MINIRIN 0,1 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
MINIRIN 0,1 mg comprimate
MINIRIN 0,2 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
MINIRIN 0,1 mg: un comprimat conţine desmopresină (bază liberă) 0,089 mg sub formă de acetat de
desmopresină 0,1 mg.
MINIRIN 0,2 mg: un comprimat conţine desmopresină (bază liberă) 0,178 mg sub formă de acetat de
desmopresină 0,2 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 123,700 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
MINIRIN 0,1 mg
Comprimate rotunde, convexe, de culoare albă, cu şanţ median pe o faţă, iar pe cealaltă faţă având
gravat „0,1”.
MINIRIN 0,2 mg
Comprimate rotunde, convexe, de culoare albă, cu şanţ median pe o faţă, iar pe cealaltă faţă având
gravat „0,2”.
Şanţul median facilitează ruperea comprimatului pentru înghiţirea sa cu uşurinţă şi nu este destinat
divizării comprimatului în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
MINIRIN este indicat pentru tratamentul diabetului insipid de origine centrală.
MINIRIN este indicat pentru tratamentul enurezisului primar nocturn la pacienţi (cu vârsta peste 5 ani)
cu o capacitate normală de concentrare a urinei.
MINIRIN este indicat pentru tratamentul simptomatic al nicturiei la adulţi, asociată cu poliurie
nocturnă, respectiv producţie nocturnă de urină care depăşeşte capacitatea vezicii urinare..
4.2 Doze şi mod de administrare
2
Informaţii generale
Efectul alimentelor: consumul de alimente poate reduce intensitatea şi durata efectului antidiuretic la
doze scăzute de desmopresină (vezi pct. 4.5).
Dacă apar semne sau simptome de retenţie de apă şi/sau hiponatremie (cefalee, greaţă/vărsături,
creştere în greutate, şi, în cazuri severe, convulsii) tratamentul trebuie întrerupt până când pacientul îşi
revine complet. La reluarea tratamentului trebuie urmărite măsuri stricte de restricţionare a lichidelor
(vezi pct. 4.4).
În cazul în care nu se obţine un efect clinic adecvat în decurs de 4 săptămâni după o titrare
corespunzătoare a dozei, tratamentul trebuie întrerupt.
Informaţii specifice indicaţiei
Diabet insipid central:
În diabetul insipid doza este individuală, deşi doza zilnică totală se încadrează în mod obişnuit între
0,2 mg şi 1,2 mg. O doză de pornire adecvată la adulţi şi copii este de 0,1 mg de trei ori pe zi. Această
schemă de administrare trebuie ajustată ulterior în concordanţă cu răspunsul pacientului. La
majoritatea pacienţilor, doza de menţinere este de 0,1 mg până la 0,2 mg de trei ori pe zi.
Enurezis primar nocturn:
Doza iniţială recomandată este de 0,2 mg la culcare.
Dacă această doză nu se dovedeşte suficient de eficace, doza poate fi crescută până la 0,4 mg. În
timpul tratamentului se impune restricţie lichidiană.
MINIRIN se administrează timp de până la 3 luni. Evaluarea privind necesitatea continuării
tratamentului se realizează la cel puţin o săptămână după întreruperea tratamentului.
Nicturie:
La pacienţii cu nicturie, trebuie utilizat un grafic al frecvenţei/volumului pentru diagnosticarea
poliuriei nocturne timp de cel puţin 2 zile înainte de începerea tratamentului. O producţie de urină în
timpul nopţii care depăşeşte capacitatea funcţională a vezicii urinare sau care depăşeşte 1/3 din
producţia de urină în 24 de ore este definită ca poliurie nocturnă.
Doza iniţială recomandată este de 0,1 mg la culcare.
Dacă această doză nu este suficient de eficace după o săptămână, doza poate fi mărită treptat, prin
creşteri săptămânale, până la 0,2 mg şi apoi la 0,4 mg. În timpul tratamentului se impune restricţie
lichidiană.
Categorii speciale de pacienţi
Vârstnici:
Nu se recomandă iniţierea tratamentului la pacienţi cu vârsta >65 ani. În cazul în care medicii decid
iniţierea tratamentului cu desmopresină la aceşti pacienţi, concentraţia plasmatică a sodiului trebuie
măsurată înainte de începerea tratamentului şi la 3 zile după iniţiere sau după creşterea dozei, precum
şi în alte momente pe durata tratamentului după cum este considerat necesar de către medicul curant.
Insuficienţă renală: vezi pct. 4.3
Insuficienţă hepatică: vezi pct. 4.5
Pacienţi pediatrici:
MINIRIN este indicat în diabetul insipid central şi enurezisul primar nocturn (vezi pct. 5.1 şi
informaţiile specifice indicaţiei de la pct. 4.2 de mai sus). Recomandările de dozaj sunt aceleaşi ca
pentru adulţi.
4.3 Contraindicaţii
3
MINIRIN este contraindicat în următoarele situaţii:
hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
polidipsia habituală sau psihogenă (conducând la o producţie de urină de peste 40 ml/kg şi 24 ore);
istoric de insuficienţă cardiacă cunoscută sau suspectată, şi alte afecţiuni pentru care este necesar
tratamentul cu diuretice;
insuficienţă renală moderată şi severă (clearance-ul creatininei <50 ml/min);
hiponatremie cunoscută;
sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH);
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări speciale:
În cazul utilizării pentru indicaţiile de enurezis primar nocturn şi nicturie, consumul de lichide trebuie
limitat cel puţin cu 1 oră înainte şi până la 8 ore după administrare (până dimineaţa următoare).
Tratamentul fără reducerea concomitentă a consumului de lichide poate avea ca rezultat retenţia de apă
şi/sau hiponatremie, semnalate sau nu de semne şi simptome asociate (cefalee, greaţă/vărsături,
creştere în greutate, şi, în cazuri severe, convulsii).
Toţi pacienţii şi, atunci când este cazul, tutorii lor, trebuie să primească indicaţii clare să respecte
restricţiile privind consumul de lichide.
Acest medicament conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficienţă de lactază Lapp sau malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze
acest medicament.
Precauţii:
Disfuncţia severă a vezicii urinare şi obstrucţia meatului urinar trebuie avute în vedere înainte de
începerea tratamentului.
Pacienţii vârstnici şi pacienţii cu nivele ale sodiului seric care se situează înspre limita inferioară a
valorilor normale pot prezenta un risc crescut de hiponatremie. Tratamentul cu desmopresină trebuie
întrerupt în timpul manifestării unor afecţiuni intercurente acute caracterizate de dezechilibru
electrolitic şi/sau al fluidelor din corp (cum ar fi infecţii sistemice, febră, gastroenterită).
Se impun precauţii în cazul pacienţilor care prezintă risc de creştere a presiunii intracraniene.
Se recomandă utilizarea cu prudenţă a desmopresinei la pacienţii cu afecţiuni caracterizate de
dezechilibru electrolitic şi/sau al fluidelor din corp.
Se impun precauţii pentru evitarea hiponatremiei, inclusiv urmărirea cu atenţie a restricţionării
lichidelor şi monitorizarea mai frecventă a sodiului seric, în cazul tratamentului concomitent cu
medicamente despre care se ştie că induc sindromul SIADH, ca de exemplu, antidepresivele triciclice,
inhibitorii selectivi ai reabsorbţiei serotoninei, clorpromazina şi carbamazepina, cazuri de tratament
concomitent cu AINS.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţi
une
Medicamentele despre care se ştie că induc sindromul SIADH, de exemplu antidepresivele triciclice,
inhibitorii selectivi ai reabsorbţiei serotoninei, clorpromazina şi carbamazepina, precum şi unele
antidiabetice din grupa sulfonilureelor, în particular clorpropamida, pot cauza un efect antidiuretic
adiţional care conduce la un risc crescut de retenţie de apă /hiponatremie (vezi pct. 4.4).
AINS pot induce retenţia de apă /hiponatremia (vezi pct. 4.4).
Tratamentul concomitent cu loperamidă ar putea avea ca rezultat o creştere de trei ori a concentraţiilor
plasmatice ale desmopresinei, care poate conduce la un risc crescut de retenţie de apă/hiponatremie.
Deşi nu s-a investigat acest lucru, alte medicamente care încetinesc tranzitul intestinal ar putea avea
acelaşi efect.
Este puţin probabil ca desmopresina să interacţioneze cu medicamentele care afectează metabolismul
hepatic, deoarece s-a arătat că desmopresina nu suferă un metabolism hepatic semnificativ în studiile
4
in vitro cu microzomi umani. Totuşi, până în prezent nu au fost realizate studii formale in vivo privind
interacţiunile dintre medicamente.
Administrarea concomitent cu alimente a scăzut cu 40% absorbţia (viteza şi cantitatea) în cazul
MINIRIN comprimate (desmopresină). Nu s-a observat niciun efect semnificativ cu privire la
farmacodinamică (producţia de urină sau osmolalitate).
Consumul de alimente ar putea reduce intensitatea şi durata efectului antidiuretic la doze orale mici de
MINIRIN comprimate (desmopresină).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina:
Datele obţinute în timpul expunerii la tratament la un număr limitat (n = 53) de femei gravide cu
diabet insipid, precum şi datele obţinute în timpul expunerii la tratament la un număr limitat (n = 54)
de femei gravide cu boala von Willebrand nu indică niciun fel de efecte adverse ale desmopresinei
asupra sarcinii sau stării de sănătate a fătului/nou-născutului. Până în prezent, nu sunt disponibile alte
date epidemiologice relevante. Studiile la animale nu indică producerea de efecte nocive directe sau
indirecte în ceea ce priveşte sarcina, dezvoltarea embrionului/fătului, naşterea sau dezvoltarea
postnatală.
Se impune prudenţă în prescrierea medicamentului la femeile gravide.
Nu s-au efectuat studii de fertilitate până în prezent. Analiza in vitro pe modele de cotiledon uman a
arătat că nu există transfer transplacentar al desmopresinei atunci când este administrată la
concentraţia terapeutică corespunzătoare dozei recomandate.
Alăptarea
Rezultatele analizelor efectuate pe laptele matern prelevat de la mame care alăptează, tratate cu o doză
mare de desmopresină (300 mcg intranazal), indică faptul că acele cantităţi de desmopresină care ar
putea fi transferate copilului sunt considerabil mai reduse faţă de cantităţile necesare pentru
influenţarea diurezei.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
MINIRIN nu are nicio influenţă sau are o influenţă neglijabilă
asupra capacităţii de a conduce vehicule
şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Sumarul profilului de siguranţă
Cea mai gravă reacţie adversă la administrarea desmopresinei este hiponatremia, care poate cauza
cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeală, confuzie, stare de rău
general, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi comă. Majoritatea adulţilor
trataţi pentru nicturie care dezvoltă hiponatremie au prezentat un nivel scăzut al sodiului seric după
trei zile de tratament. La adulţi riscul de hiponatremie creşte odată cu creşterea dozei de desmopresină,
şi s-a constatat că acest risc este mai proeminent la femei.
La adulţi cea mai frecventă reacţie adversă raportată în timpul tratamentului a fost cefaleea (12%).
Alte reacţii adverse frecvente au fost hiponatremie (6%), ameţeli (3%), hipertensiune (2%) şi tulburări
gastrointestinale (greaţă (4%), vărsături (1%), durere abdominală (3%), diaree (2%) şi constipaţie
(1%)). Mai puţin frecventă este influenţarea tiparului somnului / nivelului de conştienţă, care se
manifestă, de exemplu, ca insomnie (0,96%), somnolenţă (0,4%) sau astenie (0,06%). Nu au fost
observate reacţii anafilactice în studiile clinice, dar s-au înregistrat raportări spontane.
La copii cea mai frecventă reacţie adversă raportată în timpul tratamentului a fost cefaleea (1%), mai
puţin frecvente au fost tulburările psihiatrice (labilitate afectivă (0,1%), agresivitate (0,1%), anxietate
(0,05%), schimbări bruşte ale stării emoţionale (0,05%), coşmaruri (0,05%)) care s-au diminuat în
general după oprirea tratamentului, şi tulburări gastrointestinale (durere abdominală (0,65%), greaţă
5
(0,35%),vărsături (0,2%) şi diaree (0,15%)). Nu au fost observate reacţii anafilactice în studiile clinice,
dar s-au înregistrat raportări spontane.
Tabel sumativ al reacţiilor adverse
Adulţi:
Tabelul este alcătuit pe baza frecvenţei reacţiilor adverse la medicament raportate în studiile clinice cu
desmopresină administrată oral, efectuate la adulţi pentru tratamentul nicturiei (N=1557) în coroborare
cu experienţa post autorizare pentru toate indicaţiile la adulţi (inclusiv diabetul insipid central).
Reacţiile observate doar în experienţa post autorizare au fost adăugate la coloana „frecvenţă
necunoscută”.
Clasificarea
MedDRA
pe aparate,
sisteme şi
organe
Foarte
frecvente
(>10%)
Frecvente
(1-10%)
Mai puţin
frecvente
(0,1-1%)
Rare
(0,1-0,01%)
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
ale
sistemului
imunitar
Reacţie
anafilactică
Tulburări
metabolice
şi de nutriţie Hiponatremie*
Deshidratare**,
Hipernatremie**
Tulburări
psihice
Insomnie
Stare
confuzională*
Tulburări
ale
sistemului
nervos Cefalee* Ameţeli* Somnolenţă,
Parestezie
Convulsii*,
Astenie**,
Comă*
Tulburări
oculare
Afectarea
vederii
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Vertij*
Tulburări
cardiace
Palpitaţii,
Tulburări
vasculare Hipertensiune Hipotensiune
ortostatică
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale Dispnee
Tulburări
gastro-
intestinale
- Greaţă*
Durere
abdominală*,
Diaree,
Constipaţie
Vărsături*, Dispepsie,
(HLT)
Meteorism,
balonare şi
distensie
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Transpiraţii,
Prurit,
Erupţie
cutanată, Dermatită
alergică
6
Urticarie
Tulburări
musculo-
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Spasme
musculare,
Mialgie
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare (HLT)
Simptome ale
vezicii urinare
şi uretrelor
Tulburări
generale şi
la nivelul
locului de
administrare
(HLT) Edem,
Oboseală Stare generală
de rău*
Durere
toracică
Afecţiune
pseudogripală
Investigaţii
diagnostice
Creştere în
greutate*,
Nivel crescut
al enzimelor
hepatice,
Hipopotasemie
*Hiponatremia poate cauza cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeli,
confuzie, stare de rău generală, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi comă
**Observate doar în cazul indicaţiei de diabet insipid central
Copii şi adolescenţi:
Tabelul este alcătuit pe baza frecvenţei reacţiilor adverse la medicament raportate în studiile clinice cu
desmopresină orală efectuate la copii şi adolescenţi pentru tratamentul enurezisului primar nocturn
(N=1923). Reacţiile observate doar în experienţa post autorizare au fost adăugate la coloana „frecvenţă
necunoscută”.
Clasificarea
MedDRA pe
aparate,
sisteme şi
organe
Foarte
frecvente
(>10%)
Frecvente
(1-10%)
Mai puţin
frecvente
(0,1-1%)
Rare
(0,1-0,01%)
frecvenţă
necunoscută
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Reacţie
anafilactică
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie
Hiponatremie*
Tulburări
psihice
Labilitate
afectivă**,
Agresivitate*** (HLT)
Simptome
anxioase
Coşmar*,
Schimbări
bruşte ale stării
emoţionale****Comportament
anormal,
Tulburare
emoţională,
Depresie,
Halucinaţii,
Insomnie
Tulburări ale
sistemului
nervos
Cefalee*
Somnolenţă Tulburare de
atenţie,
Hiperactivitate
psihomotorie,
Convulsii*
7
Tulburări
vasculare
Hipertensiune
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Epistaxis
Tulburări
gastrointestinale
Durere
abdominală*,
Greaţă*,
Vărsături*,
Diaree
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
Dermatită
alergică,
Erupţie cutanată
Transpiraţii
Urticarie
Tulburări renale
şi ale căilor
urinare
(HLT)
simptome ale
vezicii urinare
şi uretrale
Tulburări
generale şi la
nivelul locului
de administrare Edem periferic,
Oboseală Iritabilitate
*Hiponatremia poate cauza cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeli,
confuzie, stare de rău generală, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi comă
**Experienţă post autorizare raportată în proporţie egală la copii şi adolescenţi (<18 ani)
*** Experienţă post autorizare raportată aproape exclusiv la copii şi adolescenţi (<18 ani)
**** Experienţă post autorizare raportată în principal la copii (<12 ani)
Cea mai gravă reacţie adversă în urma administrării desmopresinei este hiponatremia, care poate cauza
cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeli, confuzie, stare de rău
generală, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi co
mă. Cauza hiponatremiei
potenţiale este efectul antidiuretic anticipat. Hiponatremia este reversibilă, iar la copii este observată
adeseori producându-se în relaţie cu modificări ale rutinei zilnice care afectează consumul de lichide
şi/sau transpiraţia. Într-un studiu cu subiecţi adulţi trataţi pentru nicturie, la majoritatea subiecţilor care
au dezvoltat un nivel scăzut al sodiului seric acesta s-a produs în primele zile de tratament sau în
relaţie cu creşterea dozei. Atât la adulţi cât şi la copii este necesar să se acorde o atenţie specială
precauţiilor menţionate la pct. 4.4.
Alte populaţii speciale:
Pacienţii vârstnici şi pacienţii cu nivele ale sodiului seric care se situează înspre limita inferioară a
valorilor normale ar putea prezenta un risc crescut de hiponatremie (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Administrarea unor doze prea mari de MINIRIN comprimate duce la prelungirea duratei de acţiune, cu
un risc crescut de retenţie a apei şi de hiponatremie.
Tratament
8
Tratamentul hiponatremiei trebuie sa fie individualizat, dar trebuie urmate câteva recomandări
generale: se întrerupe tratamentul cu desmopresină, se instituie restricţie lichidiană şi se administrează
tratament simptomatic dacă este necesar.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: vasopresină şi analogi, codul ATC: H01BA02.
MINIRIN comprimate conţine desmopresină, un analog sintetic al hormonului natural secretat de
hipofiza posterioară, arginin vasopresina. Diferenţa constă în faptul că gruparea amino a cisteinei a
fost îndepărtată şi L-arginina a fost substituită cu D-arginina. Această modificare duce la o durată mai
lungă de acţiune şi o lipsă totală a efectului presor la dozele clinice uzuale.
Studiile clinice cu MINIRIN comprimate în tratamentul nicturiei au arătat următoarele:
O reducere cu cel puţin 50 % a numărului mediu de micţiuni nocturne a fost obţinută la 39% din
pacienţii trataţi cu desmopresină comparativ cu 5% din pacienţii care au primit placebo
(p<0,0001).
Numărul mediu de micţiuni per noapte a scăzut cu 44 % la pacienţii cu desmopresină comparativ
cu 15% la pacienţii cu placebo (p<0,0001).
Durata medie a primei perioade de somn netulburat a crescut cu 64% la pacienţii cu desmopresină
comparativ cu 20% la pacienţii cu placebo (p<0,0001).
Durata medie a primei perioade de somn netulburat a crescut cu 2 ore la pacienţii cu desmopresină
comparativ cu 31 minute la pacienţii cu placebo (p<0,0001).
Efectul tratamentului cu doza orală individuală de MINIRIN comprimate între 0,1 şi 0,4 mg pe
durata a 3 săptămâni, comparat cu placebo (date coroborate).
Desmopresină Placebo Semnificaţia
statistică vs.
placebo
Variabila Valoarea
iniţială
medie Valoarea
medie în 3
săptămâni de
tratament Valoarea
iniţială
medie Valoarea
medie în 3
săptămâni de
tratament
Număr micţiuni
nocturne 2,97
(0,84) 1,68 (0,86) 3,03
(1,10) 2,54 (1,05) p<0,0001
Rata diurezei
nocturne (ml/min) 1,51
(0,55) 0,87 (0,34) 1.55
(0,57) 1,44 (0.57) p<0,0001
Durata primei
perioade de somn
netulburat (min) 152 (51) 270 (95) 147 (54) 178 (70) p<0,0001
La opt la sută din pacienţi tratamentul a fost oprit în faza de titrare a dozei de desmopresină din
cauza efectelor adverse, iar la 2% în faza ulterioară de tratament dublu-orb (0,63 % cu desmopresină
şi 1,45 % cu placebo).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Biodisponibilitatea absolută a MINIRIN comprimate este 0,16% cu o deviaţie standard de 0,17%.
Concentraţia plasmatică maximă este atinsă în 2 ore de la administrare.
Utilizarea concomitentă cu alimentele reduce viteza şi gradul de absorbţie a desmopresinei cu
aproximativ 40%.
9
Distribuţie
Distribuţia desmopresinei este cel mai bine descrisă ca un model de distribuţie bicompartimentală cu
un volum al distribuţiei în decursul fazei de eliminare de 0,3-0,5 l/kg
Biotransformare
Metabolismul in vivo al desmopresinei nu a fost studiat. Studiile cu desmopresină efectuate in vitro la
om pentru investigarea metabolizării la nivelul microzomilor hepatici au arătat că în ficat nu este
metabolizată nicio cantitate semnificativă prin sistemul citocromului P450. Prin urmare este puţin
probabil să se producă la om metabolizarea in vivo la nivel hepatic prin sistemul citocromului P450.
Este posibil ca efectul desmopresinei asupra farmacocineticii altor medicamente să fie minim, dată
fiind lipsa inhibării sistemului de metabolizare a medicamentelor prin acţiunea citocromului P450.
Eliminare
Clearance-ul total al desmopresinei a fost calculat la valoarea de 7,6 l/oră. Perioada de înjumătăţire
terminală a desmopresinei este estimată la 2,8 ore. La subiecţii sănătoşi procentul excretat neschimbat
a fost de 52% (44% - 60%).
Linearitate/non-linearitate:
Nu există indicaţii privind non-linearităţile pentru niciunul din parametrii farmacocinetici ai
desmopresinei.
Caracteristici ale unor grupe specifice de pacienţi
Insuficienţă renală
În funcţie de gradul insuficienţei renale, ASC şi perioada de înjumătăţire au scăzut odată cu severitatea
insuficienţei renale. La pacienţii cu insuficienţă renală moderată şi severă (clearance-ul creatininei sub
50 ml/min) desmopresina este contraindicată.
Insuficienţă hepatică
Nu s-au efectuat studii.
Copii
Farmacocinetica populaţiei în cazul MINIRIN comprimate a fost studiată la copiii cu EPN (enurezis
primar nocturn) şi nu s-a depistat nicio diferenţă semnificativă faţă de adulţi
.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele neclinice nu evidenţiază riscuri speciale la om pe baza studiilor convenţionale farmacologice
privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, toxicitatea asupra funcţiei
de reproducere.
Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu desmopresină, deoarece este foarte puternic înrudită cu
hormonul peptidic produs pe cale naturală.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Amidon de cartofi
Povidonă
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
10
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din PEÎD cu 30 comprimate, închis cu capac din PP, prevăzut cu sistem de
închidere securizat pentru copii conţinând desicant.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
FERRING GmbH
Wittland 11, D-24109, Kiel
Germania
8. NUMĂRUL(ELE) DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
9845/2017/01
9846/2017/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Martie 2017.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017.
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
MINIRIN 0,1 mg comprimate
MINIRIN 0,2 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
MINIRIN 0,1 mg: un comprimat conţine desmopresină (bază liberă) 0,089 mg sub formă de acetat de
desmopresină 0,1 mg.
MINIRIN 0,2 mg: un comprimat conţine desmopresină (bază liberă) 0,178 mg sub formă de acetat de
desmopresină 0,2 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 123,700 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
MINIRIN 0,1 mg
Comprimate rotunde, convexe, de culoare albă, cu şanţ median pe o faţă, iar pe cealaltă faţă având
gravat „0,1”.
MINIRIN 0,2 mg
Comprimate rotunde, convexe, de culoare albă, cu şanţ median pe o faţă, iar pe cealaltă faţă având
gravat „0,2”.
Şanţul median facilitează ruperea comprimatului pentru înghiţirea sa cu uşurinţă şi nu este destinat
divizării comprimatului în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
MINIRIN este indicat pentru tratamentul diabetului insipid de origine centrală.
MINIRIN este indicat pentru tratamentul enurezisului primar nocturn la pacienţi (cu vârsta peste 5 ani)
cu o capacitate normală de concentrare a urinei.
MINIRIN este indicat pentru tratamentul simptomatic al nicturiei la adulţi, asociată cu poliurie
nocturnă, respectiv producţie nocturnă de urină care depăşeşte capacitatea vezicii urinare..
4.2 Doze şi mod de administrare
2
Informaţii generale
Efectul alimentelor: consumul de alimente poate reduce intensitatea şi durata efectului antidiuretic la
doze scăzute de desmopresină (vezi pct. 4.5).
Dacă apar semne sau simptome de retenţie de apă şi/sau hiponatremie (cefalee, greaţă/vărsături,
creştere în greutate, şi, în cazuri severe, convulsii) tratamentul trebuie întrerupt până când pacientul îşi
revine complet. La reluarea tratamentului trebuie urmărite măsuri stricte de restricţionare a lichidelor
(vezi pct. 4.4).
În cazul în care nu se obţine un efect clinic adecvat în decurs de 4 săptămâni după o titrare
corespunzătoare a dozei, tratamentul trebuie întrerupt.
Informaţii specifice indicaţiei
Diabet insipid central:
În diabetul insipid doza este individuală, deşi doza zilnică totală se încadrează în mod obişnuit între
0,2 mg şi 1,2 mg. O doză de pornire adecvată la adulţi şi copii este de 0,1 mg de trei ori pe zi. Această
schemă de administrare trebuie ajustată ulterior în concordanţă cu răspunsul pacientului. La
majoritatea pacienţilor, doza de menţinere este de 0,1 mg până la 0,2 mg de trei ori pe zi.
Enurezis primar nocturn:
Doza iniţială recomandată este de 0,2 mg la culcare.
Dacă această doză nu se dovedeşte suficient de eficace, doza poate fi crescută până la 0,4 mg. În
timpul tratamentului se impune restricţie lichidiană.
MINIRIN se administrează timp de până la 3 luni. Evaluarea privind necesitatea continuării
tratamentului se realizează la cel puţin o săptămână după întreruperea tratamentului.
Nicturie:
La pacienţii cu nicturie, trebuie utilizat un grafic al frecvenţei/volumului pentru diagnosticarea
poliuriei nocturne timp de cel puţin 2 zile înainte de începerea tratamentului. O producţie de urină în
timpul nopţii care depăşeşte capacitatea funcţională a vezicii urinare sau care depăşeşte 1/3 din
producţia de urină în 24 de ore este definită ca poliurie nocturnă.
Doza iniţială recomandată este de 0,1 mg la culcare.
Dacă această doză nu este suficient de eficace după o săptămână, doza poate fi mărită treptat, prin
creşteri săptămânale, până la 0,2 mg şi apoi la 0,4 mg. În timpul tratamentului se impune restricţie
lichidiană.
Categorii speciale de pacienţi
Vârstnici:
Nu se recomandă iniţierea tratamentului la pacienţi cu vârsta >65 ani. În cazul în care medicii decid
iniţierea tratamentului cu desmopresină la aceşti pacienţi, concentraţia plasmatică a sodiului trebuie
măsurată înainte de începerea tratamentului şi la 3 zile după iniţiere sau după creşterea dozei, precum
şi în alte momente pe durata tratamentului după cum este considerat necesar de către medicul curant.
Insuficienţă renală: vezi pct. 4.3
Insuficienţă hepatică: vezi pct. 4.5
Pacienţi pediatrici:
MINIRIN este indicat în diabetul insipid central şi enurezisul primar nocturn (vezi pct. 5.1 şi
informaţiile specifice indicaţiei de la pct. 4.2 de mai sus). Recomandările de dozaj sunt aceleaşi ca
pentru adulţi.
4.3 Contraindicaţii
3
MINIRIN este contraindicat în următoarele situaţii:
hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
polidipsia habituală sau psihogenă (conducând la o producţie de urină de peste 40 ml/kg şi 24 ore);
istoric de insuficienţă cardiacă cunoscută sau suspectată, şi alte afecţiuni pentru care este necesar
tratamentul cu diuretice;
insuficienţă renală moderată şi severă (clearance-ul creatininei <50 ml/min);
hiponatremie cunoscută;
sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH);
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări speciale:
În cazul utilizării pentru indicaţiile de enurezis primar nocturn şi nicturie, consumul de lichide trebuie
limitat cel puţin cu 1 oră înainte şi până la 8 ore după administrare (până dimineaţa următoare).
Tratamentul fără reducerea concomitentă a consumului de lichide poate avea ca rezultat retenţia de apă
şi/sau hiponatremie, semnalate sau nu de semne şi simptome asociate (cefalee, greaţă/vărsături,
creştere în greutate, şi, în cazuri severe, convulsii).
Toţi pacienţii şi, atunci când este cazul, tutorii lor, trebuie să primească indicaţii clare să respecte
restricţiile privind consumul de lichide.
Acest medicament conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficienţă de lactază Lapp sau malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze
acest medicament.
Precauţii:
Disfuncţia severă a vezicii urinare şi obstrucţia meatului urinar trebuie avute în vedere înainte de
începerea tratamentului.
Pacienţii vârstnici şi pacienţii cu nivele ale sodiului seric care se situează înspre limita inferioară a
valorilor normale pot prezenta un risc crescut de hiponatremie. Tratamentul cu desmopresină trebuie
întrerupt în timpul manifestării unor afecţiuni intercurente acute caracterizate de dezechilibru
electrolitic şi/sau al fluidelor din corp (cum ar fi infecţii sistemice, febră, gastroenterită).
Se impun precauţii în cazul pacienţilor care prezintă risc de creştere a presiunii intracraniene.
Se recomandă utilizarea cu prudenţă a desmopresinei la pacienţii cu afecţiuni caracterizate de
dezechilibru electrolitic şi/sau al fluidelor din corp.
Se impun precauţii pentru evitarea hiponatremiei, inclusiv urmărirea cu atenţie a restricţionării
lichidelor şi monitorizarea mai frecventă a sodiului seric, în cazul tratamentului concomitent cu
medicamente despre care se ştie că induc sindromul SIADH, ca de exemplu, antidepresivele triciclice,
inhibitorii selectivi ai reabsorbţiei serotoninei, clorpromazina şi carbamazepina, cazuri de tratament
concomitent cu AINS.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţi
une
Medicamentele despre care se ştie că induc sindromul SIADH, de exemplu antidepresivele triciclice,
inhibitorii selectivi ai reabsorbţiei serotoninei, clorpromazina şi carbamazepina, precum şi unele
antidiabetice din grupa sulfonilureelor, în particular clorpropamida, pot cauza un efect antidiuretic
adiţional care conduce la un risc crescut de retenţie de apă /hiponatremie (vezi pct. 4.4).
AINS pot induce retenţia de apă /hiponatremia (vezi pct. 4.4).
Tratamentul concomitent cu loperamidă ar putea avea ca rezultat o creştere de trei ori a concentraţiilor
plasmatice ale desmopresinei, care poate conduce la un risc crescut de retenţie de apă/hiponatremie.
Deşi nu s-a investigat acest lucru, alte medicamente care încetinesc tranzitul intestinal ar putea avea
acelaşi efect.
Este puţin probabil ca desmopresina să interacţioneze cu medicamentele care afectează metabolismul
hepatic, deoarece s-a arătat că desmopresina nu suferă un metabolism hepatic semnificativ în studiile
4
in vitro cu microzomi umani. Totuşi, până în prezent nu au fost realizate studii formale in vivo privind
interacţiunile dintre medicamente.
Administrarea concomitent cu alimente a scăzut cu 40% absorbţia (viteza şi cantitatea) în cazul
MINIRIN comprimate (desmopresină). Nu s-a observat niciun efect semnificativ cu privire la
farmacodinamică (producţia de urină sau osmolalitate).
Consumul de alimente ar putea reduce intensitatea şi durata efectului antidiuretic la doze orale mici de
MINIRIN comprimate (desmopresină).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina:
Datele obţinute în timpul expunerii la tratament la un număr limitat (n = 53) de femei gravide cu
diabet insipid, precum şi datele obţinute în timpul expunerii la tratament la un număr limitat (n = 54)
de femei gravide cu boala von Willebrand nu indică niciun fel de efecte adverse ale desmopresinei
asupra sarcinii sau stării de sănătate a fătului/nou-născutului. Până în prezent, nu sunt disponibile alte
date epidemiologice relevante. Studiile la animale nu indică producerea de efecte nocive directe sau
indirecte în ceea ce priveşte sarcina, dezvoltarea embrionului/fătului, naşterea sau dezvoltarea
postnatală.
Se impune prudenţă în prescrierea medicamentului la femeile gravide.
Nu s-au efectuat studii de fertilitate până în prezent. Analiza in vitro pe modele de cotiledon uman a
arătat că nu există transfer transplacentar al desmopresinei atunci când este administrată la
concentraţia terapeutică corespunzătoare dozei recomandate.
Alăptarea
Rezultatele analizelor efectuate pe laptele matern prelevat de la mame care alăptează, tratate cu o doză
mare de desmopresină (300 mcg intranazal), indică faptul că acele cantităţi de desmopresină care ar
putea fi transferate copilului sunt considerabil mai reduse faţă de cantităţile necesare pentru
influenţarea diurezei.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
MINIRIN nu are nicio influenţă sau are o influenţă neglijabilă
asupra capacităţii de a conduce vehicule
şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Sumarul profilului de siguranţă
Cea mai gravă reacţie adversă la administrarea desmopresinei este hiponatremia, care poate cauza
cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeală, confuzie, stare de rău
general, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi comă. Majoritatea adulţilor
trataţi pentru nicturie care dezvoltă hiponatremie au prezentat un nivel scăzut al sodiului seric după
trei zile de tratament. La adulţi riscul de hiponatremie creşte odată cu creşterea dozei de desmopresină,
şi s-a constatat că acest risc este mai proeminent la femei.
La adulţi cea mai frecventă reacţie adversă raportată în timpul tratamentului a fost cefaleea (12%).
Alte reacţii adverse frecvente au fost hiponatremie (6%), ameţeli (3%), hipertensiune (2%) şi tulburări
gastrointestinale (greaţă (4%), vărsături (1%), durere abdominală (3%), diaree (2%) şi constipaţie
(1%)). Mai puţin frecventă este influenţarea tiparului somnului / nivelului de conştienţă, care se
manifestă, de exemplu, ca insomnie (0,96%), somnolenţă (0,4%) sau astenie (0,06%). Nu au fost
observate reacţii anafilactice în studiile clinice, dar s-au înregistrat raportări spontane.
La copii cea mai frecventă reacţie adversă raportată în timpul tratamentului a fost cefaleea (1%), mai
puţin frecvente au fost tulburările psihiatrice (labilitate afectivă (0,1%), agresivitate (0,1%), anxietate
(0,05%), schimbări bruşte ale stării emoţionale (0,05%), coşmaruri (0,05%)) care s-au diminuat în
general după oprirea tratamentului, şi tulburări gastrointestinale (durere abdominală (0,65%), greaţă
5
(0,35%),vărsături (0,2%) şi diaree (0,15%)). Nu au fost observate reacţii anafilactice în studiile clinice,
dar s-au înregistrat raportări spontane.
Tabel sumativ al reacţiilor adverse
Adulţi:
Tabelul este alcătuit pe baza frecvenţei reacţiilor adverse la medicament raportate în studiile clinice cu
desmopresină administrată oral, efectuate la adulţi pentru tratamentul nicturiei (N=1557) în coroborare
cu experienţa post autorizare pentru toate indicaţiile la adulţi (inclusiv diabetul insipid central).
Reacţiile observate doar în experienţa post autorizare au fost adăugate la coloana „frecvenţă
necunoscută”.
Clasificarea
MedDRA
pe aparate,
sisteme şi
organe
Foarte
frecvente
(>10%)
Frecvente
(1-10%)
Mai puţin
frecvente
(0,1-1%)
Rare
(0,1-0,01%)
frecvenţă
necunoscută
Tulburări
ale
sistemului
imunitar
Reacţie
anafilactică
Tulburări
metabolice
şi de nutriţie Hiponatremie*
Deshidratare**,
Hipernatremie**
Tulburări
psihice
Insomnie
Stare
confuzională*
Tulburări
ale
sistemului
nervos Cefalee* Ameţeli* Somnolenţă,
Parestezie
Convulsii*,
Astenie**,
Comă*
Tulburări
oculare
Afectarea
vederii
Tulburări
acustice şi
vestibulare
Vertij*
Tulburări
cardiace
Palpitaţii,
Tulburări
vasculare Hipertensiune Hipotensiune
ortostatică
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale Dispnee
Tulburări
gastro-
intestinale
- Greaţă*
Durere
abdominală*,
Diaree,
Constipaţie
Vărsături*, Dispepsie,
(HLT)
Meteorism,
balonare şi
distensie
Afecţiuni
cutanate şi
ale ţesutului
subcutanat Transpiraţii,
Prurit,
Erupţie
cutanată, Dermatită
alergică
6
Urticarie
Tulburări
musculo-
scheletice şi
ale ţesutului
conjunctiv
Spasme
musculare,
Mialgie
Tulburări
renale şi ale
căilor
urinare (HLT)
Simptome ale
vezicii urinare
şi uretrelor
Tulburări
generale şi
la nivelul
locului de
administrare
(HLT) Edem,
Oboseală Stare generală
de rău*
Durere
toracică
Afecţiune
pseudogripală
Investigaţii
diagnostice
Creştere în
greutate*,
Nivel crescut
al enzimelor
hepatice,
Hipopotasemie
*Hiponatremia poate cauza cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeli,
confuzie, stare de rău generală, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi comă
**Observate doar în cazul indicaţiei de diabet insipid central
Copii şi adolescenţi:
Tabelul este alcătuit pe baza frecvenţei reacţiilor adverse la medicament raportate în studiile clinice cu
desmopresină orală efectuate la copii şi adolescenţi pentru tratamentul enurezisului primar nocturn
(N=1923). Reacţiile observate doar în experienţa post autorizare au fost adăugate la coloana „frecvenţă
necunoscută”.
Clasificarea
MedDRA pe
aparate,
sisteme şi
organe
Foarte
frecvente
(>10%)
Frecvente
(1-10%)
Mai puţin
frecvente
(0,1-1%)
Rare
(0,1-0,01%)
frecvenţă
necunoscută
Tulburări ale
sistemului
imunitar
Reacţie
anafilactică
Tulburări
metabolice şi de
nutriţie
Hiponatremie*
Tulburări
psihice
Labilitate
afectivă**,
Agresivitate*** (HLT)
Simptome
anxioase
Coşmar*,
Schimbări
bruşte ale stării
emoţionale****Comportament
anormal,
Tulburare
emoţională,
Depresie,
Halucinaţii,
Insomnie
Tulburări ale
sistemului
nervos
Cefalee*
Somnolenţă Tulburare de
atenţie,
Hiperactivitate
psihomotorie,
Convulsii*
7
Tulburări
vasculare
Hipertensiune
Tulburări
respiratorii,
toracice şi
mediastinale
Epistaxis
Tulburări
gastrointestinale
Durere
abdominală*,
Greaţă*,
Vărsături*,
Diaree
Afecţiuni
cutanate şi ale
ţesutului
subcutanat
Dermatită
alergică,
Erupţie cutanată
Transpiraţii
Urticarie
Tulburări renale
şi ale căilor
urinare
(HLT)
simptome ale
vezicii urinare
şi uretrale
Tulburări
generale şi la
nivelul locului
de administrare Edem periferic,
Oboseală Iritabilitate
*Hiponatremia poate cauza cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeli,
confuzie, stare de rău generală, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi comă
**Experienţă post autorizare raportată în proporţie egală la copii şi adolescenţi (<18 ani)
*** Experienţă post autorizare raportată aproape exclusiv la copii şi adolescenţi (<18 ani)
**** Experienţă post autorizare raportată în principal la copii (<12 ani)
Cea mai gravă reacţie adversă în urma administrării desmopresinei este hiponatremia, care poate cauza
cefalee, durere abdominală, greaţă, vărsături, creştere în greutate, ameţeli, confuzie, stare de rău
generală, afectarea memoriei, vertij, căderi şi în cazuri severe convulsii şi co
mă. Cauza hiponatremiei
potenţiale este efectul antidiuretic anticipat. Hiponatremia este reversibilă, iar la copii este observată
adeseori producându-se în relaţie cu modificări ale rutinei zilnice care afectează consumul de lichide
şi/sau transpiraţia. Într-un studiu cu subiecţi adulţi trataţi pentru nicturie, la majoritatea subiecţilor care
au dezvoltat un nivel scăzut al sodiului seric acesta s-a produs în primele zile de tratament sau în
relaţie cu creşterea dozei. Atât la adulţi cât şi la copii este necesar să se acorde o atenţie specială
precauţiilor menţionate la pct. 4.4.
Alte populaţii speciale:
Pacienţii vârstnici şi pacienţii cu nivele ale sodiului seric care se situează înspre limita inferioară a
valorilor normale ar putea prezenta un risc crescut de hiponatremie (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Administrarea unor doze prea mari de MINIRIN comprimate duce la prelungirea duratei de acţiune, cu
un risc crescut de retenţie a apei şi de hiponatremie.
Tratament
8
Tratamentul hiponatremiei trebuie sa fie individualizat, dar trebuie urmate câteva recomandări
generale: se întrerupe tratamentul cu desmopresină, se instituie restricţie lichidiană şi se administrează
tratament simptomatic dacă este necesar.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: vasopresină şi analogi, codul ATC: H01BA02.
MINIRIN comprimate conţine desmopresină, un analog sintetic al hormonului natural secretat de
hipofiza posterioară, arginin vasopresina. Diferenţa constă în faptul că gruparea amino a cisteinei a
fost îndepărtată şi L-arginina a fost substituită cu D-arginina. Această modificare duce la o durată mai
lungă de acţiune şi o lipsă totală a efectului presor la dozele clinice uzuale.
Studiile clinice cu MINIRIN comprimate în tratamentul nicturiei au arătat următoarele:
O reducere cu cel puţin 50 % a numărului mediu de micţiuni nocturne a fost obţinută la 39% din
pacienţii trataţi cu desmopresină comparativ cu 5% din pacienţii care au primit placebo
(p<0,0001).
Numărul mediu de micţiuni per noapte a scăzut cu 44 % la pacienţii cu desmopresină comparativ
cu 15% la pacienţii cu placebo (p<0,0001).
Durata medie a primei perioade de somn netulburat a crescut cu 64% la pacienţii cu desmopresină
comparativ cu 20% la pacienţii cu placebo (p<0,0001).
Durata medie a primei perioade de somn netulburat a crescut cu 2 ore la pacienţii cu desmopresină
comparativ cu 31 minute la pacienţii cu placebo (p<0,0001).
Efectul tratamentului cu doza orală individuală de MINIRIN comprimate între 0,1 şi 0,4 mg pe
durata a 3 săptămâni, comparat cu placebo (date coroborate).
Desmopresină Placebo Semnificaţia
statistică vs.
placebo
Variabila Valoarea
iniţială
medie Valoarea
medie în 3
săptămâni de
tratament Valoarea
iniţială
medie Valoarea
medie în 3
săptămâni de
tratament
Număr micţiuni
nocturne 2,97
(0,84) 1,68 (0,86) 3,03
(1,10) 2,54 (1,05) p<0,0001
Rata diurezei
nocturne (ml/min) 1,51
(0,55) 0,87 (0,34) 1.55
(0,57) 1,44 (0.57) p<0,0001
Durata primei
perioade de somn
netulburat (min) 152 (51) 270 (95) 147 (54) 178 (70) p<0,0001
La opt la sută din pacienţi tratamentul a fost oprit în faza de titrare a dozei de desmopresină din
cauza efectelor adverse, iar la 2% în faza ulterioară de tratament dublu-orb (0,63 % cu desmopresină
şi 1,45 % cu placebo).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Biodisponibilitatea absolută a MINIRIN comprimate este 0,16% cu o deviaţie standard de 0,17%.
Concentraţia plasmatică maximă este atinsă în 2 ore de la administrare.
Utilizarea concomitentă cu alimentele reduce viteza şi gradul de absorbţie a desmopresinei cu
aproximativ 40%.
9
Distribuţie
Distribuţia desmopresinei este cel mai bine descrisă ca un model de distribuţie bicompartimentală cu
un volum al distribuţiei în decursul fazei de eliminare de 0,3-0,5 l/kg
Biotransformare
Metabolismul in vivo al desmopresinei nu a fost studiat. Studiile cu desmopresină efectuate in vitro la
om pentru investigarea metabolizării la nivelul microzomilor hepatici au arătat că în ficat nu este
metabolizată nicio cantitate semnificativă prin sistemul citocromului P450. Prin urmare este puţin
probabil să se producă la om metabolizarea in vivo la nivel hepatic prin sistemul citocromului P450.
Este posibil ca efectul desmopresinei asupra farmacocineticii altor medicamente să fie minim, dată
fiind lipsa inhibării sistemului de metabolizare a medicamentelor prin acţiunea citocromului P450.
Eliminare
Clearance-ul total al desmopresinei a fost calculat la valoarea de 7,6 l/oră. Perioada de înjumătăţire
terminală a desmopresinei este estimată la 2,8 ore. La subiecţii sănătoşi procentul excretat neschimbat
a fost de 52% (44% - 60%).
Linearitate/non-linearitate:
Nu există indicaţii privind non-linearităţile pentru niciunul din parametrii farmacocinetici ai
desmopresinei.
Caracteristici ale unor grupe specifice de pacienţi
Insuficienţă renală
În funcţie de gradul insuficienţei renale, ASC şi perioada de înjumătăţire au scăzut odată cu severitatea
insuficienţei renale. La pacienţii cu insuficienţă renală moderată şi severă (clearance-ul creatininei sub
50 ml/min) desmopresina este contraindicată.
Insuficienţă hepatică
Nu s-au efectuat studii.
Copii
Farmacocinetica populaţiei în cazul MINIRIN comprimate a fost studiată la copiii cu EPN (enurezis
primar nocturn) şi nu s-a depistat nicio diferenţă semnificativă faţă de adulţi
.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele neclinice nu evidenţiază riscuri speciale la om pe baza studiilor convenţionale farmacologice
privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, toxicitatea asupra funcţiei
de reproducere.
Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu desmopresină, deoarece este foarte puternic înrudită cu
hormonul peptidic produs pe cale naturală.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Amidon de cartofi
Povidonă
Stearat de magneziu
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
10
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon din PEÎD cu 30 comprimate, închis cu capac din PP, prevăzut cu sistem de
închidere securizat pentru copii conţinând desicant.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
FERRING GmbH
Wittland 11, D-24109, Kiel
Germania
8. NUMĂRUL(ELE) DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE
9845/2017/01
9846/2017/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Martie 2017.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017.
