYP.
Aproximativ 3% din populaţia caucaziană şi 15- 20% din populaţiile asiatice nu au o enzima CYP2C19
funcţional ă şi sunt numiţi metabolizatori lenţi. La astfel de indivizi metabolismul omeprazol ului este,
probabil, în principal, catalizată de CYP3A4. După administrarea repetată o dată pe zi de omeprazol 20 mg,
valoarea medie a ASC a fost de 5 -10 ori mai mare în cazul metabolizatorilor lenţi decât la subiecţii care au o
enzima CYP2C19 funcţional ă (metabolizatorii rapizi). Media concentraţiilor plasm atice maxime au fost, de
asemenea, mai mari, de 3 -5 ori. Aceste constatări nu au implicaţii pentru administrarea a omeprazolului.
Excreţie
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al omeprazolului este de obicei mai mică de o oră atât după
admin istrare unică pe cale orală cât şi după doze repetate. Omeprazolul este complet eliminat din plasmă
între doze cu nici o tendinţă de acumulare în cazul administrării o dată pe zi. Aproape 80% dintr -o doză orală
de omeprazol este excretată sub formă de meta boliţi în urină, restul în materiile fecale, în principal provenind
prin secreti e biliară .
ASC a omeprazol ului creşte cu administrarea repetată. Această creştere este dependentă de doză şi rezultat ă
într -o relaţie non- liniară doză-ASC după administrări r epetate. Această dependenţă timp- doza se datorează
unei scăderi a metabolismului la primul pasaj şi clearance- ul sistemic, probabil, cauzată de o inhibare a
enzimei CYP2C19 de către omeprazol şi / sau metaboliţii săi (e. g. sulfonă). Nici un metabolit nu a vreun
efect asupra secreţiei de acid gastric.
P opulaţiile speciale
Insuficienţă hepatică
M etabolizarea omeprazol ului la pacienţii cu disfuncţie hepatică este afectată, ducând la o creştere a ASC.
Omeprazol nu a demonstrat nici o tendinţă de a se acumula la administrarea o dată pe zi.
Insuficienţa renală
Farmacocinetica omeprazolului, inclusiv biodisponibilitatea sistemică şi rata de eliminare, sunt neschimbate
la pacienţii cu funcţie renală redusă.
Vârstnici
R ata metabolismului omeprazol ului este oarecum redus la pacienţii vârstnici (75- 79 ani).
Copii şi adolescenţi
În timpul tratamentului cu dozele recomandate copiilor de la vârsta de 1 an, au fost obţinute concentraţii
plasmatice similare cu cele de la adulţi . La copiii mai mici de 6 luni, clearance-ul de omeprazol este redus
din cauza capacităţii scăzute de a metaboliza omeprazol ul.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Hiperplazia celulelor gastrice ECL şi tumori carcinoide, au fost observate în studii pe întreaga durată de viaţă
la şobolanii t rataţi cu omeprazol. Aces te modificări sunt rezultatul hipergastrin emiei susţinut e secundar e
inhibării acid e. Constatări similare au fost făcute după tratamentul cu antagonişti ai receptorilor H
2,
inhibitorii pompei de protoni şi după extirpare parţială a fundului corpului . Astfel, aceste schimbări nu sunt
de la un efect direct a unei substanţe active individuale.
11
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Conţinutul peletei:
M anitol,
Z ahăr,
L aurilsulfat de sodiu,
F osfat disodic anhidru,
C arbonat de calciu,
H ipromeloză E5,
H ipromeloză HP 55,
A lcool cetilic, dioxid de titan (E 171),
M etilparahidroxibenzoat de sodiu,
P ropilparahidroxibenzoat de sodiu,
A pă purificată.
Capsula : cap:
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
L aurilsulfat de sodiu,
A cid acetic glacial,
G licerol,
P -hidroxibenzoat de metil
P -hidroxibenzoat de n- propil,
D ioxid de titan (E 171),
G alben de chinolină (E 104),
Galben amurg FCF (E 110),
Ponceau 4 R (E 124), gelatină;
C orp:
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
L aurilsulfat de sodiu,
A cid acetic glacial,
G licerol, p- hidroxibenzoat de metil
P -hidroxibenzoat de n- propil,
Galben amurg FCF (E 110),
A lbastru brevetat V (E 131),
C armoisină (E 122),
G elatină.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioa da de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule gastrorezistente
Cutie cu 100 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule gastrorezistente
12
Cutie cu 1 blister din PVC/Al cu 10 capsule gastrorezistente
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule gastrorezistente
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
LaborMed Pharma S.A.,
Splaiul Independenţei nr.319 E, sector 6, Bucureşti,
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
186/2007/01- 02-03 -04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Aut orizare – Iulie 2007
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
