MEDAZEPAM LPH 10 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Medazepam LPH 1 0 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine medazepam 10 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 106,10 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate având gravate una dintre feţ e cu « M » ş i « 10 », separate de o linie mediană, cu
diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medazepam LPH este indicat pentru:
- stări de anxietate de etiologie psihică si psihosomatică, acute şi cronice;
- stări de tensiune psihică şi agitaţie psihomotorie .
Notă
Nu toate stările de tensiune psihică, agitaţie sau anxietate necesită un tratament medicamentos.
Deseori, acestea sunt expresia unor tulburări psihosomatice sau psihovegetative şi pot fi ameliorate
prin trat amentul bolii de bază.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doza trebuie individualizată în funcţie de vârsta , gr eutatea corporală a pacientului, tipul şi severitatea
afecţiunii . Se recomandă administrarea unei doze minime eficace, iar durata tratamentului să fie cât
mai scurtă.
Adulţi
Doza recomandată este de 10 - 30 mg medazepam (1 - 3 comprimate Medazepam LPH 10 mg) pe zi,
administrată fracţionat în 2 - 3 prize ( 2/3 din doz ă- seara la culcare şi 1/3 i n timpul zilei ) sau în doză
unică , seara.
În psihiatri e şi în cazuri severe pot fi necesare doze mai mari , care trebuie administr ate numai în spital ,
sub monitorizare a strictă a pacientului . Astfel, doza poate fi crescută până la 60 mg medazepam,
ţinând cont de precauţiile necesare.
Este de preferat administrarea în doza unică seara.
2
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea medazepamului la copii şi adolescenţi, deoarece, la acest grup de
vâ rst ă experienţa clinică este limitată.
Vârstnici
La vârstnici se recomandă administrarea unor doze mai mici (vezi pct. 5.2).
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţi i cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată se recomandă administrarea unor doze mai
mici. În cazul insuficienţei hepatice severe administrarea Medazepam LPH 10 mg este contraindicată
(vez i pct. 4.3 şi 5.2) .
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţi i cu insuficienţă renală se recomandă administrarea unor doze mai mici (vezi pct. 5.2) .
Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid.
Doza din timpul zilei se administrează indiferent de orarul mesei.
Doza de seară trebuie administrată cu o jumătate de oră înainte de culcare şi în repaus alimentar,
deoarece alimentele întârzie instalarea efectului şi în funcţie de durata somnului, în a doua zi,
dimineaţă, pot să apar ă fatigabilitate şi tulburări de concentrare.
Durata tratamentului
În cazul unor afecţiuni acut e, administrarea medazepamului trebuie limitată la câteva doze sau durata
administrării trebuie limitată la câteva zile.
În cazul unor afecţiuni cronice, durata tratamentului depinde de evoluţia afecţiunii.
După o administrare zilnică timp de 2 săptămâni, medicul va stabili , după reducerea treptată a dozei,
dacă mai este necesară continuarea tratamentului cu medazepam.
Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 4 săptămâni.
În cazul unei administrării de lungă durată (mai mult de o săptamână) întreruperea tratamentului se
face cu scăderea treptată a dozei, pe parcursul mai multor săpt ăm âni , deoarece trebuie avută în vedere
posibil itatea apariţie i sindromului de î ntrerupere (vezi pct.4.4.).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la medazepam, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipienţi;
Existenţa în antecedente a unor dependenţe medicamentoase sau non- medicamentoase (alcool etilic);
Miastenia gravis;
Ataxie;
Glaucom acut cu unghi închis;
Insuficienţă hepatică severă (risc de apariţie a encefalopatiei) ;
Sindromul de apnee î n timpul somnului;
Insuficienţă respiratorie severă ;
Alăptare.
4.4 Atenţionări şi precauţii specia le pentru utilizare
Toleranţa
Administraraea îndelungată şi repetată a medicamentului poate determina scăderea eficacităţii acestuia
prin apari ţia fenomenului de toleranţă.
3
Dependenţa
Dependenţa este favorizată de tratamentul îndelungat şi in doze mari, asocierea cu alte medicamente
psihotrope, anxiolitice sau hipnotice, existenţa unei dependenţe medicamentoase sau non-
medicamentoase în antecedente, inclu zând alcoolismul.
Asocierea mai multor benzodiazepine poate să crească riscul dependenţei.
Dezvoltar ea dependenţei se poate produce şi în limita dozelor terapeutice.
În cazul administrării de Medazepam LPH
10 mg timp de câteva săptămâni există riscul dezvoltării
une i dependenţe psihice şi fizice. În acest caz, se recomandă continuarea administrării numa i dacă este
absolut necesar, după evaluarea raportului risc /beneficiu terapeutic.
Fenomene de rebound
Dup ă administrarea de lung ă durată este posibil ă apariţia fenomene lor de rebound, manifestate prin
exacerbarea anxiet ăţii.
Modalitatea de întrerupere a tratamentului
În cazul întreruperii tratamentului, dozele trebuie scăzute treptat (de la câteva zile până la câteva
săptămâni).
Sindrom de întrerupere
La întreruperea bruscă a tratamentului pot să apară manifestări ale sindromului de întrerupere .
Întreru perea bruscă a tratamentului, după administrare zilnică îndelungată, poate provoca după 2- 4 zile
tulburări de somn şi modificări ale viselor.
Sindromul de întrerupere se manifestă prin: insomnie, cefalee, anxietate, agitaţie, mialgii, fasciculaţii
muscula re, tremor, transpiraţii, diaree, iritabilitate şi în cazurile severe, episoade de confuz ie, delir şi
alte manifestări psihotice, convulsii.
În cazul întreruperii tratamentului, dozele trebuie reduse treptat (pe o durată de la câteva zile la câteva
săptămâni).
Amnezie anterogradă
În primele ore de la administrare este posibil ă apari ţia unei amnezii anterograde, care determin ă
dificult ăţi î n procesele de î nvăţare şi memorare.
Amnezia anterogradă poate să apară în special când benzodiazepinele sunt administr ate înainte de
culcare şi când durata perioadei de somn este scurtă (trezire precoce datorită unui eveniment extern).
Amnezia anterogradă poate să apară la doze terapeutice, riscul crescand propor ţional cu cre şterea
dozei.
Insuficienţă respiratorie
La pa cienţii cu insuficienţă respiratorie trebuie luat în considerare efectul benzodiazepinelor de
deprimare a respiraţiei (agravarea hipoxiei poate determina ea însăşi anxietate, ceea ce poate impune
internarea pacientului într -un serviciu de terapie intensivă ).
Reacţii paradoxale
Benzodiazepinele nu trebuie utilizate în monoterapie pentru combaterea tulbur ărilor psihotice ş i
depresive, pe care le pot masca, f ără s ă le rezolve şi deoarece pot favoriza comportament ul suicidar .
Tulburări de comportament
La a numiţi pacienţi, administrarea benzodiazepinelor poate să provoace un sindrom asociat cu grade
diferite de alterare a stării de conştienţă, tulburări de comportament şi de memorie.
Pot fi observate:
- agravarea insomniei, coşmaruri, agitaţie, nervozitat e;
- idei delirante, halucinaţii, sindrom oniroid, simptome de tip psihotic ;
4
- dezinhib are cu impulsivitate ;
- euforie, iritabilitate ;
- amnezie anterogradă ;
- sugestibilitate.
Acest sindrom se poate asocia cu tulburări de comportament cu potenţial periculos pentru pacient sau
pentru persoanele din jurul acestora, cum sunt : comportament neobişnuit pentru pacient,
comportament autoagresiv sau hetero -agresiv, automatisme cu amnezia post eveniment. Aceste
manifestări impun î ntreruperea tratamentului.
Risc de acumulare:
Medazepamul este o benzodiazepină cu durată lungă de acţiune. Administrarea in doze repetate
determină acumularea medicamentului şi metaboliţilor acestuia cu creşterea riscului de apariţie a
reacţiilor adverse. Acest lucru este posibil în specia l la vârstnici şi taraţi, precum şi pentru pacienţii cu
modificări organice la nivel cerebral, insuficienţă circulatorie şi insuficienţă respiratorie, precum şi în
cazul insuficienţei hepatice.
Doza i niţial ă este stabilit ă de medic în func ţie de tolera bilitate . În cazul pacienţilor cu insuficienţă
cardiacă şi/sau hipotensiune arterială (care adesea au un răspuns exagerat la administrarea de
benzodiazepine) şi la pacienţii cu afectare cerebrală se recomandă scăderea dozei.
Î n timpul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice .
La pacienţii cu insuficienţă respiratorie trebuie luat în considerare efectul deprimant respirator al
benzodiazepinelor.
Dozele trebui e scăzute şi la pacienţii cu insuficienţă circulatorie sau ateros cleroză.
În cazul unui tratament de lungă durată se recomandă teste sanguine şi ale funcţiei hepatice.
Medazepam LPH conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate
În cursul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitate b ăuturile alcoolice şi medicamentele care
conţ in alcool etilic, deoarece exist ă risc de sedare excesiv ă prin adi ţia efectului deprimant central ş i
prin mecanism farmacocinetic (alcoolul etilic creş te absorbţia ş i întârzie metabolizarea diazepamului).
Asocieri care necesit ă prudenţă
- clozapină : creşte riscul de colaps cu stop respirator ş i/sau cardiac;
- cimetidină, disulfiram sau omeprazol: poate potenţa sau prelungi acţiunea medazepamului ;
- rifampicina şi alte medicamente inductoare enzimatice: posibilitatea micşorării eficacităţii
diazepamului (cresc metabolizarea acestuia);
- fenitoină şi fenobarbitalul : pot accelera metabolizarea medazepamului.
La fumători excre ţia medazepamului poate fi mai rapidă.
Asocieri care trebuie avute î n vedere
- alte deprimante ale sistemului nervos central (SNC) – derivati de morfina (analgezice, antitusive),
hipnotice, antide presive sedative, antihistamin e H
1 sedative, baclofen, barbiturice, alte anxiolitice,
neuroleptice, clonidin ă, talidomidă: creşterea efectului deprimant la nivelul sistemului nervos central;
5
- analgezice ş i antitusive opioide ş i barbiturice: asocierea cu benzodiazepinele cre şte riscul deprim ării
respiratorii;
- alte benzodiazepine anxiolitic e sau hipnotice: asocierea cu medazepam creşte riscul
farmacodependenţei;
- buspironă
- cisapridă: creşt ere tranzitorie a efectului sedativ al benzodiazepinelor (absorbţie mai rapidă a
acestora).
Administrarea t eofiline i sau amino filine i poate să scad ă efectul sedativ al benzodiazepinelor,
inclu zand meda zepamul.
Datorită eliminării lente a medazepamului, po t apărea interacţinuni şi după terminarea tratamentului.
La pacienţii carora li se administrează tratament de lungă durată cu antihipertensive cu acţiune
centrală, beta- blocante adrenergice, antidiabetice orale, glicozide tonicardiace şi contraceptive oral e,
trebuie avută in vedere posibilitatea interacţiunii medazepam cu aceste medicamente.
Se recomandată precauţie în special la iniţierea tratamentului în asociere cu medicamentele menţionate
mai sus.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Medazepam ul nu trebui e administrat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.
Nu se recomand ă administrarea de doze mari, timp îndelungat.
Riscul apariţiei malformaţiilor este redus în cazul administrării unor doze terapeutice deşi in unele
studii epidemiologice s -a observat un risc crescut de palatoschizis.
S -au descris cazuri de malformaţii şi retard neuropsihic la copiii ai căror mame au primit
benzodiazepine în doze mari, în tratament de lung ă durat ă.
Administrarea de medazepam în doze mari şi timp îndelungat în timpul sarcinii poate determina
sindrom de sevraj la nou-născut (hiperexcitabilitate, agitaţie, hipotensiune arterială, tulburări ale
suptului ).
Administrarea în timpul naşterii poate declanşa aşa numitul " floppy infant syndrome".
Alăptare
Medazepam LPH
10 mg nu se administrează în perioada de alăptare, deoarece medazepamul şi
metaboliţii săi trec în laptele matern (în proporţie variabilă).
Dacă tratamentul este absolut necesar se recomandă întreruperea alăptării deoarece medazepamul este
mai încet metab olizat la nou-născut decât la copil sau adult.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
M edazepamul poate modifica reactivitatea pacientului, influenţand capacitatea de a conduce maşini şi
de a folosi utilaje.
Acest risc este crescut în cazul consumului de alcool etilic.
Din acest motiv, pe toată durata tratamentului, este contraindicată conducerea maşinilor, folosirea
utilajelor si efectuarea unor activităţi cu grad crescut de periculozitate.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse au fost raportate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă.
Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi
<1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (< /10000);
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de
frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a gravităţii.
6
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvent e: sedare marcată în timpul zilei, somnolenţă, hipersomnie, vertij, cefalee, ataxie, confuzie,
amnezie anterogradă, fatigabilitate , timp de reacţie î nt ârziat .
Consecutiv administrării dozei de seară, în dimineaţa următoare pot a pare efecte “hang – over”
(tulburări de concentrare, oboseală reziduală), care pot influenţa reactivitatea.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Consecutiv administrării dozei de seară, în dimineaţa următoare pot apărea: tulburări de concentrare,
oboseală reziduală , care pot influenţa modul de reacţie .
Tulburări psihice
Frecvent e: apatie, reacţii paradoxale cum sunt iritabilitate, agresivitate, anxietate, tendinţe suicidare,
tulburări ale somnului şi confuzie. Majoritatea acestor reacţ ii apar la copii şi la vârstnici.
Rar e: depresie.
La pacienţii cu depresie în antecedente este posibilă intensificarea semnelor şi simptomelor depresiei.
Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
H ipotonie musculară, spasme musculare, în special la vârstnici.
Tulburări hepatobiliare
Mai puţin frecvent e: creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice, icter.
Tuburări gastro- intestinale
Mai puţin frecvent e: greaţă, vărs ături , dureri epigastrice, constipaţie, diaree, xeroftalmie .
Tulbur ări renale şi ale căilor urinare
Rar e: anurie.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rar e: spasm glotic, dureri toracice, deprimare respiratorie.
Deprimarea respiratorie este mai severă în cazul prezentei obstrucţiei căilor respiratorii şi la p acienţii
cu leziuni cerebrale şi este intensificata de tratamentul concomitent cu medicamente care acţionează la
nivel ul sistemului nervos central.
Tulburări vasculare
Rar e: hipotensiune arterială.
Tulburări cardiace
Rar e: bradicardie.
Tulburări ale aparatului genital şi al sânului
Rar e: tulburări ale ciclului menstrual la femei, modificări ale libidoului, ginecomastie la bărba ţi.
Tulburări de metabolice şi de nutriţie
Rar e: creşterea apetitului alimentar.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutana t
Rar e: reacţii alergice cutanate ( cum sunt prurit, eritem, erupţii cutanate trecătoare ).
7
În general, reacţiile adverse dispar după scaderea dozelor şi pot fi evitate prin reducerea dozelor
zilnice.
Tratamentul cu medazepam trebuie oprit în cazul apariţ iei reacţiilor paradoxale ca halucinaţii, stări
acute de agitaţie, anxietate, tendinţă la suicid, insomnie, agresivitate şi spasme musculare.
În cazul unui tratament de lungă durată cu doze mari de medazepam pot să apară tulburări de vorbire
(diz artrie, v orbire neclară ), tulburări de vedere (diplopie, nistagmus) şi tulburări de echilibru, care sunt
reversibile după întreruperea tratamentului.
Întreruperea bruscă a tratamentului poate determina apariţia sindrom ului de î ntrerupere (vezi pct. 4.4)
4.9 Supra dozaj
În cazul unui supradozaj acut trebuie avuta in vedere posibilitatea unui abuz de medicamente, ca de
exemplu în tentativa de suicid.
Simptomele supradozajului sunt agravate de consumul de alcool etilic şi d e asocierea altor
medicamente cu efect depr imant la nivelul sistemului nervos central .
Simptome
Simptomele unui supradozajului uşor sunt dezorientare, somnolenţă, ataxie, disartrie, hipotensiune
arterială, oboseală musculară.
În cazul intoxicaţiilor severe se poate ajunge la deprimare cardiovascul ară şi respiratorie (cianoză,
pierderea stării de conştienţă, mergând până la stop cardio- respirator).
Tratament
Este necesară internarea într -o unitate de terapie intensivă.
A bordarea iniţială terapeutică implică lavaj gastric şi/sau provocarea v ărs ături i, precum şi alte măsuri
pentru reducerea absorbţiei (administrare de cărbune activat).
Pe lângă monitorizarea respiraţiei, frecvenţei pulsului, tensiunii arteriale şi a temperaturii corpului, se
recomandă refacerea volumului plasmatic prin administrarea intravenoasă de lichide şi măsuri de
menţinere a permeabilităţii căilor aeriene; dacă este necesar, intubaţie endotraheală; respiraţie
artificială; administrare de oxigen.
În caz de hipotensiune arterială se pot administra simpatomimetice : dopamină sau dobutamină i.v.
În c az de insuficienţă respiratorie sunt indicate m ăsuri de susţinere a respiraţiei. Este contraindicată
administrarea de antagonişti ai morfinei.
D atorita legării în proporţie mare de proteinele plasmatice şi a volumului mare de distribuţie a
medazepamului şi a metaboliţilor săi, diureza forţată sau hemodializa sunt foarte puţin utile.
Pentru compensarea acţiunii deprimante centrale a benzodiazepinelor există antidotul specific pentru
benzodiazepine, flumazenil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOG ICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: anxiolitice, derivaţi de benzodiazepină, codul ATC: N05B A03.
8
Medazepam este o substanţă psihotropă din clasa 1,4 - benzodiazepine utilizat ca anxiolitic, sedativ şi
hipnotic .
În plus, medaze pam administrat în doze mari are efecte miorelaxante şi anticonvulsivante.
Medazepam ul prezint ă o afinitate scăzută faţă de receptorii specifici din sistemul nervos central şi cei
periferici . Receptorii benzodiazepinici din sistemul nervos central sunt în strânsă legătură funcţională
cu receptorii sistemului GABA -ergic. După legarea de receptorul benzodiazepinic, medazepam ul
potenţează acţiunea inhibitoare a GABA, deschizând canalele de clor din membrana neuronala;
influxul de ioni de clor determina hiperpolarizarea membranei neuronale
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Medazepam ul se absoarbe rapid după administrarea orală. Concentraţia plasmatică maximă se atinge
după 1 - 2 ore.
Distribuţie
Medazepam ul se leagă de proteinele plasmatice în propor ţie mare.
Efectul terapeutic al medazepamului este determinat în principal de metaboliţii săi activi.
Nu se cunoaş te dacă medazepamul traversează bariera feto -placentară, dar s-a demonstrat acest lucru
î n cazul metaboliţilor săi activi (diazepam, desmetil diazepam şi oxazepam).
De asemenea medazepam şi metaboliţii săi activi se excretă în lapte.
Metabolizare
Medazepamul este rapid metabolizat la nivelul ficatului în diazepam, desmetildiazepam (nordiazepam)
şi oxazepam.
Eliminare
Medazepam ul are un timp de înjumătăţire plasmatică cuprins între 2 - 5 ore, urmat de o a doua fază de
eliminare de 1 – 15 zile.
Medazepamul se excretă pe cale renală (75%) şi în proporţie de 20% prin materiile fecale.
Metabolitul urinar principal este oxazepamul sub formă glucuronoconjugată, 2 – 3% din întreaga doză
fiind excret ată sub această formă în decurs de 72 de ore; un alt metabolit urinar este
desmetildiazepamul.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
La vârstnici farmacocinetica este modificată, astfel: o întarziere a rea bsorbţiei, o reducere a fracţiei
legate de proteinele plasmatice, o modificare a volumului de distribu ţie, o reducere a metabolizarii şi o
reducere a excretiei renale a medicamentului. La acest grup de varsta se recomandă administrarea unor
doze mai mici d e medazepam.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Excretia medazepamului este redusa în caz de insuficienţă renală şi există riscul de acumulare în
organism . Se recomandă ajustarea dozelor în funcţie de severitatea afectării renale.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
În caz de insuficienţă hepatică există riscul de acumulare. De aceea se recomandă administrarea unor
doze mici în cazul insuficienţei hepatice uşoare sau moderate. În cazul insuficienţei hepatice severe
administrarea medazepamului este contraindicată .
9
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doză unică
În studiile de toxicitate acută s -a observat o toxicitate relativ scăzută a medazepamului. La şobolani
DL
50 a fost de 900 mg/kg după administrare orală şi de 91 mg/kg după administrare intra venoasă. Au
fost observate urm ătoarele reacţii adverse: somnolenţă, slăbiciune musculară şi insuficienţă
respiratorie.
L a şoarece, după administrare orală , DL
50 a fost dev475 mg/kg, iar la pisic ă a fost de 750 mg/kg.
Toxicitate dupa doze repetate
Studiil e efectuate la şobolani la care s -au administrat doze repetate de medazepam s -a demonstrat
apariţia modificărilor morfologice la nivelul următoarelor organe: ficat, rinichi şi vezica urinară. De
asemenea, s -au observat modificări ale greutăţii inimii şi splinei.
Mutagenitate/Carcinogeni tate
Studiile in vitro (test Ames, test aberaţii cromozomiale efectuate pe 2 linii celulare) şi in vivo (pe
măduvă osoasă de şoarece şi de hamster) nu au demonstrat toxicitate . N u au fost efectuate studii
specifice de carcin ogenitate pe termen lung .
Teratogen itate
În studiile efectuate la animale, medazepamul nu a demonstrat avut efecte negative asupra fertilităţii şi
nu a fost teratogen la iepuri, cu toate că la doze foarte mar i a determinat sedare maternă. S-a observat
o i ncidenţă crescută a mortalităţii neonatal e, datorită faptului că femelele nu îşi hrănesc puii. La puii
de şobolan, medazepamul determină tulburări de comportament, dar nu s-au observat efecte
teratogene.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţil or
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
10
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerin ţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Labormed Pharma S.A.
Splaiul Independenţ ei nr. 319E, sector 6
Bucureş ti, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
2849/20 10/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Octombrie 2010
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Medazepam LPH 1 0 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine medazepam 10 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 106,10 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate având gravate una dintre feţ e cu « M » ş i « 10 », separate de o linie mediană, cu
diametrul de 9 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Medazepam LPH este indicat pentru:
- stări de anxietate de etiologie psihică si psihosomatică, acute şi cronice;
- stări de tensiune psihică şi agitaţie psihomotorie .
Notă
Nu toate stările de tensiune psihică, agitaţie sau anxietate necesită un tratament medicamentos.
Deseori, acestea sunt expresia unor tulburări psihosomatice sau psihovegetative şi pot fi ameliorate
prin trat amentul bolii de bază.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doza trebuie individualizată în funcţie de vârsta , gr eutatea corporală a pacientului, tipul şi severitatea
afecţiunii . Se recomandă administrarea unei doze minime eficace, iar durata tratamentului să fie cât
mai scurtă.
Adulţi
Doza recomandată este de 10 - 30 mg medazepam (1 - 3 comprimate Medazepam LPH 10 mg) pe zi,
administrată fracţionat în 2 - 3 prize ( 2/3 din doz ă- seara la culcare şi 1/3 i n timpul zilei ) sau în doză
unică , seara.
În psihiatri e şi în cazuri severe pot fi necesare doze mai mari , care trebuie administr ate numai în spital ,
sub monitorizare a strictă a pacientului . Astfel, doza poate fi crescută până la 60 mg medazepam,
ţinând cont de precauţiile necesare.
Este de preferat administrarea în doza unică seara.
2
Copii şi adolescenţi
Nu se recomandă administrarea medazepamului la copii şi adolescenţi, deoarece, la acest grup de
vâ rst ă experienţa clinică este limitată.
Vârstnici
La vârstnici se recomandă administrarea unor doze mai mici (vezi pct. 5.2).
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
La pacienţi i cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată se recomandă administrarea unor doze mai
mici. În cazul insuficienţei hepatice severe administrarea Medazepam LPH 10 mg este contraindicată
(vez i pct. 4.3 şi 5.2) .
Pacienţii cu insuficienţă renală
La pacienţi i cu insuficienţă renală se recomandă administrarea unor doze mai mici (vezi pct. 5.2) .
Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de lichid.
Doza din timpul zilei se administrează indiferent de orarul mesei.
Doza de seară trebuie administrată cu o jumătate de oră înainte de culcare şi în repaus alimentar,
deoarece alimentele întârzie instalarea efectului şi în funcţie de durata somnului, în a doua zi,
dimineaţă, pot să apar ă fatigabilitate şi tulburări de concentrare.
Durata tratamentului
În cazul unor afecţiuni acut e, administrarea medazepamului trebuie limitată la câteva doze sau durata
administrării trebuie limitată la câteva zile.
În cazul unor afecţiuni cronice, durata tratamentului depinde de evoluţia afecţiunii.
După o administrare zilnică timp de 2 săptămâni, medicul va stabili , după reducerea treptată a dozei,
dacă mai este necesară continuarea tratamentului cu medazepam.
Durata tratamentului nu trebuie să depăşească 4 săptămâni.
În cazul unei administrării de lungă durată (mai mult de o săptamână) întreruperea tratamentului se
face cu scăderea treptată a dozei, pe parcursul mai multor săpt ăm âni , deoarece trebuie avută în vedere
posibil itatea apariţie i sindromului de î ntrerupere (vezi pct.4.4.).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la medazepam, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipienţi;
Existenţa în antecedente a unor dependenţe medicamentoase sau non- medicamentoase (alcool etilic);
Miastenia gravis;
Ataxie;
Glaucom acut cu unghi închis;
Insuficienţă hepatică severă (risc de apariţie a encefalopatiei) ;
Sindromul de apnee î n timpul somnului;
Insuficienţă respiratorie severă ;
Alăptare.
4.4 Atenţionări şi precauţii specia le pentru utilizare
Toleranţa
Administraraea îndelungată şi repetată a medicamentului poate determina scăderea eficacităţii acestuia
prin apari ţia fenomenului de toleranţă.
3
Dependenţa
Dependenţa este favorizată de tratamentul îndelungat şi in doze mari, asocierea cu alte medicamente
psihotrope, anxiolitice sau hipnotice, existenţa unei dependenţe medicamentoase sau non-
medicamentoase în antecedente, inclu zând alcoolismul.
Asocierea mai multor benzodiazepine poate să crească riscul dependenţei.
Dezvoltar ea dependenţei se poate produce şi în limita dozelor terapeutice.
În cazul administrării de Medazepam LPH
10 mg timp de câteva săptămâni există riscul dezvoltării
une i dependenţe psihice şi fizice. În acest caz, se recomandă continuarea administrării numa i dacă este
absolut necesar, după evaluarea raportului risc /beneficiu terapeutic.
Fenomene de rebound
Dup ă administrarea de lung ă durată este posibil ă apariţia fenomene lor de rebound, manifestate prin
exacerbarea anxiet ăţii.
Modalitatea de întrerupere a tratamentului
În cazul întreruperii tratamentului, dozele trebuie scăzute treptat (de la câteva zile până la câteva
săptămâni).
Sindrom de întrerupere
La întreruperea bruscă a tratamentului pot să apară manifestări ale sindromului de întrerupere .
Întreru perea bruscă a tratamentului, după administrare zilnică îndelungată, poate provoca după 2- 4 zile
tulburări de somn şi modificări ale viselor.
Sindromul de întrerupere se manifestă prin: insomnie, cefalee, anxietate, agitaţie, mialgii, fasciculaţii
muscula re, tremor, transpiraţii, diaree, iritabilitate şi în cazurile severe, episoade de confuz ie, delir şi
alte manifestări psihotice, convulsii.
În cazul întreruperii tratamentului, dozele trebuie reduse treptat (pe o durată de la câteva zile la câteva
săptămâni).
Amnezie anterogradă
În primele ore de la administrare este posibil ă apari ţia unei amnezii anterograde, care determin ă
dificult ăţi î n procesele de î nvăţare şi memorare.
Amnezia anterogradă poate să apară în special când benzodiazepinele sunt administr ate înainte de
culcare şi când durata perioadei de somn este scurtă (trezire precoce datorită unui eveniment extern).
Amnezia anterogradă poate să apară la doze terapeutice, riscul crescand propor ţional cu cre şterea
dozei.
Insuficienţă respiratorie
La pa cienţii cu insuficienţă respiratorie trebuie luat în considerare efectul benzodiazepinelor de
deprimare a respiraţiei (agravarea hipoxiei poate determina ea însăşi anxietate, ceea ce poate impune
internarea pacientului într -un serviciu de terapie intensivă ).
Reacţii paradoxale
Benzodiazepinele nu trebuie utilizate în monoterapie pentru combaterea tulbur ărilor psihotice ş i
depresive, pe care le pot masca, f ără s ă le rezolve şi deoarece pot favoriza comportament ul suicidar .
Tulburări de comportament
La a numiţi pacienţi, administrarea benzodiazepinelor poate să provoace un sindrom asociat cu grade
diferite de alterare a stării de conştienţă, tulburări de comportament şi de memorie.
Pot fi observate:
- agravarea insomniei, coşmaruri, agitaţie, nervozitat e;
- idei delirante, halucinaţii, sindrom oniroid, simptome de tip psihotic ;
4
- dezinhib are cu impulsivitate ;
- euforie, iritabilitate ;
- amnezie anterogradă ;
- sugestibilitate.
Acest sindrom se poate asocia cu tulburări de comportament cu potenţial periculos pentru pacient sau
pentru persoanele din jurul acestora, cum sunt : comportament neobişnuit pentru pacient,
comportament autoagresiv sau hetero -agresiv, automatisme cu amnezia post eveniment. Aceste
manifestări impun î ntreruperea tratamentului.
Risc de acumulare:
Medazepamul este o benzodiazepină cu durată lungă de acţiune. Administrarea in doze repetate
determină acumularea medicamentului şi metaboliţilor acestuia cu creşterea riscului de apariţie a
reacţiilor adverse. Acest lucru este posibil în specia l la vârstnici şi taraţi, precum şi pentru pacienţii cu
modificări organice la nivel cerebral, insuficienţă circulatorie şi insuficienţă respiratorie, precum şi în
cazul insuficienţei hepatice.
Doza i niţial ă este stabilit ă de medic în func ţie de tolera bilitate . În cazul pacienţilor cu insuficienţă
cardiacă şi/sau hipotensiune arterială (care adesea au un răspuns exagerat la administrarea de
benzodiazepine) şi la pacienţii cu afectare cerebrală se recomandă scăderea dozei.
Î n timpul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice .
La pacienţii cu insuficienţă respiratorie trebuie luat în considerare efectul deprimant respirator al
benzodiazepinelor.
Dozele trebui e scăzute şi la pacienţii cu insuficienţă circulatorie sau ateros cleroză.
În cazul unui tratament de lungă durată se recomandă teste sanguine şi ale funcţiei hepatice.
Medazepam LPH conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,
deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Asocieri contraindicate
În cursul tratamentului cu benzodiazepine trebuie evitate b ăuturile alcoolice şi medicamentele care
conţ in alcool etilic, deoarece exist ă risc de sedare excesiv ă prin adi ţia efectului deprimant central ş i
prin mecanism farmacocinetic (alcoolul etilic creş te absorbţia ş i întârzie metabolizarea diazepamului).
Asocieri care necesit ă prudenţă
- clozapină : creşte riscul de colaps cu stop respirator ş i/sau cardiac;
- cimetidină, disulfiram sau omeprazol: poate potenţa sau prelungi acţiunea medazepamului ;
- rifampicina şi alte medicamente inductoare enzimatice: posibilitatea micşorării eficacităţii
diazepamului (cresc metabolizarea acestuia);
- fenitoină şi fenobarbitalul : pot accelera metabolizarea medazepamului.
La fumători excre ţia medazepamului poate fi mai rapidă.
Asocieri care trebuie avute î n vedere
- alte deprimante ale sistemului nervos central (SNC) – derivati de morfina (analgezice, antitusive),
hipnotice, antide presive sedative, antihistamin e H
1 sedative, baclofen, barbiturice, alte anxiolitice,
neuroleptice, clonidin ă, talidomidă: creşterea efectului deprimant la nivelul sistemului nervos central;
5
- analgezice ş i antitusive opioide ş i barbiturice: asocierea cu benzodiazepinele cre şte riscul deprim ării
respiratorii;
- alte benzodiazepine anxiolitic e sau hipnotice: asocierea cu medazepam creşte riscul
farmacodependenţei;
- buspironă
- cisapridă: creşt ere tranzitorie a efectului sedativ al benzodiazepinelor (absorbţie mai rapidă a
acestora).
Administrarea t eofiline i sau amino filine i poate să scad ă efectul sedativ al benzodiazepinelor,
inclu zand meda zepamul.
Datorită eliminării lente a medazepamului, po t apărea interacţinuni şi după terminarea tratamentului.
La pacienţii carora li se administrează tratament de lungă durată cu antihipertensive cu acţiune
centrală, beta- blocante adrenergice, antidiabetice orale, glicozide tonicardiace şi contraceptive oral e,
trebuie avută in vedere posibilitatea interacţiunii medazepam cu aceste medicamente.
Se recomandată precauţie în special la iniţierea tratamentului în asociere cu medicamentele menţionate
mai sus.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Medazepam ul nu trebui e administrat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.
Nu se recomand ă administrarea de doze mari, timp îndelungat.
Riscul apariţiei malformaţiilor este redus în cazul administrării unor doze terapeutice deşi in unele
studii epidemiologice s -a observat un risc crescut de palatoschizis.
S -au descris cazuri de malformaţii şi retard neuropsihic la copiii ai căror mame au primit
benzodiazepine în doze mari, în tratament de lung ă durat ă.
Administrarea de medazepam în doze mari şi timp îndelungat în timpul sarcinii poate determina
sindrom de sevraj la nou-născut (hiperexcitabilitate, agitaţie, hipotensiune arterială, tulburări ale
suptului ).
Administrarea în timpul naşterii poate declanşa aşa numitul " floppy infant syndrome".
Alăptare
Medazepam LPH
10 mg nu se administrează în perioada de alăptare, deoarece medazepamul şi
metaboliţii săi trec în laptele matern (în proporţie variabilă).
Dacă tratamentul este absolut necesar se recomandă întreruperea alăptării deoarece medazepamul este
mai încet metab olizat la nou-născut decât la copil sau adult.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
M edazepamul poate modifica reactivitatea pacientului, influenţand capacitatea de a conduce maşini şi
de a folosi utilaje.
Acest risc este crescut în cazul consumului de alcool etilic.
Din acest motiv, pe toată durata tratamentului, este contraindicată conducerea maşinilor, folosirea
utilajelor si efectuarea unor activităţi cu grad crescut de periculozitate.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse au fost raportate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă.
Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi
<1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (< /10000);
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de
frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea
descrescătoare a gravităţii.
6
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvent e: sedare marcată în timpul zilei, somnolenţă, hipersomnie, vertij, cefalee, ataxie, confuzie,
amnezie anterogradă, fatigabilitate , timp de reacţie î nt ârziat .
Consecutiv administrării dozei de seară, în dimineaţa următoare pot a pare efecte “hang – over”
(tulburări de concentrare, oboseală reziduală), care pot influenţa reactivitatea.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Consecutiv administrării dozei de seară, în dimineaţa următoare pot apărea: tulburări de concentrare,
oboseală reziduală , care pot influenţa modul de reacţie .
Tulburări psihice
Frecvent e: apatie, reacţii paradoxale cum sunt iritabilitate, agresivitate, anxietate, tendinţe suicidare,
tulburări ale somnului şi confuzie. Majoritatea acestor reacţ ii apar la copii şi la vârstnici.
Rar e: depresie.
La pacienţii cu depresie în antecedente este posibilă intensificarea semnelor şi simptomelor depresiei.
Tulburări musculo- scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
H ipotonie musculară, spasme musculare, în special la vârstnici.
Tulburări hepatobiliare
Mai puţin frecvent e: creşterea valorilor serice ale enzimelor hepatice, icter.
Tuburări gastro- intestinale
Mai puţin frecvent e: greaţă, vărs ături , dureri epigastrice, constipaţie, diaree, xeroftalmie .
Tulbur ări renale şi ale căilor urinare
Rar e: anurie.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Rar e: spasm glotic, dureri toracice, deprimare respiratorie.
Deprimarea respiratorie este mai severă în cazul prezentei obstrucţiei căilor respiratorii şi la p acienţii
cu leziuni cerebrale şi este intensificata de tratamentul concomitent cu medicamente care acţionează la
nivel ul sistemului nervos central.
Tulburări vasculare
Rar e: hipotensiune arterială.
Tulburări cardiace
Rar e: bradicardie.
Tulburări ale aparatului genital şi al sânului
Rar e: tulburări ale ciclului menstrual la femei, modificări ale libidoului, ginecomastie la bărba ţi.
Tulburări de metabolice şi de nutriţie
Rar e: creşterea apetitului alimentar.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutana t
Rar e: reacţii alergice cutanate ( cum sunt prurit, eritem, erupţii cutanate trecătoare ).
7
În general, reacţiile adverse dispar după scaderea dozelor şi pot fi evitate prin reducerea dozelor
zilnice.
Tratamentul cu medazepam trebuie oprit în cazul apariţ iei reacţiilor paradoxale ca halucinaţii, stări
acute de agitaţie, anxietate, tendinţă la suicid, insomnie, agresivitate şi spasme musculare.
În cazul unui tratament de lungă durată cu doze mari de medazepam pot să apară tulburări de vorbire
(diz artrie, v orbire neclară ), tulburări de vedere (diplopie, nistagmus) şi tulburări de echilibru, care sunt
reversibile după întreruperea tratamentului.
Întreruperea bruscă a tratamentului poate determina apariţia sindrom ului de î ntrerupere (vezi pct. 4.4)
4.9 Supra dozaj
În cazul unui supradozaj acut trebuie avuta in vedere posibilitatea unui abuz de medicamente, ca de
exemplu în tentativa de suicid.
Simptomele supradozajului sunt agravate de consumul de alcool etilic şi d e asocierea altor
medicamente cu efect depr imant la nivelul sistemului nervos central .
Simptome
Simptomele unui supradozajului uşor sunt dezorientare, somnolenţă, ataxie, disartrie, hipotensiune
arterială, oboseală musculară.
În cazul intoxicaţiilor severe se poate ajunge la deprimare cardiovascul ară şi respiratorie (cianoză,
pierderea stării de conştienţă, mergând până la stop cardio- respirator).
Tratament
Este necesară internarea într -o unitate de terapie intensivă.
A bordarea iniţială terapeutică implică lavaj gastric şi/sau provocarea v ărs ături i, precum şi alte măsuri
pentru reducerea absorbţiei (administrare de cărbune activat).
Pe lângă monitorizarea respiraţiei, frecvenţei pulsului, tensiunii arteriale şi a temperaturii corpului, se
recomandă refacerea volumului plasmatic prin administrarea intravenoasă de lichide şi măsuri de
menţinere a permeabilităţii căilor aeriene; dacă este necesar, intubaţie endotraheală; respiraţie
artificială; administrare de oxigen.
În caz de hipotensiune arterială se pot administra simpatomimetice : dopamină sau dobutamină i.v.
În c az de insuficienţă respiratorie sunt indicate m ăsuri de susţinere a respiraţiei. Este contraindicată
administrarea de antagonişti ai morfinei.
D atorita legării în proporţie mare de proteinele plasmatice şi a volumului mare de distribuţie a
medazepamului şi a metaboliţilor săi, diureza forţată sau hemodializa sunt foarte puţin utile.
Pentru compensarea acţiunii deprimante centrale a benzodiazepinelor există antidotul specific pentru
benzodiazepine, flumazenil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOG ICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: anxiolitice, derivaţi de benzodiazepină, codul ATC: N05B A03.
8
Medazepam este o substanţă psihotropă din clasa 1,4 - benzodiazepine utilizat ca anxiolitic, sedativ şi
hipnotic .
În plus, medaze pam administrat în doze mari are efecte miorelaxante şi anticonvulsivante.
Medazepam ul prezint ă o afinitate scăzută faţă de receptorii specifici din sistemul nervos central şi cei
periferici . Receptorii benzodiazepinici din sistemul nervos central sunt în strânsă legătură funcţională
cu receptorii sistemului GABA -ergic. După legarea de receptorul benzodiazepinic, medazepam ul
potenţează acţiunea inhibitoare a GABA, deschizând canalele de clor din membrana neuronala;
influxul de ioni de clor determina hiperpolarizarea membranei neuronale
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Medazepam ul se absoarbe rapid după administrarea orală. Concentraţia plasmatică maximă se atinge
după 1 - 2 ore.
Distribuţie
Medazepam ul se leagă de proteinele plasmatice în propor ţie mare.
Efectul terapeutic al medazepamului este determinat în principal de metaboliţii săi activi.
Nu se cunoaş te dacă medazepamul traversează bariera feto -placentară, dar s-a demonstrat acest lucru
î n cazul metaboliţilor săi activi (diazepam, desmetil diazepam şi oxazepam).
De asemenea medazepam şi metaboliţii săi activi se excretă în lapte.
Metabolizare
Medazepamul este rapid metabolizat la nivelul ficatului în diazepam, desmetildiazepam (nordiazepam)
şi oxazepam.
Eliminare
Medazepam ul are un timp de înjumătăţire plasmatică cuprins între 2 - 5 ore, urmat de o a doua fază de
eliminare de 1 – 15 zile.
Medazepamul se excretă pe cale renală (75%) şi în proporţie de 20% prin materiile fecale.
Metabolitul urinar principal este oxazepamul sub formă glucuronoconjugată, 2 – 3% din întreaga doză
fiind excret ată sub această formă în decurs de 72 de ore; un alt metabolit urinar este
desmetildiazepamul.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
La vârstnici farmacocinetica este modificată, astfel: o întarziere a rea bsorbţiei, o reducere a fracţiei
legate de proteinele plasmatice, o modificare a volumului de distribu ţie, o reducere a metabolizarii şi o
reducere a excretiei renale a medicamentului. La acest grup de varsta se recomandă administrarea unor
doze mai mici d e medazepam.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Excretia medazepamului este redusa în caz de insuficienţă renală şi există riscul de acumulare în
organism . Se recomandă ajustarea dozelor în funcţie de severitatea afectării renale.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
În caz de insuficienţă hepatică există riscul de acumulare. De aceea se recomandă administrarea unor
doze mici în cazul insuficienţei hepatice uşoare sau moderate. În cazul insuficienţei hepatice severe
administrarea medazepamului este contraindicată .
9
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitate după doză unică
În studiile de toxicitate acută s -a observat o toxicitate relativ scăzută a medazepamului. La şobolani
DL
50 a fost de 900 mg/kg după administrare orală şi de 91 mg/kg după administrare intra venoasă. Au
fost observate urm ătoarele reacţii adverse: somnolenţă, slăbiciune musculară şi insuficienţă
respiratorie.
L a şoarece, după administrare orală , DL
50 a fost dev475 mg/kg, iar la pisic ă a fost de 750 mg/kg.
Toxicitate dupa doze repetate
Studiil e efectuate la şobolani la care s -au administrat doze repetate de medazepam s -a demonstrat
apariţia modificărilor morfologice la nivelul următoarelor organe: ficat, rinichi şi vezica urinară. De
asemenea, s -au observat modificări ale greutăţii inimii şi splinei.
Mutagenitate/Carcinogeni tate
Studiile in vitro (test Ames, test aberaţii cromozomiale efectuate pe 2 linii celulare) şi in vivo (pe
măduvă osoasă de şoarece şi de hamster) nu au demonstrat toxicitate . N u au fost efectuate studii
specifice de carcin ogenitate pe termen lung .
Teratogen itate
În studiile efectuate la animale, medazepamul nu a demonstrat avut efecte negative asupra fertilităţii şi
nu a fost teratogen la iepuri, cu toate că la doze foarte mar i a determinat sedare maternă. S-a observat
o i ncidenţă crescută a mortalităţii neonatal e, datorită faptului că femelele nu îşi hrănesc puii. La puii
de şobolan, medazepamul determină tulburări de comportament, dar nu s-au observat efecte
teratogene.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţil or
Lactoză monohidrat
Celuloză microcristalină
Amidon de porumb
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se p ăstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
Cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate
10
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerin ţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Labormed Pharma S.A.
Splaiul Independenţ ei nr. 319E, sector 6
Bucureş ti, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
2849/20 10/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoirea autorizaţiei – Octombrie 2010
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie, 2015
