TERBINAFINA SLAVIA 250mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Terbinafină Slavia 250 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine terbinafină 250 mg sub formă de clorhidrat de terbinafină.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate plate, de culoare albă până la alb-gălbuie, cu diametrul de 11 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
- onicomicoze (infecţii fungice ale unghiei) determinate de fungi dermatofiţi;
- tinea capitis;
- infecţii fungice cutanate cum sunt: tinea corporis, tinea cruris, tinea pedis şi infecţii cutanate determinate de
genul Candida (de exemplu Candida albicans), în care tratamentul oral este considerat adecvat, având în
vedere localizarea, severitatea şi întinderea infecţiei.
Tratamentul pe cale orală cu terbinafină nu este eficace în pitiriazis versicolor. Trebuie avute în vedere
ghidurile oficiale locale, de exemplu recomandările naţionale cu privire la utilizarea şi prescrierea corectă a
medicamentelor antimicrobiene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Durata tratamentului variază în funcţie de indicaţie şi de severitatea infecţiei.
Adulţi
Doza recomandată este de 250 mg terbinafină (un comprimat Terbinafină Slavia), o dată pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu sunt disponibile date în ceea ce priveşte administrarea produsului la copii cu vârsta sub 2 ani (de
obicei 40 kg: doza recomandată este de 250 mg terbinafină (un comprimat Terbinafină Slavia), o
dată pe zi.
Infecţii cutanate
Durata recomandată a tratamentului:
2
- tinea pedis (interdigitală, plantară): 2-6 săptămâni;
- tinea corporis, cruris: 2-4 săptămâni;
- candidoză cutanată: 2-4 săptămâni.
Remisia completă a semnelor şi simptomelor de infecţie poate să apară abia după câteva săptămâni
de la vindecarea micozei.
Infecţii ale părului şi scalpului
Durata de tratament recomandată:
- tinea capitis: 4 săptămâni.
Onicomicoze
La majoritatea pacienţilor, durata tratamentului este de 6-12 săptămâni.
Onicomicoza la nivelul mâinilor
În majoritatea cazurilor, pentru infecţiile unghiilor de la mâini, sunt suficiente 6 săptămâni de
tratament.
Onicomicoza la nivelul picioarelor
În majoritatea cazurilor, în infecţiile unghiilor de la picioare, sunt suficiente 12 săptămâni de
tratament.
Unii pacienţi, cu o creştere lentă a unghiilor, pot necesita un tratament mai îndelungat. Efectul
terapeutic optim se observă după câteva luni de la vindecarea micozei şi întreruperea tratamentului.
Acesta este legat de perioada necesară pentru creşterea unghiei sănătoase.
nformaţii suplimentare privind populaţiile speciale
Pacienţi vârstnici
Nu sunt dovezi care să ateste că pacienţii vârstnici ar necesita doze diferite sau prezintă reacţii adverse
diferite comparativ cu pacienţii mai tineri. Dacă se recomandă administrarea terbinafinei la pacienţii
din acest grup de vârstă, trebuie avută în vedere posibilitatea unei insuficienţe hepatice sau renale în
antecedente (vezi pct. 4.4).
Insuficienţa renală
Utilizarea Terbinafină Slavia comprimate nu a fost adecvat studiată la pacienţii cu insuficienţă renală şi, de
aceea,nu este recomandată utilizarea sa la această categorie de populaţie (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2)
Insuficienţa hepatică
Terbinafină Slavia comprimate nu este recomandat pentru pacienţii cu tulburare hepatică acută sau cronică
(vezi
ct. 4.4).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Afecţiuni hepatice acute sau cronice.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Funcţia hepatică
Terbinafină Slavia comprimate nu este recomandat la pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice sau active.
Înainte de
prescrierea Terbinafină Slavia, trebuie evaluată boala hepatică pre-existentă. La pacienţii cu sau fără boală
hepatică pre-existentă, poate să apară hepatotoxicitatea. S-au raportat cazuri foarte rare de insuficienţă
hepatică severă (unele cu evoluţie letală sau care necesită transplant hepatic) la pacienţii trataţi cu
Terbinafină Slavia comprimate. În majoritatea cazurilor de insuficienţă hepatică, pacienţii prezentau
afecţiuni
3
sistemice de bază grave şi asocierea cauzală cu administrarea Terbinafină Slavia comprimate a fost neclară
(vezi
pct. 4.8).
Pacienţii cărora li s-a prescris Terbinafină Slavia trebuie atenţionaţi să semnaleze imediat orice simptome
inexplicabile, persistente, cum sunt greaţă, anorexie, oboseală, vărsături, durere în hipocondrul drept
sau icter, urină închisă la culoare sau materii fecale decolorate. La pacienţii care au aceste simptome,
trebuie să se întrerupă administrarea orală de terbinafină şi trebuie să se evalueze imediat funcţia
hepatică.
Efecte dermatologice
Foarte rar au fost raportate reacţii adverse cutanate grave (de exemplu sindrom Stevens-Johnson,
necroliză epidermică toxică) la pacienţii care au primit Terbinafină Slavia comprimate. Tratamentul cu
Terbinafină Slavia
comprimate trebuie întrerupt dacă apare o erupţie cutanată progresivă.
Efecte hematologice
La pacienţii trataţi cu Terbinafină Slavia comprimate s-au raportat cazuri foarte rare de discrazie
(neutropenie,
agranulocitoză, trombocitopenie, pancitopenie). Etiologia oricărei discrazii apărute la pacienţii trataţi
cu Terbinafină Slavia comprimate trebuie evaluată şi trebuie luată în considerare posibilitatea modificării
schemei de tratament, inclusiv întreruperea tratamentului cu Terbinafină Slavia comprimate.
Funcţia renală
Nu a fost studiată în mod adecvat utilizarea Terbinafină Slavia comprimate la pacienţii cu insuficienţă renală
(clearance-ul creatininei mai mic de 50 ml/min sau concentraţia plasmatică a creatininei mai mare de
300 µmol/l), şi de aceea nu este recomandată (vezi pct. 5.2).
Interacţiuni cu alte medicamente
Studiile efectuate in vivo şi in vitro au arătat că terbinafina inhibă metabolizarea mediată de CYP2D6.
De aceea, pacienţii care primesc tratament concomitent cu medicamente metabolizate predominant de
CYP2D6, de exemplu anumite membre ale următoarelor clase de medicamente cum sunt antidepresive
triciclice, β-blocante, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antiaritmice (inclusiv clasa 1A, 1B si
1C) şi inhibitori de monoaminoxidază (IMAO) de tip B, trebuie urmăriţi cu prudenţă, dacă
medicamentul administrat concomitent are o fereastră terapeutică mică (vezi pct. 4.5).4.5 Interacţiuni cu
alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele altor medicamente asupra terbinafinei
Clearance-ul plasmatic al terbinafinei poate fi accelerat de medicamente cu efect inductor enzimatic şi poate
fi inhibat de medicamente inhibitoare ale citocromului P-450.
Dacă este necesară administrarea concomitentă a acestor medicamente, doza de terbinafină trebuie ajustată
corespunzător.
Cimetidina scade clearance-ul plasmatic al terbinafinei cu 30%, crescându-i concentraţia plasmatică şi, ca
urmare, efectul.
Rifampicina creşte clearance-ul plasmatic al terbinafinei cu 100%, scăzându-i concentraţia plasmatică şi, ca
urmare, efectul.
Fluconazol a condus la creşterea C
max şi ASC a terbinafinei cu 52%, respectiv 69%, din cauza inhibării atât a
enzimei CYP2C9, cât şi a enzimei CYP3A4. Creşterea similară a expunerii poate apărea când alte
medicamente care inhibă CYP2C9 şi CYP3A4, cum sunt ketoconazolul şi amiodarona, sunt administrate
concomitent cu terbinafina.
Efectul terbinafinei asupra altor medicamente
Conform rezultatelor studiilor efectuate in vitro şi la voluntari sănătoşi, terbinafina are un potenţial neglijabil
de inhibare sau creştere a clearance-ului plasmatic al majorităţii medicamentelor care sunt metabolizate prin
4
intermediul izoenzimelor citocromului P450 (de exemplu terfenadină, triazolam, tolbutamidă sau
contraceptive orale), cu excepţia celor metabolizate prin intermediul CYP2D6 (vezi mai jos).
Terbinafina nu interferă cu clearance-ul plasmatic al antipirinei (fenazonei) sau al digoxinei.
La pacientele la care s-a administrat terbinafină concomitent cu contraceptive orale, au fost raportate câteva
cazuri de tulburări ale ciclului menstrual, deşi frecvenţa acestor tulburări este în limitele frecvenţei observate
la pacientele la care se administrează numai contraceptive orale.
Terbinafina nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii fluconazolului. Ulterior, nu a existat nicio
interacţiune clinic relevantă între terbinafină şi posibile medicamente administrate concomitent, cum
sunt cotrimoxazol (trimetoprim şi sulfametoxazol), zidovudină sau teofilină.
Terbinafina poate să crească efectul sau concentraţia plasmatică a următoarelor medicamente
Cafeina
Terbinafina scade clearance-ul plasmatic al cafeinei administrată intravenos, cu 21%.
Compuşi metabolizaţi predominant prin intermediul CYP2D6
Studiile efectuate in vivo şi in vitro au demonstrat că terbinafina inhibă metabolizarea mediată de izoenzima
CYP2D6. Din acest motiv, este importantă monitorizarea pacienţilor cărora li se administrează medicamente
metabolizate de aceste enzime, cum sunt: antidepresive triciclice (ADT), beta-blocante adrenergice,
antiaritmice (incluzând clasa 1A, 1 B şi 1C), inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), inhibitori ai
monoaminooxidazei (IMAO) de tip B, datorită indicelui terapeutic îngust al acestora.
Terbinafina scade clearance-ul plasmatic al desipraminei cu 82%.
Terbinafina creşte clearance-ul plasmatic al ciclosporinei cu 15%, putând să îi scadă concentraţia plasmatică
şi, ca urmare, efectul.
În studiile la subiecţi sănătoşi caracterizaţi ca persoane care metabolizează extensiv dextrometorfanul
(medicament antitusiv şi substrat-probă CYP2D6), terbinafina a crescut raportul metabolic
dextrometorfan/dextrorfan din urină de 16 până la 97 de ori, în medie. Astfel, terbinafina poate converti
metabolizatorii extensivi ai CYP2D6 în metabolizatori cu status scăzut.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
La animale, studiile asupra funcţiei de reproducere şi de toxicitate fetală nu sugerează apariţia unor
reacţii adverse.
Deoarece nu sunt disponibile date clinice privind administrarea terbinafinei la femeile gravide,
terbinafina nu trebuie administrată în timpul sarcinii decât dacă beneficiul potenţial pentru mamă
depăşeşte riscul potenţial la făt.
Alăptarea
Terbinafina se excretă în laptele matern; de aceea, nu se recomandă administrarea terbinafinei la mamele
care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele tratamentului cu Lamisil comprimate asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienţii care au ameţeală ca o reacţie adversă trebuie să evite conducerea
vehiculelor sau folosirea utilajelor.
4.8 Reacţii adverse
5
În general, terbinafina este bine tolerată, reacţiile adverse fiind uşoare până la moderate şi tranzitorii.
Următoarele reacţii adverse au fost observate în timpul studiilor clinice sau după punerea
pe piaţă a medicamentului.
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente
(≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000),
foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare (<1/10000): neutropenie, pancitopenie, agranulocitoză şi trombocitopenie.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente (≥1/100 şi <1/10): cefalee.
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100): tulburări ale gustului, incluzând pierderea gustului, în general
reversibilă, care revine la normal la câteva săptămâni după întreruperea administrării substanţei active.
Au fost raportate cazuri foarte rare de tulburări persistente ale gustului, uneori ducând la scăderea aportului
alimentar şi pierdere semnificativă în greutate.
Foarte rare (<1/10000): parestezie, hipoestezie, ameţeli.
Tulburări acustice şi vestibulare
Foarte rare (<1/10000): vertij.
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente (≥1/10): simptome gastro-intestinale (senzaţie de saţietate, pierderea apetitului alimentar,
dispepsie, greaţă, dureri abdominale uşoare, diaree).
Tulburări hepatobiliare
Rare (≥1/10000 şi <1/1000): disfuncţie hepatică gravă, incluzând icter, colestază şi hepatită. În cazul apariţiei
disfuncţiei hepatice, tratamentul cu terbinafină trebuie întrerupt (vezi pct. 4.4).
Foarte rare (<1/10000): cazuri de insuficienţă hepatică gravă (unele cu evoluţie letală sau care necesită
transplant hepatic). În majoritatea cazurilor de insuficienţă hepatică, pacienţii prezentau afecţiuni sistemice
preexistente grave şi asocierea cauzală cu administrarea terbinafinei a fost neclară.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte frecvente (≥1/10): reacţii cutanate uşoare (erupţie cutanată tranzitorie, urticarie).
Foarte rare (<1/10000): reacţii cutanate grave (sindrom Stevens-Johnsons, necroliză epidermică toxică,
fotosensibilizare). Dacă apare erupţie cutanată tranzitorie, tratamentul cu terbinafină trebuie întrerupt.
Cu frecvenţă necunoscută: erupţii psoriaziforme sau exacerbarea psoriazisului. Reacţii cutanate grave (de
exemplu pustuloză exantematică acută generalizată).
Tulbur
ări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Foarte frecvente (≥1/10): artralgia şi mialgia.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Foarte rare (<1/10000): oboseală.
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare (<1/10000): manifestarea sau agravarea lupusului eritematos sistemic sau cutanat; reacţii
anafilactice, inclusiv edem angioneurotic.
Alte reacţii adverse determinate de administrarea medicamentului provenite din raportări spontane de
după punerea pe piaţă
Au fost identificate următoarele reacţii adverse determinate de administrarea medicamentului, pe baza
raportărilor spontane de după punerea pe piaţă. Acestea sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe.
Deoarece aceste reacţii sunt raportate voluntar de o populaţie cu dimensiuni incerte, nu este
întotdeauna posibil să estimăm cu certitudine frecvenţa acestora.
6
Tulburări hematologice şi limfatice: anemie.
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţie anafilactică, reacţie similară bolii serului.
Tulburări vasculare: vasculită.
Tulburări ale sistemului nervos: anosmie, inclusiv anosmie permanentă, hiposmie.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: reacţii de fotosensibilitate (de exemplu,
fotodermatoză, reacţie alergică de fotosensibilitate şi erupţie polimorfică la expunerea la lumină).
Tulburări gastro-intestinale: pancreatită.
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: rabdomioliză.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: boală pseudo-gripală, pirexie.
Investigaţii diagnostice: valori crescute ale creatinin-fosfokinazei sanguine
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Au fost raportate câteva cazuri de supradozaj cu terbinafină (doze până la 5 g). Principalele simptome sunt:
cefalee, greaţă, dureri epigastrice şi ameţeală.
Abordarea terapeutică în supradozaj constă în principal în eliminarea substanţei active, prin administrarea de
cărbune activat, precum şi în tratament simptomatic şi de susţinere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antifungice pentru uz sistemic, codul ATC: D01BA02.
Terbinafina este o alilamină, având un spectru larg de acţiune antifungică. La concentraţii mici, terbinafina
are efect fungicid asupra dermatofiţilor, ciupercilor şi anumitor fungi dismorfici.
Acţiunea împotriva levurilor este fungicidă sau fungistatică, în funcţie de specie.
Acţiunea antifungicică derivă din reducerea sintezei de ergosterol, componentă esenţială a membranei
celulare fungice. Terbinafina acţionează prin inhibarea scualen-epoxidazei, intervenind într-o fază precoce
din biosinteza ergosterolului fungic, aceasta ducând la un deficit de ergosterol şi o acumulare intracelulară de
scualen, toxic pentru microorganism, având ca rezultat moartea celulei fungice.
Administrată oral, terbinafina se concentrează la nivelul pielii, părului şi unghiilor, la concentraţii care
asigură acţiunea fungicidă. Concentraţii măsurabile ale substanţei active persistă 15-20 de zile de la
întreruperea tratamentului.
Terbinafina este utilizată în tratamentul infecţiilor fungice ale pielii şi unghiilor, determinate de
Trichophyton (T. rubrum, T. mentagrophytes, T. verrucosum, T. violaceum), Microsporum canis şi
Epidermophyton floccosum.
7
Tabelul următor evidenţiază concentraţiile minime inhibitorii (CMI) împotriva dermatofiţilor.
Microorganism CMI (µg/ml)
Trichophyton rubrum 0,001-0,15
Trichophyton mentagrophytes 0,0001-0,05
Trichophyton verrucosum 0,001-0,006
Trichophyton violaceum 0,001-0,1
Microsporum canis 0,0001-0,1
Epidermophyton floccosum 0,001-0,05
Terbinafina nu este foarte eficace împotriva mai multor levuri din speciile de Candida.
Tratamentul oral cu terbinafină, în contrast cu tratamentul local de terbinafină, nu are niciun efect în
tratamentul Pityriasis (Tinea) versicolor.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală terbinafina este bine absorbită (>70%) şi biodisponibilitatea absolută a terbinafinei,
ca rezultat al metabolizării la primul pasaj hepatic, este de aproximativ 50%. Administrarea unei doze orale
unice de 250 mg terbinafină atinge o concentraţie plasmatică maximă de 0,97 μg/ml în 2 ore de la
administrare. Comparativ cu doza unică, la starea de echilibru, concentraţia plasmatică maximă a terbinafinei
a fost în medie cu 25% mai mare, iar aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a
crescut de 2,3 ori. Biodisponibilitatea după administrarea orală a terbinafinei este afectată moderat de
alimente (o creştere a ASC de mai puţin de 20%), dar nu suficient încât să necesite ajustarea dozei.
Terbinafina se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (99%). Difuzează rapid în derm şi se
concentrează în stratul cornos lipofil, fiind excretată în sebum, atingând astfel concentraţii mari în foliculii
piloşi ai firului de păr, păr şi la nivelul pielii bogate în glande sebacee.
Există, de asemenea, dovezi că terbinafina se distribuie în patul unghial încă din primele săptămâni de la
începerea tratamentului.
Terbinafina este metabolizată rapid şi în proporţie mare de cel puţin şapte izoenzime CYP, cu contribuţii
majore din partea CYP2C9, CYP1A2, CYP3A4, CYP2C8 şi CYP2C19. Principalele căi de metabolizare
sunt: N-dezalchilarea, la N central, oxidarea grupurilor metil ale catenei laterale şi formarea de dihidrodioli.
Prin biotransformare, rezultă metaboliţi fără acţiune antifungică, care sunt excretaţi în cea mai mare parte
prin urină; peste 70% din doză se regăseşte în urină, în principal sub formă de metaboliţi.
Excreţia se face în două faze: una de distribuţie, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de 4,6 ore şi una de
eliminare, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 17 ore.
Studiile farmacocinetice efectuate cu doză unică, la pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei
<50ml/min) sau cu afecţiune hepatică pre-existentă au arătat că terbinafina poate avea clearance-ul plasmatic
redus cu până la 50%.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile pe termen lung (până la un an) efectuate la şobolan şi câine, cu doze de aproximativ 100 mg
terbinafină/kg pe zi, nu s-au observat efecte toxice marcate la nici una din specii. La doze mari, ficatul şi
probabil şi rinichii au fost identificate ca potenţiale organe ţintă.
Într-un studiu de carcinogeneză efectuat la şoarece pe o perioadă de doi ani, nu s-au observat formaţiuni
neoplazice sau alte anomalii, care să fie atribuite tratamentului, la doze de până la 130 mg terbinafină/kg şi zi
la masculi şi 156 mg terbinafină/kg şi zi la femele. Într-un studiu de carcinogeneză efectuat la şobolan pe
perioadă de doi ani, la masculi, s-a observat o creştere a incidenţei tumorilor hepatice, la doze maxime de 69
mg terbinafină/kg şi zi. S-a demonstrat că modificările care pot fi asociate cu proliferarea peroxizomului sunt
specifice speciei, deoarece ele nu au fost observate în studiile de carcinogeneză efectuate la şoarece sau în
alte studii la şoarece, câine sau maimuţă.
8
În cursul studiilor cu doze mari efectuate la maimuţă, s-au observat tulburări de refracţie la nivelul retinei la
dozele cele mai mari (doza fără efect toxic, 50 mg terbinafină/kg). Aceste tulburări au fost asociate cu
prezenţa metabolitului terbinafinei în ţesutul ocular şi au dispărut după întreruperea tratamentului. Ele nu au
fost asociate cu modificări histologice.
O baterie de teste standard de genotoxicitate in vivo şi in vitro nu a evidenţiat potenţial mutagen sau
clastogen.
În studiile la şobolan sau iepure, nu s-au observat reacţii adverse asupra fertilităţii sau a altor parametrii ai
funcţiei de reproducere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Hipromeloză
Talc
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 7 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Slavia Pharm S.R.L.
B-dul Theodor Pallady, nr. 44 C,
Sect. 3, 032266, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7645/2015/01
9
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2017
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Terbinafină Slavia 250 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine terbinafină 250 mg sub formă de clorhidrat de terbinafină.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate plate, de culoare albă până la alb-gălbuie, cu diametrul de 11 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
- onicomicoze (infecţii fungice ale unghiei) determinate de fungi dermatofiţi;
- tinea capitis;
- infecţii fungice cutanate cum sunt: tinea corporis, tinea cruris, tinea pedis şi infecţii cutanate determinate de
genul Candida (de exemplu Candida albicans), în care tratamentul oral este considerat adecvat, având în
vedere localizarea, severitatea şi întinderea infecţiei.
Tratamentul pe cale orală cu terbinafină nu este eficace în pitiriazis versicolor. Trebuie avute în vedere
ghidurile oficiale locale, de exemplu recomandările naţionale cu privire la utilizarea şi prescrierea corectă a
medicamentelor antimicrobiene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Durata tratamentului variază în funcţie de indicaţie şi de severitatea infecţiei.
Adulţi
Doza recomandată este de 250 mg terbinafină (un comprimat Terbinafină Slavia), o dată pe zi.
Copii şi adolescenţi
Nu sunt disponibile date în ceea ce priveşte administrarea produsului la copii cu vârsta sub 2 ani (de
obicei 40 kg: doza recomandată este de 250 mg terbinafină (un comprimat Terbinafină Slavia), o
dată pe zi.
Infecţii cutanate
Durata recomandată a tratamentului:
2
- tinea pedis (interdigitală, plantară): 2-6 săptămâni;
- tinea corporis, cruris: 2-4 săptămâni;
- candidoză cutanată: 2-4 săptămâni.
Remisia completă a semnelor şi simptomelor de infecţie poate să apară abia după câteva săptămâni
de la vindecarea micozei.
Infecţii ale părului şi scalpului
Durata de tratament recomandată:
- tinea capitis: 4 săptămâni.
Onicomicoze
La majoritatea pacienţilor, durata tratamentului este de 6-12 săptămâni.
Onicomicoza la nivelul mâinilor
În majoritatea cazurilor, pentru infecţiile unghiilor de la mâini, sunt suficiente 6 săptămâni de
tratament.
Onicomicoza la nivelul picioarelor
În majoritatea cazurilor, în infecţiile unghiilor de la picioare, sunt suficiente 12 săptămâni de
tratament.
Unii pacienţi, cu o creştere lentă a unghiilor, pot necesita un tratament mai îndelungat. Efectul
terapeutic optim se observă după câteva luni de la vindecarea micozei şi întreruperea tratamentului.
Acesta este legat de perioada necesară pentru creşterea unghiei sănătoase.
nformaţii suplimentare privind populaţiile speciale
Pacienţi vârstnici
Nu sunt dovezi care să ateste că pacienţii vârstnici ar necesita doze diferite sau prezintă reacţii adverse
diferite comparativ cu pacienţii mai tineri. Dacă se recomandă administrarea terbinafinei la pacienţii
din acest grup de vârstă, trebuie avută în vedere posibilitatea unei insuficienţe hepatice sau renale în
antecedente (vezi pct. 4.4).
Insuficienţa renală
Utilizarea Terbinafină Slavia comprimate nu a fost adecvat studiată la pacienţii cu insuficienţă renală şi, de
aceea,nu este recomandată utilizarea sa la această categorie de populaţie (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2)
Insuficienţa hepatică
Terbinafină Slavia comprimate nu este recomandat pentru pacienţii cu tulburare hepatică acută sau cronică
(vezi
ct. 4.4).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Afecţiuni hepatice acute sau cronice.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Funcţia hepatică
Terbinafină Slavia comprimate nu este recomandat la pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice sau active.
Înainte de
prescrierea Terbinafină Slavia, trebuie evaluată boala hepatică pre-existentă. La pacienţii cu sau fără boală
hepatică pre-existentă, poate să apară hepatotoxicitatea. S-au raportat cazuri foarte rare de insuficienţă
hepatică severă (unele cu evoluţie letală sau care necesită transplant hepatic) la pacienţii trataţi cu
Terbinafină Slavia comprimate. În majoritatea cazurilor de insuficienţă hepatică, pacienţii prezentau
afecţiuni
3
sistemice de bază grave şi asocierea cauzală cu administrarea Terbinafină Slavia comprimate a fost neclară
(vezi
pct. 4.8).
Pacienţii cărora li s-a prescris Terbinafină Slavia trebuie atenţionaţi să semnaleze imediat orice simptome
inexplicabile, persistente, cum sunt greaţă, anorexie, oboseală, vărsături, durere în hipocondrul drept
sau icter, urină închisă la culoare sau materii fecale decolorate. La pacienţii care au aceste simptome,
trebuie să se întrerupă administrarea orală de terbinafină şi trebuie să se evalueze imediat funcţia
hepatică.
Efecte dermatologice
Foarte rar au fost raportate reacţii adverse cutanate grave (de exemplu sindrom Stevens-Johnson,
necroliză epidermică toxică) la pacienţii care au primit Terbinafină Slavia comprimate. Tratamentul cu
Terbinafină Slavia
comprimate trebuie întrerupt dacă apare o erupţie cutanată progresivă.
Efecte hematologice
La pacienţii trataţi cu Terbinafină Slavia comprimate s-au raportat cazuri foarte rare de discrazie
(neutropenie,
agranulocitoză, trombocitopenie, pancitopenie). Etiologia oricărei discrazii apărute la pacienţii trataţi
cu Terbinafină Slavia comprimate trebuie evaluată şi trebuie luată în considerare posibilitatea modificării
schemei de tratament, inclusiv întreruperea tratamentului cu Terbinafină Slavia comprimate.
Funcţia renală
Nu a fost studiată în mod adecvat utilizarea Terbinafină Slavia comprimate la pacienţii cu insuficienţă renală
(clearance-ul creatininei mai mic de 50 ml/min sau concentraţia plasmatică a creatininei mai mare de
300 µmol/l), şi de aceea nu este recomandată (vezi pct. 5.2).
Interacţiuni cu alte medicamente
Studiile efectuate in vivo şi in vitro au arătat că terbinafina inhibă metabolizarea mediată de CYP2D6.
De aceea, pacienţii care primesc tratament concomitent cu medicamente metabolizate predominant de
CYP2D6, de exemplu anumite membre ale următoarelor clase de medicamente cum sunt antidepresive
triciclice, β-blocante, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antiaritmice (inclusiv clasa 1A, 1B si
1C) şi inhibitori de monoaminoxidază (IMAO) de tip B, trebuie urmăriţi cu prudenţă, dacă
medicamentul administrat concomitent are o fereastră terapeutică mică (vezi pct. 4.5).4.5 Interacţiuni cu
alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectele altor medicamente asupra terbinafinei
Clearance-ul plasmatic al terbinafinei poate fi accelerat de medicamente cu efect inductor enzimatic şi poate
fi inhibat de medicamente inhibitoare ale citocromului P-450.
Dacă este necesară administrarea concomitentă a acestor medicamente, doza de terbinafină trebuie ajustată
corespunzător.
Cimetidina scade clearance-ul plasmatic al terbinafinei cu 30%, crescându-i concentraţia plasmatică şi, ca
urmare, efectul.
Rifampicina creşte clearance-ul plasmatic al terbinafinei cu 100%, scăzându-i concentraţia plasmatică şi, ca
urmare, efectul.
Fluconazol a condus la creşterea C
max şi ASC a terbinafinei cu 52%, respectiv 69%, din cauza inhibării atât a
enzimei CYP2C9, cât şi a enzimei CYP3A4. Creşterea similară a expunerii poate apărea când alte
medicamente care inhibă CYP2C9 şi CYP3A4, cum sunt ketoconazolul şi amiodarona, sunt administrate
concomitent cu terbinafina.
Efectul terbinafinei asupra altor medicamente
Conform rezultatelor studiilor efectuate in vitro şi la voluntari sănătoşi, terbinafina are un potenţial neglijabil
de inhibare sau creştere a clearance-ului plasmatic al majorităţii medicamentelor care sunt metabolizate prin
4
intermediul izoenzimelor citocromului P450 (de exemplu terfenadină, triazolam, tolbutamidă sau
contraceptive orale), cu excepţia celor metabolizate prin intermediul CYP2D6 (vezi mai jos).
Terbinafina nu interferă cu clearance-ul plasmatic al antipirinei (fenazonei) sau al digoxinei.
La pacientele la care s-a administrat terbinafină concomitent cu contraceptive orale, au fost raportate câteva
cazuri de tulburări ale ciclului menstrual, deşi frecvenţa acestor tulburări este în limitele frecvenţei observate
la pacientele la care se administrează numai contraceptive orale.
Terbinafina nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii fluconazolului. Ulterior, nu a existat nicio
interacţiune clinic relevantă între terbinafină şi posibile medicamente administrate concomitent, cum
sunt cotrimoxazol (trimetoprim şi sulfametoxazol), zidovudină sau teofilină.
Terbinafina poate să crească efectul sau concentraţia plasmatică a următoarelor medicamente
Cafeina
Terbinafina scade clearance-ul plasmatic al cafeinei administrată intravenos, cu 21%.
Compuşi metabolizaţi predominant prin intermediul CYP2D6
Studiile efectuate in vivo şi in vitro au demonstrat că terbinafina inhibă metabolizarea mediată de izoenzima
CYP2D6. Din acest motiv, este importantă monitorizarea pacienţilor cărora li se administrează medicamente
metabolizate de aceste enzime, cum sunt: antidepresive triciclice (ADT), beta-blocante adrenergice,
antiaritmice (incluzând clasa 1A, 1 B şi 1C), inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), inhibitori ai
monoaminooxidazei (IMAO) de tip B, datorită indicelui terapeutic îngust al acestora.
Terbinafina scade clearance-ul plasmatic al desipraminei cu 82%.
Terbinafina creşte clearance-ul plasmatic al ciclosporinei cu 15%, putând să îi scadă concentraţia plasmatică
şi, ca urmare, efectul.
În studiile la subiecţi sănătoşi caracterizaţi ca persoane care metabolizează extensiv dextrometorfanul
(medicament antitusiv şi substrat-probă CYP2D6), terbinafina a crescut raportul metabolic
dextrometorfan/dextrorfan din urină de 16 până la 97 de ori, în medie. Astfel, terbinafina poate converti
metabolizatorii extensivi ai CYP2D6 în metabolizatori cu status scăzut.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
La animale, studiile asupra funcţiei de reproducere şi de toxicitate fetală nu sugerează apariţia unor
reacţii adverse.
Deoarece nu sunt disponibile date clinice privind administrarea terbinafinei la femeile gravide,
terbinafina nu trebuie administrată în timpul sarcinii decât dacă beneficiul potenţial pentru mamă
depăşeşte riscul potenţial la făt.
Alăptarea
Terbinafina se excretă în laptele matern; de aceea, nu se recomandă administrarea terbinafinei la mamele
care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele tratamentului cu Lamisil comprimate asupra capacităţii de a conduce
vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienţii care au ameţeală ca o reacţie adversă trebuie să evite conducerea
vehiculelor sau folosirea utilajelor.
4.8 Reacţii adverse
5
În general, terbinafina este bine tolerată, reacţiile adverse fiind uşoare până la moderate şi tranzitorii.
Următoarele reacţii adverse au fost observate în timpul studiilor clinice sau după punerea
pe piaţă a medicamentului.
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente
(≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000),
foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare (<1/10000): neutropenie, pancitopenie, agranulocitoză şi trombocitopenie.
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente (≥1/100 şi <1/10): cefalee.
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100): tulburări ale gustului, incluzând pierderea gustului, în general
reversibilă, care revine la normal la câteva săptămâni după întreruperea administrării substanţei active.
Au fost raportate cazuri foarte rare de tulburări persistente ale gustului, uneori ducând la scăderea aportului
alimentar şi pierdere semnificativă în greutate.
Foarte rare (<1/10000): parestezie, hipoestezie, ameţeli.
Tulburări acustice şi vestibulare
Foarte rare (<1/10000): vertij.
Tulburări gastro-intestinale
Foarte frecvente (≥1/10): simptome gastro-intestinale (senzaţie de saţietate, pierderea apetitului alimentar,
dispepsie, greaţă, dureri abdominale uşoare, diaree).
Tulburări hepatobiliare
Rare (≥1/10000 şi <1/1000): disfuncţie hepatică gravă, incluzând icter, colestază şi hepatită. În cazul apariţiei
disfuncţiei hepatice, tratamentul cu terbinafină trebuie întrerupt (vezi pct. 4.4).
Foarte rare (<1/10000): cazuri de insuficienţă hepatică gravă (unele cu evoluţie letală sau care necesită
transplant hepatic). În majoritatea cazurilor de insuficienţă hepatică, pacienţii prezentau afecţiuni sistemice
preexistente grave şi asocierea cauzală cu administrarea terbinafinei a fost neclară.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte frecvente (≥1/10): reacţii cutanate uşoare (erupţie cutanată tranzitorie, urticarie).
Foarte rare (<1/10000): reacţii cutanate grave (sindrom Stevens-Johnsons, necroliză epidermică toxică,
fotosensibilizare). Dacă apare erupţie cutanată tranzitorie, tratamentul cu terbinafină trebuie întrerupt.
Cu frecvenţă necunoscută: erupţii psoriaziforme sau exacerbarea psoriazisului. Reacţii cutanate grave (de
exemplu pustuloză exantematică acută generalizată).
Tulbur
ări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Foarte frecvente (≥1/10): artralgia şi mialgia.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Foarte rare (<1/10000): oboseală.
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare (<1/10000): manifestarea sau agravarea lupusului eritematos sistemic sau cutanat; reacţii
anafilactice, inclusiv edem angioneurotic.
Alte reacţii adverse determinate de administrarea medicamentului provenite din raportări spontane de
după punerea pe piaţă
Au fost identificate următoarele reacţii adverse determinate de administrarea medicamentului, pe baza
raportărilor spontane de după punerea pe piaţă. Acestea sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe.
Deoarece aceste reacţii sunt raportate voluntar de o populaţie cu dimensiuni incerte, nu este
întotdeauna posibil să estimăm cu certitudine frecvenţa acestora.
6
Tulburări hematologice şi limfatice: anemie.
Tulburări ale sistemului imunitar: reacţie anafilactică, reacţie similară bolii serului.
Tulburări vasculare: vasculită.
Tulburări ale sistemului nervos: anosmie, inclusiv anosmie permanentă, hiposmie.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: reacţii de fotosensibilitate (de exemplu,
fotodermatoză, reacţie alergică de fotosensibilitate şi erupţie polimorfică la expunerea la lumină).
Tulburări gastro-intestinale: pancreatită.
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: rabdomioliză.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: boală pseudo-gripală, pirexie.
Investigaţii diagnostice: valori crescute ale creatinin-fosfokinazei sanguine
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Au fost raportate câteva cazuri de supradozaj cu terbinafină (doze până la 5 g). Principalele simptome sunt:
cefalee, greaţă, dureri epigastrice şi ameţeală.
Abordarea terapeutică în supradozaj constă în principal în eliminarea substanţei active, prin administrarea de
cărbune activat, precum şi în tratament simptomatic şi de susţinere.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antifungice pentru uz sistemic, codul ATC: D01BA02.
Terbinafina este o alilamină, având un spectru larg de acţiune antifungică. La concentraţii mici, terbinafina
are efect fungicid asupra dermatofiţilor, ciupercilor şi anumitor fungi dismorfici.
Acţiunea împotriva levurilor este fungicidă sau fungistatică, în funcţie de specie.
Acţiunea antifungicică derivă din reducerea sintezei de ergosterol, componentă esenţială a membranei
celulare fungice. Terbinafina acţionează prin inhibarea scualen-epoxidazei, intervenind într-o fază precoce
din biosinteza ergosterolului fungic, aceasta ducând la un deficit de ergosterol şi o acumulare intracelulară de
scualen, toxic pentru microorganism, având ca rezultat moartea celulei fungice.
Administrată oral, terbinafina se concentrează la nivelul pielii, părului şi unghiilor, la concentraţii care
asigură acţiunea fungicidă. Concentraţii măsurabile ale substanţei active persistă 15-20 de zile de la
întreruperea tratamentului.
Terbinafina este utilizată în tratamentul infecţiilor fungice ale pielii şi unghiilor, determinate de
Trichophyton (T. rubrum, T. mentagrophytes, T. verrucosum, T. violaceum), Microsporum canis şi
Epidermophyton floccosum.
7
Tabelul următor evidenţiază concentraţiile minime inhibitorii (CMI) împotriva dermatofiţilor.
Microorganism CMI (µg/ml)
Trichophyton rubrum 0,001-0,15
Trichophyton mentagrophytes 0,0001-0,05
Trichophyton verrucosum 0,001-0,006
Trichophyton violaceum 0,001-0,1
Microsporum canis 0,0001-0,1
Epidermophyton floccosum 0,001-0,05
Terbinafina nu este foarte eficace împotriva mai multor levuri din speciile de Candida.
Tratamentul oral cu terbinafină, în contrast cu tratamentul local de terbinafină, nu are niciun efect în
tratamentul Pityriasis (Tinea) versicolor.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală terbinafina este bine absorbită (>70%) şi biodisponibilitatea absolută a terbinafinei,
ca rezultat al metabolizării la primul pasaj hepatic, este de aproximativ 50%. Administrarea unei doze orale
unice de 250 mg terbinafină atinge o concentraţie plasmatică maximă de 0,97 μg/ml în 2 ore de la
administrare. Comparativ cu doza unică, la starea de echilibru, concentraţia plasmatică maximă a terbinafinei
a fost în medie cu 25% mai mare, iar aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a
crescut de 2,3 ori. Biodisponibilitatea după administrarea orală a terbinafinei este afectată moderat de
alimente (o creştere a ASC de mai puţin de 20%), dar nu suficient încât să necesite ajustarea dozei.
Terbinafina se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (99%). Difuzează rapid în derm şi se
concentrează în stratul cornos lipofil, fiind excretată în sebum, atingând astfel concentraţii mari în foliculii
piloşi ai firului de păr, păr şi la nivelul pielii bogate în glande sebacee.
Există, de asemenea, dovezi că terbinafina se distribuie în patul unghial încă din primele săptămâni de la
începerea tratamentului.
Terbinafina este metabolizată rapid şi în proporţie mare de cel puţin şapte izoenzime CYP, cu contribuţii
majore din partea CYP2C9, CYP1A2, CYP3A4, CYP2C8 şi CYP2C19. Principalele căi de metabolizare
sunt: N-dezalchilarea, la N central, oxidarea grupurilor metil ale catenei laterale şi formarea de dihidrodioli.
Prin biotransformare, rezultă metaboliţi fără acţiune antifungică, care sunt excretaţi în cea mai mare parte
prin urină; peste 70% din doză se regăseşte în urină, în principal sub formă de metaboliţi.
Excreţia se face în două faze: una de distribuţie, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de 4,6 ore şi una de
eliminare, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 17 ore.
Studiile farmacocinetice efectuate cu doză unică, la pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei
<50ml/min) sau cu afecţiune hepatică pre-existentă au arătat că terbinafina poate avea clearance-ul plasmatic
redus cu până la 50%.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile pe termen lung (până la un an) efectuate la şobolan şi câine, cu doze de aproximativ 100 mg
terbinafină/kg pe zi, nu s-au observat efecte toxice marcate la nici una din specii. La doze mari, ficatul şi
probabil şi rinichii au fost identificate ca potenţiale organe ţintă.
Într-un studiu de carcinogeneză efectuat la şoarece pe o perioadă de doi ani, nu s-au observat formaţiuni
neoplazice sau alte anomalii, care să fie atribuite tratamentului, la doze de până la 130 mg terbinafină/kg şi zi
la masculi şi 156 mg terbinafină/kg şi zi la femele. Într-un studiu de carcinogeneză efectuat la şobolan pe
perioadă de doi ani, la masculi, s-a observat o creştere a incidenţei tumorilor hepatice, la doze maxime de 69
mg terbinafină/kg şi zi. S-a demonstrat că modificările care pot fi asociate cu proliferarea peroxizomului sunt
specifice speciei, deoarece ele nu au fost observate în studiile de carcinogeneză efectuate la şoarece sau în
alte studii la şoarece, câine sau maimuţă.
8
În cursul studiilor cu doze mari efectuate la maimuţă, s-au observat tulburări de refracţie la nivelul retinei la
dozele cele mai mari (doza fără efect toxic, 50 mg terbinafină/kg). Aceste tulburări au fost asociate cu
prezenţa metabolitului terbinafinei în ţesutul ocular şi au dispărut după întreruperea tratamentului. Ele nu au
fost asociate cu modificări histologice.
O baterie de teste standard de genotoxicitate in vivo şi in vitro nu a evidenţiat potenţial mutagen sau
clastogen.
În studiile la şobolan sau iepure, nu s-au observat reacţii adverse asupra fertilităţii sau a altor parametrii ai
funcţiei de reproducere.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Hipromeloză
Talc
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 7 comprimate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Slavia Pharm S.R.L.
B-dul Theodor Pallady, nr. 44 C,
Sect. 3, 032266, Bucureşti, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7645/2015/01
9
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie 2017
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
