XENETIX 350
Substanta activa: IOBITRIDOLUMClasa ATC: V08AB11Forma farmaceutica: SOL. INJ.
Prescriptie: S/P-RF
Tip ambalaj: Cutie x 1 flacon din sticla x 100 ml sol. inj.
Producator: GUERBET - FRANTA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Xenetix 350, solu ţie injectabil ă, 75,78 g/100 ml
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
100 ml solu ţie injectabil ă con ţin iobitridol 75,78 g echivalent cu iod 35 g.
Osmolalitate 915 mOsm/kg
Vâscozitate la 20
0C 21 mPa.s
Vâscozitate la 370C 10 mPa.s
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Solu ţie injectabil ă.
Solu ţie limpede, incolor ă pân ă la galben pal.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
Mediu de contrast pentru investiga ţii radiologice, utilizat în:
- urografie intravenoas ă,
- îmbun ătăţ irea contrastului la tomografia computerizat ă (TC) la nivelul capului şi corpului,
- angiografie cu substrac ţie digital ă,
- arteriografie,
- angiocardiografie.
4.2 Doze şi mod de administrare
Dozajul trebuie adaptat în func ţie de tipul examin ării, vârst ă, greutate, func ţia renal ă în special la
copii, starea general ă a pacientului şi tehnica utilizată .
La fel ca pentru toate substan ţele de contrast, va fi utilizat ă doza minim ă necesar ă pentru a ob ţine o
vizualizare adecvat ă. Volumul total de substan ţă utilizat la o administrare nu trebuie s ă dep ăşeasc ă
4-5 ml/kg în cazul inject ării de doze repetate.
Sunt recomandate următoarele doze:
Procedura de diagnostic Doza medie mL/ kg Volumul total (minim-
maxim) ml
Urografie intravenoas ă 1,0
50-100
Îmbun
ătăţ irea contrastului la
tomografia computerizat ă (TC)
- scanare cerebral ă
- scanare corporal ă
1,0
1,8
40-100
90-180
Angiografie cu substrac
ţie
digital ă
- intravenoas ă
2,1
95-250
Arteriografie
-periferic
ă
-membre inferioare
-abdominală
2,2
1,8
3,6
42-210
85-300
155-330
Angiocardiografie
-adul
ţi
-copii
1,9
4,6
65-270
10-130
4.3 Contraindica
ţii
- Hipersensibilitate suspectat ă sau dovedit ă la substanţ a activă, la alte medii de contrast care
con ţin iod sau la oricare dintre excipien ţi.
- Antecedente de reac ţii adverse imediate grave sau cutanate de tip întârziat după administrarea de
iobitridol.
- Hipertiroidism manifest
În absen ţa studiilor de specialitate, iobitridol nu se administreaz ă în mielografie.
4.4 Aten ţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare
Ca şi în cazul tuturor celorlalte medii de contrast iodate, şi acest produs poate provoca anafilaxie sau
alte manifest ări alergice de tip imediat (sub 60 minute de la administrare) sau de tip întârziat (pân ă la 7
zile de la administrare) înso ţite de grea ţă, v ărs ături, dispnee, eritem, urticarie şi hipotensiune arterial ă.
La fel ca toate substan ţele de contrast iodate şi iobitridol poate provoca reac ţii de hipersensibilitate
severe sau letale.
În timpul examină rii trebuie asigurată o cale IV pentru tratamentul de urgen ţă, în cazul apari ţiei
reac ţiilor adverse. Medicamentele şi aparatura de terapie intensivă trebuie să fie disponibile pentru
cazurile care necesit ă resuscitare.
La apari ţia acestor reac ţii se consideră a fi implicate mai multe mecanisme:
- toxicitate direct ă asupra endoteliului vascular ş i a proteinelor tisulare.
- ac ţiune farmacologic ă de modificare a concentra ţiei anumitor factori endogeni (histamin ă,
frac ţiuni ale complementului, mediatori ai inflama ţiei), mai frecvente pentru produse
hiperosmolare.
- alergie de tip imediat mediat ă de IgE, în cazul Xenetix (anafilaxie).
- reac ţii alergice prin mecanisme celulare (reac ţii cutanate de tip întarziat).
Pacien ţii care au prezentat astfel de reac ţii în timpul administr ării anterioare a unui produs de contrast
iodat, prezint ă un risc mai mare de a manifesta o asfel de reac ţie în cazul readministr ării aceluia şi
produs, eventual a altui produs de contrast iodat.
Prin urmare trebuie acordată atenţie deosebit ă pacien ţilor cu antecedente alergice sau reac ţii adverse la
investiga ţii similare anterioare; beneficiul trebuie s ă fie net superior riscului în cazul administr ării la
ace şti pacienţ i. Metodele de resuscitare trebuie s ă fie la îndemân ă (s ă poat ă fi rapid aplicate).
Dupa examinare:
- pacientul trebuie să r ămân ă sub observa ţie minim 30 minute, deoarece majoritatea reac ţiilor
adverse grave survin în acest interval.
- pacientul trebuie prevenit asupra posibilit ăţii de apari ţie a reac ţiilor de tip întârziat (până la 7
zile)
Insuficien ţă renal ă
Produsele de contrast iodate pot provoca o alterare tranzitorie a func ţiei renale sau s ă agraveze o
insuficien ţă renal ă preexistent ă. De aceea se impun urm ătoarele m ăsuri de precau ţie:
- Pacien ţii trebuie s ă fie suficient hidrata ţi înainte de începerea procedurii radiologice. Pacien ţii cu
insuficien ţă renal ă sau cardiac ă sever ă, diabet zaharat, gamapatie monoclonal ă (mielom
multiplu, maladie Waldenstrom), subiec ţi având antecedente de insuficien ţă renal ă dup ă
administrarea de produse de contrast iodate, sugari, pacien ţi vârstnici cu ateromatoz ă sau
pacien ţi cu boli sistemice severe nu trebuie expu şi la deshidratare.
- Anomaliile de volum sau ale echilibrului elect rolitic trebuie corectate înainte de utilizarea
produsului.
- În cazul pacien ţilor cu insuficien ţă renală administrarea unor medicamente cu poten ţial
nefrotoxic trebuie evitat ă pân ă când substanţ a de contrast este în întregime excretat ă din
organism. Medicamentele în special incriminate sunt aminoglicozide, organoplatine, metrotrexat
în doze mari, pentamidin ă, foscarnet şi anumite antivirale (aciclovir, ganciclovir, valaciclovir,
adefovir, cidofovir, tenofovir), vancomicina, amfotericina B, imunosupresoare ( ciclosporina,
tacrolimus, ifosfamida).
- Se recomand ă respectarea unui interval de minim 48 de ore între doua explor ări radiologice cu
injectare de substan ţe de contrast, sau evitarea oricarui nou examen pân ă la restabilirea func ţiei
renale
- Prevenirea acidozei lactice la diabeticii trata ţi cu metformin: întreruperea administr ării
metformin cu 48 ore înainte de administrarea produsului de contrast, hidratare, urm ărirea func ţiei
renale ş i depistarea semnelor de acidoz ă lactic ă.
Pacien ţii hemodializa ţi pot primi substan ţe de contrast iodate, deoarece sunt dializabile. Este necesar
în prealabil avizul specialistului nefrolog al sec ţiei de hemodializ ă.
Insuficien ţă hepatic ă
Pacien ţii cu insuficien ţă hepato-renal ă severă , nu vor fi examina ţi decât dac ă este absolut necesar. O
reexaminare ulterioar ă nu trebuie efectuat ă mai devreme de 5-7 zile.
Astm bron şic
Înainte de injectarea unui mediu de contrast iodat, este recomandat ă stabilizarea clinic ă a pacien ţilor
cu astm bron şic. O aten ţie deosebit ă este necesar ă în cazul pacien ţilor care au suferit o criz ă de astm
bronş ic în ultimele 8 zile dina intea examenului, ca urmare a riscului crescut de a declan şare a
bronhospasmului.
Afectarea func ţiei tiroidiene
Dupa injectarea unui produs de contrast iodat, în particular la pacien ţii cu guşă sau cu antecedente de
disfunc ţie tiroidian ă, exist ă un risc fie de reactivare a hipertiroidiei, fie de instalare a unei hipotiroidii.
Există de asemenea un risc de hipotiroidie la nou-n ăscu ţii c ărora li s-a administrat sau ale c ăror
mame au primit un produs de contrast iodat.
Afecţ iuni cardiovasculare
Pacien ţii cu afec ţiuni cardiace actuale sau în antecedente precum insuficien ţă cardiac ă, coronaropatie,
hipertensiune arterial ă pulmonar ă sau valvulopatie, prezint ă un risc crescut de edem pulmonar,
ischemie miocardic ă, tulbur ări de ritm sau tulbur ări hemodinamice severe dup ă administrarea
produsului de contrast iodat
.
Pacien ţii cu insuficien ţă cardiac ă congestiv ă trebuie s ă fie ţ inuţi sub observa ţie timp de câteva ore
după procedur ă, pentru a detecta tulbur ările hemodinamice cu debut tardiv, ce pot fi asociate cu o
cre ştere tranzitorie a înc ărc ării osmotice circulatorii.
Tulburări ale sistemului nervos central
Ca urmare a riscului de agravare a simptomatologi ei neurologice, administrarea mediilor de contrast
iodate impune o evaluare atent ă a raportului beneficiu-risc în cazul pacienţ ilor cunoscuţi cu:
- accident ischemic tranzitor, infarct cerebral acut, hemoragie intracranian ă recent ă, edem
cerebral, epilepsie idiopatic ă sau secundar ă (tumora, cicatrice).
- etilism acut sau cronic, toxicomanie şi dependen ţă de alte substan ţe.
Pacien ţii cunoscu ţi cu epilepsie sau cu antecedente de crize epileptice trebuie men ţinu ţi sub tratament
anticonvulsivant. În unele cazuri, este indicat ca dozele medica ţiei anticonvulsivante s ă fie crescute cu
48 de ore înaintea examină rii.
Alte tipuri de afec ţiuni
Pacien ţii cu feocromocitom pot dezvolta cri ze severe de hipertensiune arterială dup ă administrarea de
iobitridol intravascular. În acest caz, este indicat ă administrarea în prealabil de medicamente ά
blocante.
La pacien ţii cu gamapatii monoclonale (mielomatoz ă, macroglobulinemia Waldenström),
administrarea intravascular ă de substanţ e de contrast este poten ţial riscant ă. La astfel de pacien ţi,
riscul deterior ării func ţiei renale poate fi diminuat printr-o hidratare corespunz ătoare a acestora
înaintea administr ării Xenetix
.
Administrarea de substan ţă de contrast iodat ă poate agrava simptomatologia în miastenia gravis.
Pacien ţii anxio şi, agi ţa ţi sau care prezint ă dureri au un risc crescut de apari ţie a reac ţiilor adverse în
cazul administr ării mediilor de contrast. În astfel de situa ţii se recomandă administrarea în prealabil de
de sedative.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Dup ă administrarea mediilor de contrast iodate, capacitatea ţesutului tiroidian de a re ţine iodul este
redus ă pentru 2-6 s ăpt ămâni,
putând între ţine pe de o parte un defect de fixare în cazul efectu ării unei
scintigrafii tiroidiene şi pe de alt ă parte o reducere a eficacit ăţii tratamentului cu iod radioactiv.
La pacien ţii cu nefropatie diabetic ă pre-existent ă administrarea de medii de contrast iodate poate
induce acidoz ă lactic ă dac ă pacien ţii sunt concomitent trata ţi ş i cu biguanidine. Tratamentul cu
biguanidine trebuie oprit cu 48 de ore înaintea administr ării de iobitridol şi poate fi reluat imediat ce
func ţia renal ă revine la parametrii anteriori examin ării.
La pacien ţii trata ţi cu beta –blocante exist ă un risc crescut de apari ţie a reac ţiilor anafilactoide mai
severe.
În urma administră rii de medii de contrast iodate la pacien ţii afla ţi în tratament cu interleukina–2, au
fost raportate reac ţii adverse atipice ca de exemplu eritem, febr ă ş i simptome gripale.
La pacien ţii în tratament cu diuretice ca urmare a riscul ui de deshidratare indus de acestea, care poate
precipita o insuficienţă renală acut ă, este necesar ă reechilibrarea hidro-electrolitic ă prealabil ă
administră rii unui mediu de contrast.
Substan ţa de contrast poate modifica rezultatele testelor de laborator pentru bilirubină, proteine sau
substan ţe anorganice (de exemplu fier, cupru, calciu, fosfor). Ace şti parametri nu trebuie s ă fie testa ţi
pe durata aceleia şi zile în care a fost administrat ă substan ţa de contrast.
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Siguran ţa administră rii iobitridol la femeia gravid ă nu a fost stabilit ă. Datele ob ţinute din studiile non-
clinice nu au dovedit efecte teratogene, mutagene sau de afectare a func ţiei reproductive.
Deoarece expunerea la radiaţii trebuie evitată pe cât posibil în timpul sarcinii, beneficiile examin ării
cu raze X, cu sau f ără substan ţe de contrast, trebuie evaluate cu grij ă în raport cu posibilele riscuri
. În
afar ă de expunerea la radia ţii a fă tului, la evaluarea raportului risc-beneficiu fa ţă de utilizarea
substan ţei de contrast iodate, trebuie luat ă în considerare şi sensibilitatea la iod a glandei tiroide a
fă tului.
Mediile de contrast pentru investiga ţii radiologice sunt excretate în laptele matern în cantit ăţi mici.
Se recomandă întreruperea al ăpt ării timp de 24 ore dupa administrarea unui mediu de contrast iodat.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu există efecte cunoscute asupra abilit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Totu şi,datorit ă
riscului de apari ţie a reac ţiilor adverse precoce este recomandat ă evitarea conducerii vehiculelor sau
folosirii de utilaje timp de o or ă dup ă ultima injectare.
4.8 Reac ţii adverse
Reac ţiile adverse sunt clasificate în func ţie de frecvenţ a cu care apar astfel:
- foarte frecvente când frecven ţa este mai mare de 10 %
- frecvente când frecvenţ a este mai mare de 1 % şi < 10%
- mai pu ţin frecvente când frecven ţa este > 0,1 % şi 0,01%
- foarte rare când frecvenţ a este <0,01%
Reac ţii de hieprsensibilitate
Reac ţiile de hipersensibilitate, incluzând reac ţii anafilactice şi anafilactoide, pot duce pân ă la deces şi
grupeaza una sau mai multe dintre urm ătoarele reac ţii:
Cutanate şi ale ţesutului subcutanat (foarte rare)
- reac ţii de tip imediat: prurit, eritem, urticaria localizat ă sau extins ă, edeme faciale, edem Quincke
- reac ţii de tip întarziat: eczem ă, exantem maculo-papulos si excepţ ional, sindrom Stevens- Jonson
sau sindrom Lyell.
Respiratorii (foarte rare)
Crize de stranut, tuse, senza ţie de conş tricţie la nivelul gâtului, dispn ee, bronhospasm, edem laringian,
laringospasm, stop respirator.
Cardiovasculare (foarte rare)
Hipotensiune arterial ă, vertij, stare general ă de r ău, tachicardie, stop cardiac.
Gastro-intestinale (foarte rare)
Greaţă , vărs ături, dureri abdominale.
Alte reac ţii adverse
Tulbur ări cardiovasculare (foarte rare)
- stare de r ău vagal, tulbur ări de ritm, angor, infarct miocardic, mai frecvent în caz de injectare
intra- coronarian ă.
- colaps cardio- vascular de gravitate variabil ă care poate surveni brusc, f ără semne premonitorii,
sau complicând manifestarile cardiovasculare descrise mai sus.
Tulbur ări neurosenzoriale (foarte rare)
- administrare sistemic ă: senza ţie de c ăldur ă, cefalee.
- examină ri în cursul cărora mediul de contrast iodat atinge o concentra ţie ridicată în sângele
arterial cerebral: agita ţie, stare de confuzie, amnezie, tulbur ări vizuale (fotofobie, cecitate
tranzitorie), tulbur ări auditive, tremur ături, parestezii, convulsii, somnolen ţă, com ă.
Tulbur ări gastro-intestinale (foarte rare )
Greaţă , vărs ături
Tulbur ări respiratorii, toracice şi mediastinale
Edem pulmonar
Tulbur ări renale şi ale c ăilor urinare (mai pu ţin frecvente) (vezi pct. 4.4)
Poate fi observat ă o cre ştere tranzitorie a valorilor concentra ţiei plasmatice de creatinin ă dar
insuficien ţa renal ă acut ă anuric ă este foarte rar ă.
Tulburări tiroidiene (foarte rare)
vezi pct. 4.4 si 4.5
Tulbur ări la nivelul locului de administrare (frecvente)
Chiar în absen ţa extravaz ării, pot apare la locul inject ării durere ş i edeme locale benigne, tranzitorii. În
administrare intraarterial ă, senza ţia de durere la locul inject ării depinde de osmolaritatea produsului
injectat. În caz de extravazare (0,01 %), poate fi observat ă o reac ţie inflamatorie local ă mergând pân ă
la necroz ă tisulară .
Alte reac ţii adverse raportate la produsele din aceea şi clas ă terapeutic ă.
- Reac ţii anafilactoide şi de hipersensibilitate cutanat ă întârziat ă: eritem polimorf.
- Reac ţii neurosenzoriale: în timpul examenelor în cursul c ărora produsul de contrast iodat atinge
o concentra ţie ridicată în sângele arterial cerebral: halucina ţii, tulbur ări de vorbire,
parez ă/paralizie, modific ări minore de EEG.
- Reac ţii digestive: hipertrofie paratiroidian ă în zilele care urmeaz ă investiga ţiei, hipersaliva ţie,
tulbur ări tranzitorii ale gustului;
- Reac ţii la nivelul locului de administrare: tromboflebita.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj, pierderile hidro-electrolitice trebuie compensate corespunz ător. Func ţia renală
trebuie supravegheat ă timp de minim 3 zile. Dacă este necesar se instituie hemodializa.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic ă: medii de contrast cu iod pentru radiologie, nefrotopice, hidrosolubile, cu
osmolaritate mic ă
, codul ATC: V08AB11
Iobitridolul este un mediu de contrast non- ionic, hidrosolubil, cu osmo lalitate de 695 mOsm/kg.
Datorită caracterului non-ionic, este lipsit de particule înc ărcate şi are o osmolalitate mai mică decât
agen ţii ionici cu o concentra ţie de iod echivalent ă.
Iobitridolul injectabil nu are o farmacologie clinic ă tipic ă, ac ţiunea sa fiind pasiv ă, de cre ştere a
absorb ţiei de raze X de c ătre ţesuturi. Sunt descrise îns ă o varietate de efecte ocazionale fiziologice,
biochimice şi hematologice
.
5.2 Propriet ăţi farmacocinetice
Injectat pe cale vascular ă, iobitridolul se distribuie în compartimentul intravascular şi în spa ţiul
intersti ţial. La om, timpul de înjum ătăţ ire plasmatic ă prin eliminare este de 1,8 ore, volumul de
distribuţ ie este de 200 ml/Kg iar clearance-ul total me diu este 93 ml/min. Legarea de proteinele
plasmatice este neglijabil ă (< 2%). Se elimin ă în principal pe cale renal ă (filtrare renală fără
reabsorb ţie sau secre ţie tubulară ) sub formă nemodificat ă. Efectul de diurez ă osmotic ă indus de
Xenetix 300 este în raport cu osmolaritatea şi volumul injectat.
În caz de insuficien ţă renal ă, eliminarea produsului se face preponderent pe cale biliar ă. Substan ţa este
dializabil ă.
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Rezultatele studiilor toxicolologice demonstreaz ă absen ţa reacţ iilor adverse dup ă administrarea pe cale
intravenoas ă sau apari ţia lor în condi ţii care dep ăşesc cu mult cele aplicate clinic (doze, frecven ţa
administră rilor). Dup ă administare unic ă a unor doze mari (9 pân ă la 18 g de iod /kg), Xenetix
provoac ă semne tranzitorii de hipotermie, depresie respiratorie şi leziuni histologice dependente de
doz ă în organele ţint ă (ficat, rinichi) de tip vacuolizare hepatocitar ă, vacuolizare şi ectazie tubular ă.
După administrarea de doze repetate timp de 28 zile la câine, (2,8 g iod/ kg) s-a observat o
degenerscen ţă granulo-vacuolară reversibilă la întreruperea tratamentului.
În caz de extravazare se poate observa irita ţie locală .
Iobitridol nu a dovedit poten ţial teratogen.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Edetat de sodiu şi calciu,
Clorhidrat de trometamol,
Trometamol,
Acid clorhidric 1N sau hidroxid de sodiu 1N,
Ap ă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilit ăţi
Multe dintre substan ţele de contrast radio-opace sunt incompatibile in vitro cu unele medicamente
antihistaminice ş i cu multe alte medicamente; de aceea, nu este indicat ca substan ţele de contrast
s ă fie amestecate cu alte produse farmaceutice
.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
A se administra imediat dup ă prima deschidere.
6.4 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 30ºC, protejat de lumin ă, în ambalajul original.
Xenetix este destinat unei administr ări unice. Soluţ ia rămas ă neutilizată trebuie aruncat ă.
A nu se utiliza decât solu ţiile limpezi, lipsite de particule.
Substan ţele de contrast iodate pot reac ţiona cu suprafe ţele metalice care con ţin cupru (alama, de
exemplu), de aceea trebuie evitat ă utilizarea de echipament medical de acest tip în manipularea
iobitridolului.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din sticl ă incolor ă tip II con ţinând 50 ml solu ţie injectabil ă
Cutie cu un flacon din sticl ă incolor ă tip II con ţinând 100 ml soluţ ie injectabilă
6.6 Instruc ţiuni privind preg ătirea medicamentului în vederea administr ării, manipularea sa
ş i eliminarea reziduurilor
F ără cerinţ e speciale.
7. DE ŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
Guerbet
BP 57400, F- 95943 Roissy CdG Cedex, Franţ a
8. NUM ĂRUL(ELE) AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
6797/2006/01-02
8
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Septembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2006
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Xenetix 350, solu ţie injectabil ă, 75,78 g/100 ml
2. COMPOZI ŢIA CALITATIV Ă Ş I CANTITATIV Ă
100 ml solu ţie injectabil ă con ţin iobitridol 75,78 g echivalent cu iod 35 g.
Osmolalitate 915 mOsm/kg
Vâscozitate la 20
0C 21 mPa.s
Vâscozitate la 370C 10 mPa.s
Pentru lista tuturor excipien ţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTIC Ă
Solu ţie injectabil ă.
Solu ţie limpede, incolor ă pân ă la galben pal.
4. DATE CLINICE
4.1 Indica ţii terapeutice
Mediu de contrast pentru investiga ţii radiologice, utilizat în:
- urografie intravenoas ă,
- îmbun ătăţ irea contrastului la tomografia computerizat ă (TC) la nivelul capului şi corpului,
- angiografie cu substrac ţie digital ă,
- arteriografie,
- angiocardiografie.
4.2 Doze şi mod de administrare
Dozajul trebuie adaptat în func ţie de tipul examin ării, vârst ă, greutate, func ţia renal ă în special la
copii, starea general ă a pacientului şi tehnica utilizată .
La fel ca pentru toate substan ţele de contrast, va fi utilizat ă doza minim ă necesar ă pentru a ob ţine o
vizualizare adecvat ă. Volumul total de substan ţă utilizat la o administrare nu trebuie s ă dep ăşeasc ă
4-5 ml/kg în cazul inject ării de doze repetate.
Sunt recomandate următoarele doze:
Procedura de diagnostic Doza medie mL/ kg Volumul total (minim-
maxim) ml
Urografie intravenoas ă 1,0
50-100
Îmbun
ătăţ irea contrastului la
tomografia computerizat ă (TC)
- scanare cerebral ă
- scanare corporal ă
1,0
1,8
40-100
90-180
Angiografie cu substrac
ţie
digital ă
- intravenoas ă
2,1
95-250
Arteriografie
-periferic
ă
-membre inferioare
-abdominală
2,2
1,8
3,6
42-210
85-300
155-330
Angiocardiografie
-adul
ţi
-copii
1,9
4,6
65-270
10-130
4.3 Contraindica
ţii
- Hipersensibilitate suspectat ă sau dovedit ă la substanţ a activă, la alte medii de contrast care
con ţin iod sau la oricare dintre excipien ţi.
- Antecedente de reac ţii adverse imediate grave sau cutanate de tip întârziat după administrarea de
iobitridol.
- Hipertiroidism manifest
În absen ţa studiilor de specialitate, iobitridol nu se administreaz ă în mielografie.
4.4 Aten ţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare
Ca şi în cazul tuturor celorlalte medii de contrast iodate, şi acest produs poate provoca anafilaxie sau
alte manifest ări alergice de tip imediat (sub 60 minute de la administrare) sau de tip întârziat (pân ă la 7
zile de la administrare) înso ţite de grea ţă, v ărs ături, dispnee, eritem, urticarie şi hipotensiune arterial ă.
La fel ca toate substan ţele de contrast iodate şi iobitridol poate provoca reac ţii de hipersensibilitate
severe sau letale.
În timpul examină rii trebuie asigurată o cale IV pentru tratamentul de urgen ţă, în cazul apari ţiei
reac ţiilor adverse. Medicamentele şi aparatura de terapie intensivă trebuie să fie disponibile pentru
cazurile care necesit ă resuscitare.
La apari ţia acestor reac ţii se consideră a fi implicate mai multe mecanisme:
- toxicitate direct ă asupra endoteliului vascular ş i a proteinelor tisulare.
- ac ţiune farmacologic ă de modificare a concentra ţiei anumitor factori endogeni (histamin ă,
frac ţiuni ale complementului, mediatori ai inflama ţiei), mai frecvente pentru produse
hiperosmolare.
- alergie de tip imediat mediat ă de IgE, în cazul Xenetix (anafilaxie).
- reac ţii alergice prin mecanisme celulare (reac ţii cutanate de tip întarziat).
Pacien ţii care au prezentat astfel de reac ţii în timpul administr ării anterioare a unui produs de contrast
iodat, prezint ă un risc mai mare de a manifesta o asfel de reac ţie în cazul readministr ării aceluia şi
produs, eventual a altui produs de contrast iodat.
Prin urmare trebuie acordată atenţie deosebit ă pacien ţilor cu antecedente alergice sau reac ţii adverse la
investiga ţii similare anterioare; beneficiul trebuie s ă fie net superior riscului în cazul administr ării la
ace şti pacienţ i. Metodele de resuscitare trebuie s ă fie la îndemân ă (s ă poat ă fi rapid aplicate).
Dupa examinare:
- pacientul trebuie să r ămân ă sub observa ţie minim 30 minute, deoarece majoritatea reac ţiilor
adverse grave survin în acest interval.
- pacientul trebuie prevenit asupra posibilit ăţii de apari ţie a reac ţiilor de tip întârziat (până la 7
zile)
Insuficien ţă renal ă
Produsele de contrast iodate pot provoca o alterare tranzitorie a func ţiei renale sau s ă agraveze o
insuficien ţă renal ă preexistent ă. De aceea se impun urm ătoarele m ăsuri de precau ţie:
- Pacien ţii trebuie s ă fie suficient hidrata ţi înainte de începerea procedurii radiologice. Pacien ţii cu
insuficien ţă renal ă sau cardiac ă sever ă, diabet zaharat, gamapatie monoclonal ă (mielom
multiplu, maladie Waldenstrom), subiec ţi având antecedente de insuficien ţă renal ă dup ă
administrarea de produse de contrast iodate, sugari, pacien ţi vârstnici cu ateromatoz ă sau
pacien ţi cu boli sistemice severe nu trebuie expu şi la deshidratare.
- Anomaliile de volum sau ale echilibrului elect rolitic trebuie corectate înainte de utilizarea
produsului.
- În cazul pacien ţilor cu insuficien ţă renală administrarea unor medicamente cu poten ţial
nefrotoxic trebuie evitat ă pân ă când substanţ a de contrast este în întregime excretat ă din
organism. Medicamentele în special incriminate sunt aminoglicozide, organoplatine, metrotrexat
în doze mari, pentamidin ă, foscarnet şi anumite antivirale (aciclovir, ganciclovir, valaciclovir,
adefovir, cidofovir, tenofovir), vancomicina, amfotericina B, imunosupresoare ( ciclosporina,
tacrolimus, ifosfamida).
- Se recomand ă respectarea unui interval de minim 48 de ore între doua explor ări radiologice cu
injectare de substan ţe de contrast, sau evitarea oricarui nou examen pân ă la restabilirea func ţiei
renale
- Prevenirea acidozei lactice la diabeticii trata ţi cu metformin: întreruperea administr ării
metformin cu 48 ore înainte de administrarea produsului de contrast, hidratare, urm ărirea func ţiei
renale ş i depistarea semnelor de acidoz ă lactic ă.
Pacien ţii hemodializa ţi pot primi substan ţe de contrast iodate, deoarece sunt dializabile. Este necesar
în prealabil avizul specialistului nefrolog al sec ţiei de hemodializ ă.
Insuficien ţă hepatic ă
Pacien ţii cu insuficien ţă hepato-renal ă severă , nu vor fi examina ţi decât dac ă este absolut necesar. O
reexaminare ulterioar ă nu trebuie efectuat ă mai devreme de 5-7 zile.
Astm bron şic
Înainte de injectarea unui mediu de contrast iodat, este recomandat ă stabilizarea clinic ă a pacien ţilor
cu astm bron şic. O aten ţie deosebit ă este necesar ă în cazul pacien ţilor care au suferit o criz ă de astm
bronş ic în ultimele 8 zile dina intea examenului, ca urmare a riscului crescut de a declan şare a
bronhospasmului.
Afectarea func ţiei tiroidiene
Dupa injectarea unui produs de contrast iodat, în particular la pacien ţii cu guşă sau cu antecedente de
disfunc ţie tiroidian ă, exist ă un risc fie de reactivare a hipertiroidiei, fie de instalare a unei hipotiroidii.
Există de asemenea un risc de hipotiroidie la nou-n ăscu ţii c ărora li s-a administrat sau ale c ăror
mame au primit un produs de contrast iodat.
Afecţ iuni cardiovasculare
Pacien ţii cu afec ţiuni cardiace actuale sau în antecedente precum insuficien ţă cardiac ă, coronaropatie,
hipertensiune arterial ă pulmonar ă sau valvulopatie, prezint ă un risc crescut de edem pulmonar,
ischemie miocardic ă, tulbur ări de ritm sau tulbur ări hemodinamice severe dup ă administrarea
produsului de contrast iodat
.
Pacien ţii cu insuficien ţă cardiac ă congestiv ă trebuie s ă fie ţ inuţi sub observa ţie timp de câteva ore
după procedur ă, pentru a detecta tulbur ările hemodinamice cu debut tardiv, ce pot fi asociate cu o
cre ştere tranzitorie a înc ărc ării osmotice circulatorii.
Tulburări ale sistemului nervos central
Ca urmare a riscului de agravare a simptomatologi ei neurologice, administrarea mediilor de contrast
iodate impune o evaluare atent ă a raportului beneficiu-risc în cazul pacienţ ilor cunoscuţi cu:
- accident ischemic tranzitor, infarct cerebral acut, hemoragie intracranian ă recent ă, edem
cerebral, epilepsie idiopatic ă sau secundar ă (tumora, cicatrice).
- etilism acut sau cronic, toxicomanie şi dependen ţă de alte substan ţe.
Pacien ţii cunoscu ţi cu epilepsie sau cu antecedente de crize epileptice trebuie men ţinu ţi sub tratament
anticonvulsivant. În unele cazuri, este indicat ca dozele medica ţiei anticonvulsivante s ă fie crescute cu
48 de ore înaintea examină rii.
Alte tipuri de afec ţiuni
Pacien ţii cu feocromocitom pot dezvolta cri ze severe de hipertensiune arterială dup ă administrarea de
iobitridol intravascular. În acest caz, este indicat ă administrarea în prealabil de medicamente ά
blocante.
La pacien ţii cu gamapatii monoclonale (mielomatoz ă, macroglobulinemia Waldenström),
administrarea intravascular ă de substanţ e de contrast este poten ţial riscant ă. La astfel de pacien ţi,
riscul deterior ării func ţiei renale poate fi diminuat printr-o hidratare corespunz ătoare a acestora
înaintea administr ării Xenetix
.
Administrarea de substan ţă de contrast iodat ă poate agrava simptomatologia în miastenia gravis.
Pacien ţii anxio şi, agi ţa ţi sau care prezint ă dureri au un risc crescut de apari ţie a reac ţiilor adverse în
cazul administr ării mediilor de contrast. În astfel de situa ţii se recomandă administrarea în prealabil de
de sedative.
4.5 Interac ţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interac ţiune
Dup ă administrarea mediilor de contrast iodate, capacitatea ţesutului tiroidian de a re ţine iodul este
redus ă pentru 2-6 s ăpt ămâni,
putând între ţine pe de o parte un defect de fixare în cazul efectu ării unei
scintigrafii tiroidiene şi pe de alt ă parte o reducere a eficacit ăţii tratamentului cu iod radioactiv.
La pacien ţii cu nefropatie diabetic ă pre-existent ă administrarea de medii de contrast iodate poate
induce acidoz ă lactic ă dac ă pacien ţii sunt concomitent trata ţi ş i cu biguanidine. Tratamentul cu
biguanidine trebuie oprit cu 48 de ore înaintea administr ării de iobitridol şi poate fi reluat imediat ce
func ţia renal ă revine la parametrii anteriori examin ării.
La pacien ţii trata ţi cu beta –blocante exist ă un risc crescut de apari ţie a reac ţiilor anafilactoide mai
severe.
În urma administră rii de medii de contrast iodate la pacien ţii afla ţi în tratament cu interleukina–2, au
fost raportate reac ţii adverse atipice ca de exemplu eritem, febr ă ş i simptome gripale.
La pacien ţii în tratament cu diuretice ca urmare a riscul ui de deshidratare indus de acestea, care poate
precipita o insuficienţă renală acut ă, este necesar ă reechilibrarea hidro-electrolitic ă prealabil ă
administră rii unui mediu de contrast.
Substan ţa de contrast poate modifica rezultatele testelor de laborator pentru bilirubină, proteine sau
substan ţe anorganice (de exemplu fier, cupru, calciu, fosfor). Ace şti parametri nu trebuie s ă fie testa ţi
pe durata aceleia şi zile în care a fost administrat ă substan ţa de contrast.
4.6 Sarcina şi al ăptarea
Siguran ţa administră rii iobitridol la femeia gravid ă nu a fost stabilit ă. Datele ob ţinute din studiile non-
clinice nu au dovedit efecte teratogene, mutagene sau de afectare a func ţiei reproductive.
Deoarece expunerea la radiaţii trebuie evitată pe cât posibil în timpul sarcinii, beneficiile examin ării
cu raze X, cu sau f ără substan ţe de contrast, trebuie evaluate cu grij ă în raport cu posibilele riscuri
. În
afar ă de expunerea la radia ţii a fă tului, la evaluarea raportului risc-beneficiu fa ţă de utilizarea
substan ţei de contrast iodate, trebuie luat ă în considerare şi sensibilitatea la iod a glandei tiroide a
fă tului.
Mediile de contrast pentru investiga ţii radiologice sunt excretate în laptele matern în cantit ăţi mici.
Se recomandă întreruperea al ăpt ării timp de 24 ore dupa administrarea unui mediu de contrast iodat.
4.7 Efecte asupra capacit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu există efecte cunoscute asupra abilit ăţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Totu şi,datorit ă
riscului de apari ţie a reac ţiilor adverse precoce este recomandat ă evitarea conducerii vehiculelor sau
folosirii de utilaje timp de o or ă dup ă ultima injectare.
4.8 Reac ţii adverse
Reac ţiile adverse sunt clasificate în func ţie de frecvenţ a cu care apar astfel:
- foarte frecvente când frecven ţa este mai mare de 10 %
- frecvente când frecvenţ a este mai mare de 1 % şi < 10%
- mai pu ţin frecvente când frecven ţa este > 0,1 % şi 0,01%
- foarte rare când frecvenţ a este <0,01%
Reac ţii de hieprsensibilitate
Reac ţiile de hipersensibilitate, incluzând reac ţii anafilactice şi anafilactoide, pot duce pân ă la deces şi
grupeaza una sau mai multe dintre urm ătoarele reac ţii:
Cutanate şi ale ţesutului subcutanat (foarte rare)
- reac ţii de tip imediat: prurit, eritem, urticaria localizat ă sau extins ă, edeme faciale, edem Quincke
- reac ţii de tip întarziat: eczem ă, exantem maculo-papulos si excepţ ional, sindrom Stevens- Jonson
sau sindrom Lyell.
Respiratorii (foarte rare)
Crize de stranut, tuse, senza ţie de conş tricţie la nivelul gâtului, dispn ee, bronhospasm, edem laringian,
laringospasm, stop respirator.
Cardiovasculare (foarte rare)
Hipotensiune arterial ă, vertij, stare general ă de r ău, tachicardie, stop cardiac.
Gastro-intestinale (foarte rare)
Greaţă , vărs ături, dureri abdominale.
Alte reac ţii adverse
Tulbur ări cardiovasculare (foarte rare)
- stare de r ău vagal, tulbur ări de ritm, angor, infarct miocardic, mai frecvent în caz de injectare
intra- coronarian ă.
- colaps cardio- vascular de gravitate variabil ă care poate surveni brusc, f ără semne premonitorii,
sau complicând manifestarile cardiovasculare descrise mai sus.
Tulbur ări neurosenzoriale (foarte rare)
- administrare sistemic ă: senza ţie de c ăldur ă, cefalee.
- examină ri în cursul cărora mediul de contrast iodat atinge o concentra ţie ridicată în sângele
arterial cerebral: agita ţie, stare de confuzie, amnezie, tulbur ări vizuale (fotofobie, cecitate
tranzitorie), tulbur ări auditive, tremur ături, parestezii, convulsii, somnolen ţă, com ă.
Tulbur ări gastro-intestinale (foarte rare )
Greaţă , vărs ături
Tulbur ări respiratorii, toracice şi mediastinale
Edem pulmonar
Tulbur ări renale şi ale c ăilor urinare (mai pu ţin frecvente) (vezi pct. 4.4)
Poate fi observat ă o cre ştere tranzitorie a valorilor concentra ţiei plasmatice de creatinin ă dar
insuficien ţa renal ă acut ă anuric ă este foarte rar ă.
Tulburări tiroidiene (foarte rare)
vezi pct. 4.4 si 4.5
Tulbur ări la nivelul locului de administrare (frecvente)
Chiar în absen ţa extravaz ării, pot apare la locul inject ării durere ş i edeme locale benigne, tranzitorii. În
administrare intraarterial ă, senza ţia de durere la locul inject ării depinde de osmolaritatea produsului
injectat. În caz de extravazare (0,01 %), poate fi observat ă o reac ţie inflamatorie local ă mergând pân ă
la necroz ă tisulară .
Alte reac ţii adverse raportate la produsele din aceea şi clas ă terapeutic ă.
- Reac ţii anafilactoide şi de hipersensibilitate cutanat ă întârziat ă: eritem polimorf.
- Reac ţii neurosenzoriale: în timpul examenelor în cursul c ărora produsul de contrast iodat atinge
o concentra ţie ridicată în sângele arterial cerebral: halucina ţii, tulbur ări de vorbire,
parez ă/paralizie, modific ări minore de EEG.
- Reac ţii digestive: hipertrofie paratiroidian ă în zilele care urmeaz ă investiga ţiei, hipersaliva ţie,
tulbur ări tranzitorii ale gustului;
- Reac ţii la nivelul locului de administrare: tromboflebita.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj, pierderile hidro-electrolitice trebuie compensate corespunz ător. Func ţia renală
trebuie supravegheat ă timp de minim 3 zile. Dacă este necesar se instituie hemodializa.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Propriet ăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic ă: medii de contrast cu iod pentru radiologie, nefrotopice, hidrosolubile, cu
osmolaritate mic ă
, codul ATC: V08AB11
Iobitridolul este un mediu de contrast non- ionic, hidrosolubil, cu osmo lalitate de 695 mOsm/kg.
Datorită caracterului non-ionic, este lipsit de particule înc ărcate şi are o osmolalitate mai mică decât
agen ţii ionici cu o concentra ţie de iod echivalent ă.
Iobitridolul injectabil nu are o farmacologie clinic ă tipic ă, ac ţiunea sa fiind pasiv ă, de cre ştere a
absorb ţiei de raze X de c ătre ţesuturi. Sunt descrise îns ă o varietate de efecte ocazionale fiziologice,
biochimice şi hematologice
.
5.2 Propriet ăţi farmacocinetice
Injectat pe cale vascular ă, iobitridolul se distribuie în compartimentul intravascular şi în spa ţiul
intersti ţial. La om, timpul de înjum ătăţ ire plasmatic ă prin eliminare este de 1,8 ore, volumul de
distribuţ ie este de 200 ml/Kg iar clearance-ul total me diu este 93 ml/min. Legarea de proteinele
plasmatice este neglijabil ă (< 2%). Se elimin ă în principal pe cale renal ă (filtrare renală fără
reabsorb ţie sau secre ţie tubulară ) sub formă nemodificat ă. Efectul de diurez ă osmotic ă indus de
Xenetix 300 este în raport cu osmolaritatea şi volumul injectat.
În caz de insuficien ţă renal ă, eliminarea produsului se face preponderent pe cale biliar ă. Substan ţa este
dializabil ă.
5.3 Date preclinice de siguran ţă
Rezultatele studiilor toxicolologice demonstreaz ă absen ţa reacţ iilor adverse dup ă administrarea pe cale
intravenoas ă sau apari ţia lor în condi ţii care dep ăşesc cu mult cele aplicate clinic (doze, frecven ţa
administră rilor). Dup ă administare unic ă a unor doze mari (9 pân ă la 18 g de iod /kg), Xenetix
provoac ă semne tranzitorii de hipotermie, depresie respiratorie şi leziuni histologice dependente de
doz ă în organele ţint ă (ficat, rinichi) de tip vacuolizare hepatocitar ă, vacuolizare şi ectazie tubular ă.
După administrarea de doze repetate timp de 28 zile la câine, (2,8 g iod/ kg) s-a observat o
degenerscen ţă granulo-vacuolară reversibilă la întreruperea tratamentului.
În caz de extravazare se poate observa irita ţie locală .
Iobitridol nu a dovedit poten ţial teratogen.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipien ţilor
Edetat de sodiu şi calciu,
Clorhidrat de trometamol,
Trometamol,
Acid clorhidric 1N sau hidroxid de sodiu 1N,
Ap ă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilit ăţi
Multe dintre substan ţele de contrast radio-opace sunt incompatibile in vitro cu unele medicamente
antihistaminice ş i cu multe alte medicamente; de aceea, nu este indicat ca substan ţele de contrast
s ă fie amestecate cu alte produse farmaceutice
.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
A se administra imediat dup ă prima deschidere.
6.4 Precau ţii speciale pentru p ăstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 30ºC, protejat de lumin ă, în ambalajul original.
Xenetix este destinat unei administr ări unice. Soluţ ia rămas ă neutilizată trebuie aruncat ă.
A nu se utiliza decât solu ţiile limpezi, lipsite de particule.
Substan ţele de contrast iodate pot reac ţiona cu suprafe ţele metalice care con ţin cupru (alama, de
exemplu), de aceea trebuie evitat ă utilizarea de echipament medical de acest tip în manipularea
iobitridolului.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din sticl ă incolor ă tip II con ţinând 50 ml solu ţie injectabil ă
Cutie cu un flacon din sticl ă incolor ă tip II con ţinând 100 ml soluţ ie injectabilă
6.6 Instruc ţiuni privind preg ătirea medicamentului în vederea administr ării, manipularea sa
ş i eliminarea reziduurilor
F ără cerinţ e speciale.
7. DE ŢINĂTORUL AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
Guerbet
BP 57400, F- 95943 Roissy CdG Cedex, Franţ a
8. NUM ĂRUL(ELE) AUTORIZA ŢIEI DE PUNERE PE PIA ŢĂ
6797/2006/01-02
8
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZA ŢIEI
Septembrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2006
