NOLPAZA 40 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nolpaza 40 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 40 mg (echivalent cu pantoprazol sodic
sesquihidrat 45,10 mg).
Excipient: sorbitol 36 mg pe comprimat gastrorezistent.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent .
Comprimate filmate ovale, uşor biconve xe, de culoare maro-gălbui.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Eradicarea Helicobacter pylori , în asociere cu terapia cu antibiotice, la pacienţii cu ulcer gastro-duodenal ,
pentru a reduce recurenţa ulcerului gastric şi duodenal, determinată de acest microorganism.
Ulcer duodenal
Ulcer gastric
Esofagită de reflux moderată şi severă
Sindrom Zollinger -Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice
4.2 Doze şi mod de administrare
Dozajul recomandat
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Tratamentul refluxului gastro -esofagian moderat sau sever
Un comprimat Nolpaza pe zi.
2
Adulţi
La pacienţii cu Helicobacter pylori -pozitiv şi ulcer e gastrice şi duodenal e, eradicarea bacteriei trebuie
realizată prin terapie asociată . În funcţie de modelul de rezistenţă, se poate recomanda următoarea asociere
pentru eradicarea Helicobacter pylori :
a) un comprimat gastrorezistent Nolpaza 40 mg de două ori pe zi
plus 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
plus 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) un comprimat gastrorezistent Nolpaza 40 mg de două ori pe zi
plus 500 mg metronidazol de două ori pe zi
plus 500 mg claritromicină de două ori pe zi
c) un comprimat gastrorezistent Nolpaza 40 mg de două ori pe zi
plus 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
plus 500 mg metronidazol de două ori pe zi
Dacă terapia asociată nu este o opţiune , de exemplu dacă pacientul a fost diagnosticat Helicobacter pylori-
negativ, următoarele doze se aplică în cazul monoterapiei cu Nolpaza 40 mg:
Tratamentu l ulcerului duodenal şi gastric şi a esofagitei de reflux: un comprimat gastrorezistent Nolpaza
40 mg pe zi .
În cazuri individuale, doza poate fi crescută până la 2 comprimate gastrorezistente Nolpaza 40 mg pe zi, în
special dacă nu a existat răspuns la alt tratament.
Pentru tratamentul pe termen lung a sindromului Zollinger -Ellison şi a altor afecţiuni hipersecretorii
patologice, pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate Nolpaza 40
mg). Ulterior, dozajul poate fi ajustat , după caz, utilizând ca referinţă determinările secreţiei acide gastrice .
În cazul administrării unei doze de peste 80 mg pe zi, doza trebuie divizată şi administrată de două ori pe
zi. O creştere temporară a dozei peste 160 mg pantoprazol este pos ibilă, dar nu trebuie menţinută mai mult
decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului sindromului Zollinger -Ellison şi a altor afecţiuni hipersecretorii patologice nu este
limitată şi trebuie adaptată la necesităţi le clinice.
Copii cu vârsta sub 12 ani
Nolpaza nu este recomandat pentru utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită datelor limitate la acest
grup de vârstă.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, doza trebuie ajustată la un comprimat (pantoprazol 40 mg), în
zile alternative. De asemenea, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate regulat în timpul
tratamentului cu Nolpaza 40 mg.
În caz de creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul cu Nolpaza 40 mg trebuie întrerupt .
La pacienţii vârstnici şi la cei cu insuficienţă renală, nu trebuie depăşită doza zilnică de 40 mg pantoprazol.
Excepţie face terapia asociată pentru eradicarea Helicobacter pylori , când pacienţilor vârstnici trebuie să li
se administrez e doza uzuală de pantoprazol (2 x 40 mg pe zi) în cadrul tratamentului de o săptămână.
3
Instrucţiuni generale
Nolpaza 40 mg comprimate gastrorezistente nu trebuie mestecate sau sfărâmate şi trebuie înghiţite întregi
cu apă, cu o oră înainte de micul dej un.
În terapia asociată pentru eradicarea Helicobacter pylori , cel de-a l doilea comprimat de Nolpaza 40 mg
trebuie luat înainte de masa de seară. Terapia asociată trebuie urmată timp de 7 zile şi poate fi prelungită
până la maxim două săptămâni. Pentru vindecarea ulcerelor, poate fi urmat un tratament suplimentar cu
pantoprazol, în dozele recomandate pentru ulcerele duodenale şi gastric e.
În general, ulcer ele duodenal e se vindecă în decursul a două săptămâni. Dacă o perioadă de tratament de 2
săptămâni nu este suficientă, vindecarea va fi obţinută după alte 2 săptămâni.
De obicei, este nevoie de o perioadă de 4 săptămâni pentru tratamentul ulcerului gastric şi refluxului
gastro -esofagian. Dacă nu este suficient, vindecarea va fi obţinută, de obicei peste alte 4 săptămâni.
4.3 Contraindicaţii
Pantoprazol, similar altor inhibitori de pompă de protoni (IPP) nu trebuie administrat concomitent cu
atazanavir ( vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Hipersensibilitate la pantoprazol sau la oricare dintre excipienţi.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pantoprazol ul nu este indicat în afecţiunile gastro -intestinale uşoare, cum este dispepsia apărută pe fond
nervos.
În cazul terapiei asociate, trebuie studiat Rezumatul caracteristicilor produsului medicamen telor respective.
Înainte de tratament, trebuie exclusă posibilitatea unei boli maligne a esofagului sau stomacului, deoarece
tratamentul cu pantoprazol poate masca simptomele afecţiunilor maligne şi astfel să întârzie diagnosticul.
Diagnosticul esofagi tei de reflux trebuie confirmat endoscopi c.
Până în prezent, nu există experienţă privind tratamentul la copii.
La pacienţii cu sindrom Zollinger -Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice care necesită
tratament de lungă durată, pantoprazol, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate
reduce absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) datorită hipo- sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie luat în
considerare dacă se observă simptomele clinice respective.
Nu este recomandată ad ministrarea concomitentă de atazanavir cu inhibitorii de pompă de protoni (vezi
pct. 4.5). Dacă se consideră că nu se poate evita administrarea concomitentă de atazanavir cu un inhibitor
de pompă de protoni, se recomandă monitorizarea clinică atentă împreu nă cu creşterea dozei de atazanavir
la 400 mg cu 100 mg de ritovanir ; nu trebuie depăşită doza inhibitorilor de pompă de protoni comparabilă
cu 20 mg omeprazol .
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate
regulat în timpul tratamentului cu pantoprazol, în special în cel de lungă durată. În caz de creştere a
valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.2).
4
La pacienţii cu ciroză, timpul de înjumătăţire plas matică este cu 7 până la 9 ore mai lung, iar ASC este de
6 până la 8 ori mai mare, însă concentraţiile plasmatice maxime cresc de aproape 1,5 ori, comparativ cu
cele ale pacienţilor sănătoşi. Ca urmare, pantoprazolul trebuie administrat numai o dată la două zile.
Aciditatea gastrică scăzută, indiferent de cauze – incluzând inhibitorii de pompă de protoni – duce la
creşterea numărului de bacterii prezente în mod normal în tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care scad secreţia acidă poate d uce la creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro -intestinale ,
cum sunt cele determinate de Salmonella şi Campylobacter.
Pacienţii care nu răspund la tratament după 4 săptămâni trebuie investigaţi.
Medicamentul conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiun i ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nolpaza 40 mg poate să reducă absorbţia medicamentelor, a căror biodisponibilitate este dependentă d e
pH ( de exemplu, ketoconazol, itraconazol, atazanavir).
S -a demonstrat faptul că administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu omeprazol
(40 mg o dată pe zi) sau atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg doză unică ) la voluntari sănă toşi a dus
la o reducere semnificativă a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia de atazanavir este dependentă de
pH.
Studiile efectuate cu alţi inhibitori de pompă de protoni au indicat o reducere marcată a expunerii la
atazanavir, în timpul tratam entului concomitent cu inhibitorii de pompă de protoni. Prin urmare, inhibitorii
de pompă de protoni (IPP), incluzând pantoprazolul, nu trebuie administraţi concomitent cu atazanavir
(vezi pct. 4.3).
Pantoprazol este metabolizat la nivel hepatic prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450.
Nu poate fi exclusă interacţiunea pantoprazolului cu alte medicamente sau alţi compuşi care sunt
metabolizaţi prin intermediul aceluiaşi sistem enzimatic. Cu toate acestea, nu s- au observat interacţiuni
semnificative clinic în testele specifice pe ntru astfel de medicamente sau compuşi, respectiv
carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, alcool etilic, glibenclamidă, metoprolol,
naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi contraceptive orale.
Deşi nu s- au observat interacţiuni între pantoprazol şi fenprocumon sau warfarină , în studiile clinice de
farmacocinetică după punerea pe piaţă , s-au raportat câteva cazuri izolate de modificări ale valorilor INR
în tratamentul concomitent cu aceste substanţe. Dacă pacientul utilizează anticoagulante cumarinice, se
recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR după iniţierea şi întreruperea tratamentului cu
pantoprazol, precum şi în cazul administrării neregulate de pantoprazol.
De asemenea, nu au existat interacţiuni la administrarea concomitentă de antiacide.
Studii de interacţiuni farmacocinetice s -au efectuat la om , const ând în administrarea concomitentă de
pantoprazol şi următoarele antibioticele: claritromicină, metronidazol, amoxi cilină. Nu există interacţiuni
semnificative clinic.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Experienţa clinică la femeile gravide este limitată . În studiile la animale asupra funcţiei de reproducere,
au fost observate semne uşoare de fetotoxicitate la doze de peste 5 mg/kg (vezi pct. 5.3). Nu există
informaţii privind excreţia de pantoprazol în laptele matern.
5
În timpul sarcinii şi alăptării, pantoprazolul trebuie utilizat numai dacă beneficiul pentru mamă este
considerat mai mare decât riscul potenţial pentru făt sau sugar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu se cunosc efectele asupra capacităţii de a conduce şi de a folosi utilaje. Pot apărea reacţii adverse, cum
sunt ameţeli şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8). În aceste condiţii, poate scădea capacitatea de reacţie.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţă
Aparate, sisteme şi
organe
Frecvente
(
≥1/100
şi <1/10)
Mai puţin
frecvente
(
≥1/1,000 şi
<1/100)
Rare
(
≥1/10.000
şi
<1/1,000)
Foarte rare
(<1/10000),
Cu frecvenţă necunoscută
(care nu poate fi estimată din
datele disponibile)
Investigaţii diagnostice Creştere a valorilor serice ale
enzimelor hepatice
(transaminaze, γ-GT), creşteri
ale trigliceride lor, creştere a
temperaturii corpului
Tulburări hematologice
şi limfatice
Leucopenie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului
nervos
Cefalee Ameţeli,
tulburări de
vedere (vedere
înceţoşată)
Tulburări gastro-
intestinale
Durere în
etajul
abdominal
superior,
diaree,
constipaţie,
flatulenţă
Greaţă,
vărsături
Xerostomie
Tulburări renale şi ale
căilor urinare
Nefrită interstiţială
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Reacţii
alergice, cum
sunt pruritul şi
erupţia cutanată
tranzitorie
Urticarie, edem
angioneurotic, reacţii cutanate
severe, cum sunt sindromul
Stevens- Johnson, eritem ul
polimorf, sindromul Lyell,
fotosensibilitate a
Tulburări musculo-
scheletice şi ale ţesutului
conjunctiv
Artralgie Mialgie
Tulburări generale şi la
nivelul locului de
administrare
Edem periferic
6
Tulburări ale sistemului
imunitar
Reacţii anafilactice, incluzând
şocul anafilactic
Tulburări hepatobiliare Afectare hepatocelulară
severă, ducând la icter cu sau
fără insuficienţă hepatică.
Tulburări psihice Depresie
4.9 Supradozaj
Nu sunt cunosc ute simptomele supradozajului la om.
S -au administrat doze de până la 240 mg intravenos în decurs de 2 minute şi au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradoza j cu semne clinice de intoxicare, se aplică regulile gene rale ale terapiei intoxicaţiei.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOL OGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni, c odul ATC: A02BC02.
Pantoprazol este un sub stitut de benzimidazol care inhibă secreţia acidă gastrică prin acţiunea specifică la
nivelul pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde
inhibă enzim a ATP -aza H
+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în stomac. Inhibarea
este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă provocată. La
majoritatea pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Simi lar altor inhibitori de pompă de protoni
şi inhibitori ai receptorilor H
2, tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la nivelul
stomacului şi astfel o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea acidităţii. Creşterea gastrinemiei
este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de nivelul receptorilor celulari,
substanţa poate afecta secreţia de acid clorhidric, independent de stimularea cu alte substanţe (acetilcolină,
histamină, gastrină). Efectul este ide ntic, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau
intravenos.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Pantoprazolul se absoarbe rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea orală a
unei doze unice de 40 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 2 – 3 µg/ml se ating în medie
la 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate. Volumul de
distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg şi clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/ ore şi kg.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră. Au existat câteva cazuri de
subiecţi la care eliminarea a fost întârziată. Datorită legării specifice a pantoprazolului de pompele de
protoni ale celulei parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de
acţiune mai lungă (inhibare a secreţiei acide).
Farmacocinetica nu variază după administrarea unică sau repetată. La un interval de dozaj cuprins între 10
şi 80 mg, farmacocinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară, atât după administrarea orală cât şi
după cea intravenoasă.
7
Pantoprazolul se leagă de proteinele pla smatice în proporţie de 98%. Substanţa este metabolizată aproape
exclusiv la nivel hepatic. Eliminarea renală reprezin tă principala cale de excreţie (aproximativ 80%)
pentru metaboliţii pantoprazol ului, restul eliminându- se prin materiile fecale. Principalul metabolit
plasmatic şi urinar este demetilpantoprazolul, care este sulfoconjugat. Timpul de înjumătăţire plasmatică
al metabolitului principal (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Biodisponibilitate
Pantoprazolul este absorbit complet după administrare orală. S -a constatat că biodisponibilitatea absolută a
comprimatului este d e aproximativ 77%. Aportul concomitent de mâncare nu a avut nicio influenţă asupra
ASC , concentraţiei plasmatice maxime şi, deci biodisponibilităţii. Prin aportul concomitent de mâncare nu
va creşte decât variabilitatea timpului de instalare a acţiunii.
Caracteristici la pacienţi/grupe speciale de subiecţi
Nu este necesară reducerea dozei când pantoprazol ul se administrează la pacienţii cu funcţie renală
afectată (inclusiv dializaţi). Similar subiecţilor sănătoşi, pantoprazolul are un timp de înjumătăţir e
plasmatică scurt . Doar mici cantităţi de pantoprazol sunt dializate. Deşi metabolitul principal are un timp
de înjumătăţire plasmatică moderat întârziat (2- 3 ore), excreţia este la fel de rapidă şi, astfel, nu apar
acumulări.
Deşi la pacienţii cu ciroză hepatică (clasele A şi B conform clasificării Child) valorile timpului de
înjumătăţire plasmatică au crescut cu 7 până la 9 ore şi valorile ASC au crescut cu un coeficient de 5- 7,
concentraţia plasmatică maximă crescând numai uşor cu 1,5, comparativ cu s ubiecţii sănătoşi.
De asemenea, nu este relevantă clinic nici creşterea uşoară a valorilor ASC şi C
max la voluntarii vârstnici,
comparativ cu voluntarii mai tineri.
Copii
În urma administrării orale a unei doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la c opiii cu vârsta între 5 şi
16 ani, valorile ASC şi C
max s-au încadrat în valorile corespunzătoare adulţilor. În urma administrării
intravenoase a unei doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg pantoprazol la copiii cu vârsta între 2 şi 16 ani, nu a
existat nicio aso ciere semnificativă între clearance- ul pantoprazol ului şi vârstă sau greutate. ASC şi
volumul de distribuţie au fost în conformitate cu datele de la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani (corespunzătoare tratamentului pe toată durata vieţii) la
şobolani, s -au descoperit neoplasme neuroendocrine. În plus, în cadrul unui studiu s-au descoperit
papiloame cu celule scuamoase în partea anterioară a stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la
formarea de tumori carcinoide gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent
investigat şi duce la concluzia că este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care are loc la
şobolan după tratamentul cu doze mari, pe termen lung.
În studii cu durata de doi ani, s -a observat un număr crescut d e tumori hepatice la şobolani şi la femelele
de şoarece şi au fost interpretate ca fiind datorate metabolizării hepatice intense a pantoprazolului. Din
studiile de mutagenitate, teste de transformare celulară şi un studiu de legare a ADN -ului, s -a constatat că
pantoprazol ul nu are potenţial genotoxic.
8
La un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) într -un studiu cu durata de
doi ani, s -a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia acest or
neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în ficatul
şobolanilor. Nu se aşteaptă reacţii adverse tiroidiene la om , deoarece doza terapeutică este mică.
Investigaţiile nu au prezentat dovezi de afectare a fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta sarcinii.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol este uşor crescută la nivel fetal, înainte de naştere.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Manitol
Crospovidonă
Carbonat de sodiu anhidru
S orbitol
S te arat de calciu
H ipromeloz ă
P ovidonă
D ioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer ( E 172)
P ropilenglicol
C opolimer de acid metacrilic -acrilat de etil (1 :1) dispersie 30%
T alc
Macrogol 6000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprima tele sunt ambalate în blistere din O PA-Al -PVC/Al.
C utie cu un blister din OPA -Al -PVC/Al
a 15 comprimate gastrorezistente
C utie cu 2 blistere din OPA-Al -PVC/Al
a câte 1 5 comprimate gastrorezistente
C utie cu 4 blistere din OPA -Al -PVC/Al
a câte 1 5 comprim ate gastrorezistente
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
9
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PI AŢĂ
KRKA d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1778/2009/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare -Iunie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie, 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nolpaza 40 mg comprimate gastrorezistente
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 40 mg (echivalent cu pantoprazol sodic
sesquihidrat 45,10 mg).
Excipient: sorbitol 36 mg pe comprimat gastrorezistent.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat gastrorezistent .
Comprimate filmate ovale, uşor biconve xe, de culoare maro-gălbui.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Eradicarea Helicobacter pylori , în asociere cu terapia cu antibiotice, la pacienţii cu ulcer gastro-duodenal ,
pentru a reduce recurenţa ulcerului gastric şi duodenal, determinată de acest microorganism.
Ulcer duodenal
Ulcer gastric
Esofagită de reflux moderată şi severă
Sindrom Zollinger -Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice
4.2 Doze şi mod de administrare
Dozajul recomandat
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste
Tratamentul refluxului gastro -esofagian moderat sau sever
Un comprimat Nolpaza pe zi.
2
Adulţi
La pacienţii cu Helicobacter pylori -pozitiv şi ulcer e gastrice şi duodenal e, eradicarea bacteriei trebuie
realizată prin terapie asociată . În funcţie de modelul de rezistenţă, se poate recomanda următoarea asociere
pentru eradicarea Helicobacter pylori :
a) un comprimat gastrorezistent Nolpaza 40 mg de două ori pe zi
plus 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
plus 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) un comprimat gastrorezistent Nolpaza 40 mg de două ori pe zi
plus 500 mg metronidazol de două ori pe zi
plus 500 mg claritromicină de două ori pe zi
c) un comprimat gastrorezistent Nolpaza 40 mg de două ori pe zi
plus 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
plus 500 mg metronidazol de două ori pe zi
Dacă terapia asociată nu este o opţiune , de exemplu dacă pacientul a fost diagnosticat Helicobacter pylori-
negativ, următoarele doze se aplică în cazul monoterapiei cu Nolpaza 40 mg:
Tratamentu l ulcerului duodenal şi gastric şi a esofagitei de reflux: un comprimat gastrorezistent Nolpaza
40 mg pe zi .
În cazuri individuale, doza poate fi crescută până la 2 comprimate gastrorezistente Nolpaza 40 mg pe zi, în
special dacă nu a existat răspuns la alt tratament.
Pentru tratamentul pe termen lung a sindromului Zollinger -Ellison şi a altor afecţiuni hipersecretorii
patologice, pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate Nolpaza 40
mg). Ulterior, dozajul poate fi ajustat , după caz, utilizând ca referinţă determinările secreţiei acide gastrice .
În cazul administrării unei doze de peste 80 mg pe zi, doza trebuie divizată şi administrată de două ori pe
zi. O creştere temporară a dozei peste 160 mg pantoprazol este pos ibilă, dar nu trebuie menţinută mai mult
decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului sindromului Zollinger -Ellison şi a altor afecţiuni hipersecretorii patologice nu este
limitată şi trebuie adaptată la necesităţi le clinice.
Copii cu vârsta sub 12 ani
Nolpaza nu este recomandat pentru utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită datelor limitate la acest
grup de vârstă.
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, doza trebuie ajustată la un comprimat (pantoprazol 40 mg), în
zile alternative. De asemenea, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate regulat în timpul
tratamentului cu Nolpaza 40 mg.
În caz de creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul cu Nolpaza 40 mg trebuie întrerupt .
La pacienţii vârstnici şi la cei cu insuficienţă renală, nu trebuie depăşită doza zilnică de 40 mg pantoprazol.
Excepţie face terapia asociată pentru eradicarea Helicobacter pylori , când pacienţilor vârstnici trebuie să li
se administrez e doza uzuală de pantoprazol (2 x 40 mg pe zi) în cadrul tratamentului de o săptămână.
3
Instrucţiuni generale
Nolpaza 40 mg comprimate gastrorezistente nu trebuie mestecate sau sfărâmate şi trebuie înghiţite întregi
cu apă, cu o oră înainte de micul dej un.
În terapia asociată pentru eradicarea Helicobacter pylori , cel de-a l doilea comprimat de Nolpaza 40 mg
trebuie luat înainte de masa de seară. Terapia asociată trebuie urmată timp de 7 zile şi poate fi prelungită
până la maxim două săptămâni. Pentru vindecarea ulcerelor, poate fi urmat un tratament suplimentar cu
pantoprazol, în dozele recomandate pentru ulcerele duodenale şi gastric e.
În general, ulcer ele duodenal e se vindecă în decursul a două săptămâni. Dacă o perioadă de tratament de 2
săptămâni nu este suficientă, vindecarea va fi obţinută după alte 2 săptămâni.
De obicei, este nevoie de o perioadă de 4 săptămâni pentru tratamentul ulcerului gastric şi refluxului
gastro -esofagian. Dacă nu este suficient, vindecarea va fi obţinută, de obicei peste alte 4 săptămâni.
4.3 Contraindicaţii
Pantoprazol, similar altor inhibitori de pompă de protoni (IPP) nu trebuie administrat concomitent cu
atazanavir ( vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Hipersensibilitate la pantoprazol sau la oricare dintre excipienţi.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Pantoprazol ul nu este indicat în afecţiunile gastro -intestinale uşoare, cum este dispepsia apărută pe fond
nervos.
În cazul terapiei asociate, trebuie studiat Rezumatul caracteristicilor produsului medicamen telor respective.
Înainte de tratament, trebuie exclusă posibilitatea unei boli maligne a esofagului sau stomacului, deoarece
tratamentul cu pantoprazol poate masca simptomele afecţiunilor maligne şi astfel să întârzie diagnosticul.
Diagnosticul esofagi tei de reflux trebuie confirmat endoscopi c.
Până în prezent, nu există experienţă privind tratamentul la copii.
La pacienţii cu sindrom Zollinger -Ellison şi alte afecţiuni hipersecretorii patologice care necesită
tratament de lungă durată, pantoprazol, similar tuturor medicamentelor care inhibă secreţia acidă, poate
reduce absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) datorită hipo- sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie luat în
considerare dacă se observă simptomele clinice respective.
Nu este recomandată ad ministrarea concomitentă de atazanavir cu inhibitorii de pompă de protoni (vezi
pct. 4.5). Dacă se consideră că nu se poate evita administrarea concomitentă de atazanavir cu un inhibitor
de pompă de protoni, se recomandă monitorizarea clinică atentă împreu nă cu creşterea dozei de atazanavir
la 400 mg cu 100 mg de ritovanir ; nu trebuie depăşită doza inhibitorilor de pompă de protoni comparabilă
cu 20 mg omeprazol .
La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, valorile serice ale enzimelor hepatice trebuie monitorizate
regulat în timpul tratamentului cu pantoprazol, în special în cel de lungă durată. În caz de creştere a
valorilor serice ale enzimelor hepatice, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.2).
4
La pacienţii cu ciroză, timpul de înjumătăţire plas matică este cu 7 până la 9 ore mai lung, iar ASC este de
6 până la 8 ori mai mare, însă concentraţiile plasmatice maxime cresc de aproape 1,5 ori, comparativ cu
cele ale pacienţilor sănătoşi. Ca urmare, pantoprazolul trebuie administrat numai o dată la două zile.
Aciditatea gastrică scăzută, indiferent de cauze – incluzând inhibitorii de pompă de protoni – duce la
creşterea numărului de bacterii prezente în mod normal în tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu
medicamente care scad secreţia acidă poate d uce la creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro -intestinale ,
cum sunt cele determinate de Salmonella şi Campylobacter.
Pacienţii care nu răspund la tratament după 4 săptămâni trebuie investigaţi.
Medicamentul conţine sorbitol. Pacienţii cu afecţiun i ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiunea cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nolpaza 40 mg poate să reducă absorbţia medicamentelor, a căror biodisponibilitate este dependentă d e
pH ( de exemplu, ketoconazol, itraconazol, atazanavir).
S -a demonstrat faptul că administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu omeprazol
(40 mg o dată pe zi) sau atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg doză unică ) la voluntari sănă toşi a dus
la o reducere semnificativă a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia de atazanavir este dependentă de
pH.
Studiile efectuate cu alţi inhibitori de pompă de protoni au indicat o reducere marcată a expunerii la
atazanavir, în timpul tratam entului concomitent cu inhibitorii de pompă de protoni. Prin urmare, inhibitorii
de pompă de protoni (IPP), incluzând pantoprazolul, nu trebuie administraţi concomitent cu atazanavir
(vezi pct. 4.3).
Pantoprazol este metabolizat la nivel hepatic prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului P450.
Nu poate fi exclusă interacţiunea pantoprazolului cu alte medicamente sau alţi compuşi care sunt
metabolizaţi prin intermediul aceluiaşi sistem enzimatic. Cu toate acestea, nu s- au observat interacţiuni
semnificative clinic în testele specifice pe ntru astfel de medicamente sau compuşi, respectiv
carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, alcool etilic, glibenclamidă, metoprolol,
naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi contraceptive orale.
Deşi nu s- au observat interacţiuni între pantoprazol şi fenprocumon sau warfarină , în studiile clinice de
farmacocinetică după punerea pe piaţă , s-au raportat câteva cazuri izolate de modificări ale valorilor INR
în tratamentul concomitent cu aceste substanţe. Dacă pacientul utilizează anticoagulante cumarinice, se
recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR după iniţierea şi întreruperea tratamentului cu
pantoprazol, precum şi în cazul administrării neregulate de pantoprazol.
De asemenea, nu au existat interacţiuni la administrarea concomitentă de antiacide.
Studii de interacţiuni farmacocinetice s -au efectuat la om , const ând în administrarea concomitentă de
pantoprazol şi următoarele antibioticele: claritromicină, metronidazol, amoxi cilină. Nu există interacţiuni
semnificative clinic.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Experienţa clinică la femeile gravide este limitată . În studiile la animale asupra funcţiei de reproducere,
au fost observate semne uşoare de fetotoxicitate la doze de peste 5 mg/kg (vezi pct. 5.3). Nu există
informaţii privind excreţia de pantoprazol în laptele matern.
5
În timpul sarcinii şi alăptării, pantoprazolul trebuie utilizat numai dacă beneficiul pentru mamă este
considerat mai mare decât riscul potenţial pentru făt sau sugar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu se cunosc efectele asupra capacităţii de a conduce şi de a folosi utilaje. Pot apărea reacţii adverse, cum
sunt ameţeli şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8). În aceste condiţii, poate scădea capacitatea de reacţie.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţă
Aparate, sisteme şi
organe
Frecvente
(
≥1/100
şi <1/10)
Mai puţin
frecvente
(
≥1/1,000 şi
<1/100)
Rare
(
≥1/10.000
şi
<1/1,000)
Foarte rare
(<1/10000),
Cu frecvenţă necunoscută
(care nu poate fi estimată din
datele disponibile)
Investigaţii diagnostice Creştere a valorilor serice ale
enzimelor hepatice
(transaminaze, γ-GT), creşteri
ale trigliceride lor, creştere a
temperaturii corpului
Tulburări hematologice
şi limfatice
Leucopenie, trombocitopenie
Tulburări ale sistemului
nervos
Cefalee Ameţeli,
tulburări de
vedere (vedere
înceţoşată)
Tulburări gastro-
intestinale
Durere în
etajul
abdominal
superior,
diaree,
constipaţie,
flatulenţă
Greaţă,
vărsături
Xerostomie
Tulburări renale şi ale
căilor urinare
Nefrită interstiţială
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Reacţii
alergice, cum
sunt pruritul şi
erupţia cutanată
tranzitorie
Urticarie, edem
angioneurotic, reacţii cutanate
severe, cum sunt sindromul
Stevens- Johnson, eritem ul
polimorf, sindromul Lyell,
fotosensibilitate a
Tulburări musculo-
scheletice şi ale ţesutului
conjunctiv
Artralgie Mialgie
Tulburări generale şi la
nivelul locului de
administrare
Edem periferic
6
Tulburări ale sistemului
imunitar
Reacţii anafilactice, incluzând
şocul anafilactic
Tulburări hepatobiliare Afectare hepatocelulară
severă, ducând la icter cu sau
fără insuficienţă hepatică.
Tulburări psihice Depresie
4.9 Supradozaj
Nu sunt cunosc ute simptomele supradozajului la om.
S -au administrat doze de până la 240 mg intravenos în decurs de 2 minute şi au fost bine tolerate.
Deoarece pantoprazol se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.
În caz de supradoza j cu semne clinice de intoxicare, se aplică regulile gene rale ale terapiei intoxicaţiei.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOL OGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: inhibitori de pompă de protoni, c odul ATC: A02BC02.
Pantoprazol este un sub stitut de benzimidazol care inhibă secreţia acidă gastrică prin acţiunea specifică la
nivelul pompelor de protoni din celulele parietale.
Pantoprazol este convertit la forma sa activă, în mediul acid al canaliculilor celulelor parietale, unde
inhibă enzim a ATP -aza H
+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în stomac. Inhibarea
este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă provocată. La
majoritatea pacienţilor, simptomele dispar după 2 săptămâni. Simi lar altor inhibitori de pompă de protoni
şi inhibitori ai receptorilor H
2, tratamentul cu pantoprazol determină o reducere a acidităţii la nivelul
stomacului şi astfel o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea acidităţii. Creşterea gastrinemiei
este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de nivelul receptorilor celulari,
substanţa poate afecta secreţia de acid clorhidric, independent de stimularea cu alte substanţe (acetilcolină,
histamină, gastrină). Efectul este ide ntic, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau
intravenos.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Pantoprazolul se absoarbe rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă după administrarea orală a
unei doze unice de 40 mg. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 2 – 3 µg/ml se ating în medie
la 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate. Volumul de
distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg şi clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/ ore şi kg.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră. Au existat câteva cazuri de
subiecţi la care eliminarea a fost întârziată. Datorită legării specifice a pantoprazolului de pompele de
protoni ale celulei parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de
acţiune mai lungă (inhibare a secreţiei acide).
Farmacocinetica nu variază după administrarea unică sau repetată. La un interval de dozaj cuprins între 10
şi 80 mg, farmacocinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară, atât după administrarea orală cât şi
după cea intravenoasă.
7
Pantoprazolul se leagă de proteinele pla smatice în proporţie de 98%. Substanţa este metabolizată aproape
exclusiv la nivel hepatic. Eliminarea renală reprezin tă principala cale de excreţie (aproximativ 80%)
pentru metaboliţii pantoprazol ului, restul eliminându- se prin materiile fecale. Principalul metabolit
plasmatic şi urinar este demetilpantoprazolul, care este sulfoconjugat. Timpul de înjumătăţire plasmatică
al metabolitului principal (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.
Biodisponibilitate
Pantoprazolul este absorbit complet după administrare orală. S -a constatat că biodisponibilitatea absolută a
comprimatului este d e aproximativ 77%. Aportul concomitent de mâncare nu a avut nicio influenţă asupra
ASC , concentraţiei plasmatice maxime şi, deci biodisponibilităţii. Prin aportul concomitent de mâncare nu
va creşte decât variabilitatea timpului de instalare a acţiunii.
Caracteristici la pacienţi/grupe speciale de subiecţi
Nu este necesară reducerea dozei când pantoprazol ul se administrează la pacienţii cu funcţie renală
afectată (inclusiv dializaţi). Similar subiecţilor sănătoşi, pantoprazolul are un timp de înjumătăţir e
plasmatică scurt . Doar mici cantităţi de pantoprazol sunt dializate. Deşi metabolitul principal are un timp
de înjumătăţire plasmatică moderat întârziat (2- 3 ore), excreţia este la fel de rapidă şi, astfel, nu apar
acumulări.
Deşi la pacienţii cu ciroză hepatică (clasele A şi B conform clasificării Child) valorile timpului de
înjumătăţire plasmatică au crescut cu 7 până la 9 ore şi valorile ASC au crescut cu un coeficient de 5- 7,
concentraţia plasmatică maximă crescând numai uşor cu 1,5, comparativ cu s ubiecţii sănătoşi.
De asemenea, nu este relevantă clinic nici creşterea uşoară a valorilor ASC şi C
max la voluntarii vârstnici,
comparativ cu voluntarii mai tineri.
Copii
În urma administrării orale a unei doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la c opiii cu vârsta între 5 şi
16 ani, valorile ASC şi C
max s-au încadrat în valorile corespunzătoare adulţilor. În urma administrării
intravenoase a unei doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg pantoprazol la copiii cu vârsta între 2 şi 16 ani, nu a
existat nicio aso ciere semnificativă între clearance- ul pantoprazol ului şi vârstă sau greutate. ASC şi
volumul de distribuţie au fost în conformitate cu datele de la adulţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.
În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani (corespunzătoare tratamentului pe toată durata vieţii) la
şobolani, s -au descoperit neoplasme neuroendocrine. În plus, în cadrul unui studiu s-au descoperit
papiloame cu celule scuamoase în partea anterioară a stomacului şobolanilor. Mecanismul care duce la
formarea de tumori carcinoide gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent
investigat şi duce la concluzia că este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei, care are loc la
şobolan după tratamentul cu doze mari, pe termen lung.
În studii cu durata de doi ani, s -a observat un număr crescut d e tumori hepatice la şobolani şi la femelele
de şoarece şi au fost interpretate ca fiind datorate metabolizării hepatice intense a pantoprazolului. Din
studiile de mutagenitate, teste de transformare celulară şi un studiu de legare a ADN -ului, s -a constatat că
pantoprazol ul nu are potenţial genotoxic.
8
La un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) într -un studiu cu durata de
doi ani, s -a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia acest or
neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în ficatul
şobolanilor. Nu se aşteaptă reacţii adverse tiroidiene la om , deoarece doza terapeutică este mică.
Investigaţiile nu au prezentat dovezi de afectare a fertilităţii sau efecte teratogene.
Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta sarcinii.
Ca urmare, concentraţia de pantoprazol este uşor crescută la nivel fetal, înainte de naştere.
6. PROPRIET ĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Manitol
Crospovidonă
Carbonat de sodiu anhidru
S orbitol
S te arat de calciu
H ipromeloz ă
P ovidonă
D ioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer ( E 172)
P ropilenglicol
C opolimer de acid metacrilic -acrilat de etil (1 :1) dispersie 30%
T alc
Macrogol 6000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Comprima tele sunt ambalate în blistere din O PA-Al -PVC/Al.
C utie cu un blister din OPA -Al -PVC/Al
a 15 comprimate gastrorezistente
C utie cu 2 blistere din OPA-Al -PVC/Al
a câte 1 5 comprimate gastrorezistente
C utie cu 4 blistere din OPA -Al -PVC/Al
a câte 1 5 comprim ate gastrorezistente
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
9
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PI AŢĂ
KRKA d.d., Novo mesto
Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1778/2009/01- 02-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare -Iunie 2009
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie, 2015
