AUGMENTIN SR 1000 mg/62,5 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Augmentin SR 1000 mg/62,5 mg comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine amoxicilină 1000 mg sub formă de
amoxicilină trihidrat şi amoxicilină sodică şi acid clavulanic 62,5 mg sub formă de clavulanat de
potasiu.
Excipienţi cu efect cunoscut:
Conţine sodiu 29,3 mg (1,3 mmoli) per comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA F ARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită
Comprimate având formă de capsulă de culoare albă , inscripţionate cu “AC 1000/62,5” pe una
dintre feţe şi o linie mediană pe cealaltă faţă.
Linia mediană este doar pentru a uşura ruperea pentru o înghiţire ma i uşoară şi nu pentru a
împărţi comprimatul în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Augmentin este indicat pentru tratamentul pneumoniei extraspitaliceşti la adulţi , copii şi
adolescenţi cu vârsta de cel puţin 16 ani, atunci când Streptococcus pneumoniae penicilino-
rezistent este prezent sau nu poate fi exclus (vezi pct. 5.1).
Trebuie respectate recomandările oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene .
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sun t exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului
în care dozele sunt declarate pe componente individuale.
2
Doza de Augmentin selectată pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:
• Agentul patogen implicat şi sensibilitatea probabilă la medicamentele antibacteriene
(vezi pct. 4.4 )
• Severitatea şi localizarea infecţiei
• Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără un control medical (vezi p ct. 4.4 cu
privire la tratamentul prelungit).
Adulţi şi adolescenţi ≥ 16 ani
Doze recomandate:
Două comprimate de două ori pe zi timp de şapte până la zece zile;
Copii şi adolescenţi < 16 ani
Augmentin nu este indicat la copii i şi adolescenţii cu vârsta< 16 ani.
Vârstnici
Nu este considerată necesară ajustarea dozelor.
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatinin ei (ClCr) mai mare de 30
ml/min .
La pacienţii cu clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min, utilizarea de Augmentin nu este
recomandată, deoarece nu sunt disponibile recomandări cu privire la ajustarea dozelor.
Insuficienţă hepatică
A se administra cu prudenţă şi a se monitoriza funcţia hepatică la intervale regulate (vezi pct.
4.3 şi 4.4).
Mod de administrare
Augmentin este pentru utilizare pe cale orală.
A se administra la începutul mesei pentru a minimiza potenţialul de intoleranţă gastro -
intestinală şi pentru a optimiza absorbţia Augmenti n.
Augmentin comprimate prezintă o linie de diviziune pentru a se putea rupe comprimatul în două
jumătăţi pentru uşurarea înghiţirii. Nu are ca scop scăderea dozei medicaţiei: ambele jumătăţi
trebuie luate în acelaşi timp. Doza recomandată de Augmentin e ste de două comprimate de două
ori pe zi.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre excipienţi i
enumeraţi la punctul 6.1.
3
Antecedente de reacţii grave de hipersensibilitate (de exemplu anafilaxie) la alte antibiotice
beta -lactamice (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau m onobactam).
Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza asocierii amoxicilină/acid clavulanic (vezi
pct. 4.8).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Înainte de iniţierea tratamentului cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, trebuie efectuată o
anamneză atentă legată de reacţii de hipersensibilitate anterioare la peniciline, cefalosporine sau
alte antibiotice beta -lactam ice (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
La pacienţii în tratament cu penicilină au fost raportate reacţii de hipersensibilitate
(anafilactoide) grave şi ocazional letale. Este mai probabil ca aceste reacţii să apară la
persoanele cu antecedente de hipersensibilitate la penicilină şi l a persoanele cu teren atopic.
Dacă apare o reacţie alergică, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie
întrerupt şi trebuie instituit un tratament alternativ corespunzător.
În cazul în care se dovedeşte că o infecţie este provocată de un microorganism (e) sensibil (e) la
amoxicilină, atunci trebuie luată în considerare trecerea de la amoxicilină/acid clavulanic la
amoxicilină, în acord cu recomandările oficiale.
Pot apare convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei c ărora li se administreză doze
mari (vezi pct. 4.8).
Asocierea amoxicilin ă/acid clavulanic trebuie evitată dacă se suspectează mononucleoza
infecţioasă deoarece apariţia unei erupţii cutanate tranzitorii morbiliforme a fost asociată cu
această afecţiune după utili zarea de amoxicilină.
Utilizarea concomitentă de alopurinol în timpul tratamentului cu amoxicilină poate determina
creşterea riscului de reacţii cutanate alergice.
Utilizarea prelungită poate să determine ocazional proliferarea microorganismelor care nu sunt
sensibile.
Apariţia la începerea tratamentului a eritemului generalizat subfebril asociat cu pustule poate fi
un simptom al pustulozei exantematice generalizate acute (PEGA) (vezi pct. 4.8). Acestă reacţie
adversă necesită întreruperea Augmentinului şi contraindică orice administrare ulterioară de
amoxicilină.
Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă
hepatică confirmată (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).
Evenimentele adverse hepatice au fost raport ate mai ales la bărbaţi şi la pacienţii vârstnici şi se
pot asocia cu tratamentul prelungit. Aceste evenimente au fost raportate foarte rar la copii şi
adolescenţi . În cazul tuturor populaţiilor, semnele şi simptomele apar de obicei în timpul şi la
scurt t imp după tratament, dar în anumite cazuri pot să nu se manifeste până la câteva săptămâni
după întreruperea tratamentului. Acestea sunt de obicei reversibile. Evenimentele adverse
hepatice pot fi severe şi în cazuri extrem de rare, au fost raportate decese . Acestea au survenit
aproape întotdeauna la pacienţii cu boli subiacente grave sau care au luat medicaţii
concomitente cunoscute ca având potenţial de reacţii adverse hepatice (vezi pct. 4.8).
4
Colita asociată cu antibioticele a fost raportată în cazul aproape tuturor medicamentelor
antibacteriene , inclusiv amoxicilina, iar severitatea poate varia de la uşoară la punerea vieţii în
pericol (vezi pct. 4.8). De aceea, este importantă luarea în considerare a acestui diagnostic la
pacienţii care prezintă diaree în timpul sau după administrarea oricărui antibiotic. Dacă colita
asociată antibioticelor apare, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie
imediat întrerupt, trebuie consultat un medic şi început un tratament corespunzător.
Medicamentel e antiperistaltice sunt contraindicate în această situaţie.
În timpul tratamentului de lungă durată este recomandată evaluarea periodică a funcţiilor
organelor şi sistemelor, inclusiv funcţia renală, hepatică şi hematopoietică.
La pacienţii care utilizează asocierea amoxicilină/acid clavulanic a fost rareori raportată
alungirea timpului de protrombină. Este necesară monitorizare corespunzătoare în cazul în care
se prescriu concomitent anticoagulante. Ajustarea dozei de anticoagulante orale poate fi
necesară pentru menţinerea gradului dorit de anticoagulare (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatinin ei (ClCr) mai mare de 30
ml/min.
Augm entin nu este recomandat pacienţilor cu clearance al creatinin ei (ClCr ) mai mic de 30
ml/min.
La pacienţii cu debit urinar scăzut, s -a observat foarte rar cristalurie, mai ales în cazul
tratamentului parenteral. În timpul administrării de doze mari de amoxicilină, este recomandabil
să se păstreze un aport corespunzător de l ichide şi un debit urinar adecvat pentru a scădea
posibilitatea cristaluriei consecutive administrării amoxicilin ei. La pacienţii cu sonde urinare,
trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.9).
Se recomandă ca în cazul testării prezenţei de glucoză în urină pe parcursul tratamentului cu
medicamente care conţin amoxicilină, să se utilizeze metode enzimatice cu glucozoxidază, din
cauza rezultatelor fals pozitive care pot să apară în cazul metodelor neenzimatice.
Prezenţa acidului clavul anic din Augmentin poate determina o legare nespecifică a IgG şi
albuminei de membranele hematiilor, ducând la un test Coombs fals pozitiv.
Au fost raportate rezultate pozitive la utilizarea testului Bio -Rad Laboratories Platelia
Aspergillus EIA la pacien ţi trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, care au fost ulterior
descoperiţi a nu fi infectaţi cu Aspergillus . Au fost raportate reacţii încrucişate între polizaharide
non- Aspergillus şi polifuranozide cu testul Bio- Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA. De
aceea, rezultatele pozitive ale testului la pacienţii trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic
trebuie interpretate cu precauţie şi trebuie confirmate de alte metode de diagnostic.
Acest medicament conţine sodiu 29,3 mg (1,3 mmol) per comprimat. A se lua în considerare în
cazul pacienţilor cu dietă controlată în ceea ce priveşte sodiul.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Anticoagulante orale
Anticoagulantele orale şi antibioticele peniciline au f ost utilizate pe scară largă în practică, fără
a se raporta interacţiuni. Însă, în literatură există cazuri de creştere a INR -ului la pacienţii aflaţi
în tratament cu acenocumarol sau warfarină şi la care s -a prescris o cură de amoxicilină. Dacă
este necesară administrarea concomitentă, timpul de protrombină sau INR -ul trebuie
5
monitorizate cu atenţie în cazul adăugării sau întreruperii amoxicilinei. În plus, pot fi necesare
ajustări ale dozei de anticoagulante orale (vezi pct. 4.4 şi 4.8).
Metotrexat
Peni cilinele pot scădea rata de eliminare a metotrexatului, determinând o creştere potenţială a
toxicităţii acestuia.
Probenecid
Utilizarea concomitentă de proben ecid nu este recomandată. Probenecidul scade secreţia
tubulară renală a amoxicilinei. Utilizarea concomitentă de probenecid poate duce la concentraţii
sanguine crescute şi prelungite de amoxicilină, nu însă şi de acid clavulanic.
Micofenolat mofet il
La pacientii trataţi cu micofenolat mofe til au fost raportate scăderi de aproximativ 50% ale
concent ratiilor metabolitului activ acid micofenolic (AMF) după initierea tratamentului cu
amoxicilinã plus acid clavulanic, administrat pe cale orală. Este posibil ca modificarea
concentratiei înaintea administrării următoarei doze să nu exprime cu acurateţe modificările
expunerii totale a AMF. De aceea, în mod normal, o schimbare a dozei de micofenolat mofetil
nu ar fi necesară în absenţa dovezilor clinice de disfuncţie a grefei. Cu toate acestea, se
recomandă monitorizare clinic ă îndeaproape pe parcursul admini strării combinaţiei şi în
perioada imediat următoare tratamentului antibiotic.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile la animale nu indică efecte nocive directe sau indirecte în ceea ce priveşte sarcina,
dezvoltarea embrionară/fetală, naşterea sau dezvoltarea postnatală (vezi pct. 5.3). Datele limitate
cu privire la utilizarea asocierii amoxicilină/acid clavulanic pe perioada sarcinii la om nu au
indicat un risc crescut de malformaţii congenitale. Într -un singur studiu cu femei cu ruptură
prematură de membrană fetală înainte de termen s -a raportat că tratamentul profilactic cu
asocierea amoxicilină/acid clavulanic se poate asocia cu un risc crescut de enterocolită
necrozantă la nou născuţi. Utilizarea trebuie evitată pe parcursul sarcinii, cu excepţia cazurilor
în care este considerată esenţială de către medic.
Alăptare
Ambele substanţe sunt excretate în lapte le uman (nu se cunoaşte nimic cu privire la efectul
acidului clavulanic asupra sugarului alăptat). În consecinţă, este posibilă a pariţia, la sugarii
alăptaţi, a diareei şi infecţiilor fungice la nivelul mucoaselor, astfel încât alăptarea ar putea fi
întreruptă. Trebuie luată în calcul posibilitatea de sensibilizare. Amoxicilina/acidul clavulanic
trebuie administrat pe parcursul perioadei de alăptare după evaluarea raportului risc -beneficiu
de către medicul curant.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s -au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Cu toate acestea pot apărea efecte nedorite (de exemplu reacţii alergice, ameţeli,
convulsii), care pot influenţa capacitatea de a conduce şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
6
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse la medicament raportate (RAM) sunt diare ea, greaţa şi voma.
Sunt listate mai jos RAM -urile provenite din studiile clinice şi supravegherea de după punerea
pe piaţă, sortate conform clasificării MedDRA pe aparate, sisteme şi organe.
Au fost utilizaţi următorii te rmeni pentru a clasifica apariţia reacţiilor adverse.
Foarte frecvente ( ≥1/10)
Frecvente ( ≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente ( ≥1/1000 şi <1/100)
Rare ( ≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu f recvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele d isponibile)
Infecţii şi infestări
Candidoză mucocutanată Frecvente
Proliferarea excesivă a microrganismelor
rezistente
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări hematologice şi limfatice
Leucopenie reversibilă (inclusiv neutropenie) Rare
Trombocitopenie Rare
Agranulocitoză reversibilă Cu frecvenţă necunoscută
Anemie hemolitică Cu frecvenţă necunoscută
Alungirea timpului de sângerare şi a timpului
de protrombină1
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări ale sistemului imunitar10
Angioedem Cu frecvenţă necunoscută
Anafilaxie Cu frecvenţă necunoscută
Sindrom asemănător bolii serului Cu frecvenţă necunoscută
Vasculită de hipersensibilitate
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări ale sistemului nervos
Ameţeli Mai puţin frecvente
Cefalee Mai puţin frecvente
Hiperactivitate reversibilă Cu frecvenţă necunoscută
Convulsii2
Cu frecvenţă necunoscută
Meningită aseptică Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări gastro-intestinale
Diaree Foarte frecvente
Greaţă3 Frecvente
Dureri abdominale Frecvente
Vomă Mai puţin frecvente
Indigestie Mai puţin frecvente
Colită asociată cu antibioticele4 Cu frecvenţă necunoscută
Melanoglosie
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări hepatobiliare
7
Creşteri ale AST şi/sau ALT5 Mai puţin frecvente
Hepatită4 Cu frecvenţă necunoscută
Icter colestatic6
Cu frecvenţă necunoscută
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat 7
Erupţie cutanată tranzitorie Mai puţin frecvente
Prurit Mai puţin frecvente
Urticarie Mai puţin frecvente
Eritem polimorf Rare
Sindrom Stevens-Johnson Cu frecvenţă necunoscută
Necroliză epidermică toxică Cu frecvenţă necunoscută
Dermatită buloasă exfoliativă Cu frecvenţă necunoscută
Pustuloză exantematică generalizată acută
(PEGA)9
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Nefrită interstiţială Cu frecvenţă necunoscută
Cristalurie8 Cu frecvenţă necunoscută 1 A se vedea pct. 4.4 2 A se vedea pct. 4.4 3 Greaţa se asociază mai frecvent cu dozele orale mari. Dacă reacţiile gastro -intestinale sunt
manifeste, ele pot fi ameliorate prin a dministrarea Augmentin la începutul mesei.
4 Inclusiv colită pseudomembranoasă şi colită hemoragică (vezi pct. 4.4). 5 O creştere moderată a AST şi/sau ALT a fost observată la pacienţii trataţi cu antibiotice din
clasa beta- lactami, dar semnificaţia acesto r rezultate nu este cunoscută.
6 Aceste evenimente au fost observate şi în cazul altor peniciline şi al cefalosporinelor (vezi
pct. 4.4).
7 Dacă apare vreo reacţie de dermatită de hipersensibilitate, tratamentul trebuie întrerupt (vezi
pct. 4.4).
8 A se vedea pct. 4.9 9 A se vedea pct. 4.4 10 A se vedea pct. 4.3 şi 4.4
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest
lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.
4.9 Supradozaj
Simptome şi semne de supradozaj
Simptomele gastro -intestinale şi dezechilibrele hidro -electrolitice pot fi manifeste. A fost
observată cristaluria cu amoxicilină, în un ele cazuri ducând la insuficienţă renală (vezi pct. 4.4).
Pot apare convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează doze mari.
S -a raportat faptul că amoxicilina precipită pe sondele urinare, mai ales după administrarea de
doze m ari pe cale intravenoasă. Trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.4).
Tratamentul intoxicaţiei
8
Simptomele gastro-intestinale pot fi tratate simptomatic, ţinând cont de echilibrul hidro -
electrolitic.
Asocierea amoxicilină/acid clavulanic poate fi îndepărtată din circulaţie prin hemodializă.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Combinaţii de peniciline, inclusiv inhibitori de beta -lactamază; cod ul
ATC: J01CR02
M ecanism de acţiune
Amoxicilina este o penicilină semisintetică (antibiotic beta -lactamic) care inhibă una sau mai
multe enzime (deseori denumite proteine de legare a penicilinei, PLP) din procesul de biosinteză
a peptidoglicanului bacterian, care este o componentă struct urală integrantă a peretelui celular
bacterian . Inhibarea sintezei peptidoglicanului duce la slăbirea structurii peretelui celular, care
este, de obicei, urmată de liza celulară şi moarte.
Amoxicilina poate fi degradată de beta lactamaze produse de bacte rii rezistente şi de aceea,
spectrul activităţii amoxicilinei în monoterapie nu include organisme care pot produce aceste
enzime.
Acidul clavulanic este un beta- lactam înrudit structural cu penicilinele. Inactivează unele
enzime beta- lactamaze, prevenind astfel inactivarea amoxicilinei. Acidul clavulanic singur, nu
exercită un efect antibacterian util clinic.
Legătura farmacocinetică/farmacodinamie
Cel mai important factor determinant pentru eficienţa amoxicilinei, este durata de timp în care
concentraţia plasmatică este menţinută peste concentraţia minimă inhibitorie [T>CMI].
Mecanisme de rezistenţă
Există două mecanisme principale de rezistenţă la amoxicilină/acid clavulanic :
• Inactivarea amoxicilinei de către enzimele beta- lactamaze ale bacteriilor care nu sunt
inhibate de către acidul clavulanic, inclusiv cele de clasă B, C sau D.
• Alterarea PLP, care scade afinitatea antibioticului faţă de ţintă.
Impermeabilitatea peretelui bacterian sau mecanismul pompei de eflux pot determina sau
contribui la rezis tenţa bacteriană, mai ales în cazul bacteriilor Gram -negativ.
Valori critice
Valorile critice CMI pentru amoxicilină/acid clavulanic sunt cele ale Comitetului European
privind Testarea Sensibilităţii Antimicrobiene (The European Committee on Antimicrobia l
Susceptibility Testing - EUCAST)
Microorganism Valoare critică de sensibilitate (µg/ml)
Sensibil Intermediar Rezistent
9
Haemophilus influenzae1 ≤1 - >1
Morexella catarrhalis1 ≤1 - >1
Staphylococcus aureus2 ≤2 - >2
Streptococcus pneumoniae3 ≤0,5 1-2 >2 1 Valorile raportate sunt pentru concentraţiile de amoxicilină. Pentru testarea sensibilităţii,
concentraţia de acid clavulanic este stabilită la 2 mg/l. 2 Valorile raportate sunt pentru oxacilină. 3 Valorile prag din tabel se bazează pe valorile critice de sensibilitate la ampicilină.
Prevalenţa rezistenţei poate varia pentru speciile selectate în funcţie de zona geografică şi de
timp, iar informaţiile locale referitoare la rezistenţă sunt de dorit, mai ales în cazul tratării
infecţiilor severe. La nevoie, trebuie solicitată opinia experţilor când prevalenţa locală a
rezistenţei este atât de mare încât utilitatea antibioticului este discutabilă cel puţin în cazul
anumitor tipuri de infecţii.
Specii în mod obişnuit sensibile
Microorganisme Gram-pozitiv aerobe
Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină ) $
Streptococcus pneumoniae1
Microorganisme Gram -negativ aerobe
Haemophilus influenzae2
Moraxella catarrhalis
Specii pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Microorganisme Gram-negativ aerobe
Klebsiella pneumoniae
Microorganisme rezistente natural
Microorganisme Gram-negativ aerobe
Legionella pneumophila
Alte microorganisme
Chlamydophila pneumoniae
Chlamydophila psittaci
Coxiella burnetti
Mycoplasma pneumoniae
$ Toţi stafilococii meticilin rezistenţi sunt rezistenţi la amoxicilină/acid clavulanic. 1 Această formulare de amoxicilină/acid clavulanic poate să nu fie potrivită pentru tratamentul
infecţiilor cu Streptococcus pneumoniae care este în rezistent la penicilină (vezi p ct. 4.1).
2 În unele ţări ale Uniunii Europene , au fost raportate cu o frecvenţă mai mare de 10% tulpini
cu sensibilitate scăzută.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Amoxicilina şi acidul clavulanic disociază complet în soluţie apoasă la pH fiziologic. Ambele
componente sunt absorbite rapid şi eficient pe cale orală. Absorbţia asocierii amoxicilină/acid
clavulanic este optimizată când administrarea se face la începutul unei mese. După administrare
pe cale orală, amoxicilina şi acidul clavulanic pr ezintă o biodisponibilitate de aproximativ 70%.
10
Profilurile plasmatice ale ambelor componente sunt similare, iar timpul de atingere a
concentraţiei plasmatice de vârf (T
max) pentru ambele este de aproximativ o oră.
Rezultatele de farmacocinetică care s- au obţinut pentru amoxicilină şi acid clavulanic după
administrarea de Augmentin (doză unică 2 x 1000 mg/62,5 mg) pe nemâncate la adulţi sănătoşi
sunt prezentate mai jos.
Valorile medii (+ SD) ale parametrilor farmacocinetici
Medicament
administrat
Doză
(mg)
T>MIC^
h (%)
Cmax
(mg/l)
Tmax*
(h)
ASC(0 -∞)
((µg.h/ml)
T 1/2
(h)
Amoxicilină
Augmentin
1000 mg/62,5
mg x 2
2000 5,9+1,2
(49+10)
17,0
+4
1,50
(1,0- 6,0)
71,6
+16,5
+1,27
+0,2
Acid clavulanic
Augmentin
1000 mg/62,5
mg x 2
125 ND 2,05
+0,8
1,03
(0,75- 3,0)
5,29
+1,55
+1,03
+0,17
ND-Nedeterminată
* Mediana (gama)
^ pentru un MIC de 4 mg/l
Forma de condiţionare Augmentin cu eliberare prelungită are un profil FC/FD unic. T>CMI
obţinut în cazul Augmentin SR nu poate fi obţinut cu aceeaşi doză condiţionată sub forma
comprimatului cu eliberare imediată.
Distribuţie
Aproximativ 25% din cantitatea totală de medicament din plasmă în cazul acidului clavulanic şi
18% din cantitatea totală de medicament din plasmă în cazul amoxicilinei se leagă de proteine.
Volu mul aparent de distribuţie este aproximativ 0,3- 0,4 l/kg pentru amoxicilină şi aproximativ
0,2 l/kg pentru acidul clavulanic.
După administrare pe cale intravenoasă, atât amoxicilina, cât şi acidul clavulanic au fost
detectate în colecist, ţesut abdominal , piele, grăsime, ţesuturi musculare, lichid sinovial şi
peritoneal, bilă şi puroi. Amoxicilina nu este distribuită adecvat în lichidul cerebrospinal.
Din studiile la animale, nu există dovezi că ar exista o retenţie tisulară semnificativă de
substanţe de rivate din medicament, în cazul ambelor componente. Amoxicilina, ca majoritatea
penicilinelor, poate fi detectată în lapte. De asemenea pot fi detectate în lapte urme de acid
clavulanic (vezi pct. 4.6).
Metabolizare
Amoxicilina este parţial excretată în urină sub formă de acid peniciloic inactiv în cantităţi
echivalente cu 10 până la 25% din doza iniţială. Acidul clavulanic este metabolizat extensiv la
om şi este eliminat pe cale urinară şi în fecale şi ca dioxid de carbon eliminat în aerul expirat.
Eli minare
Calea majoră de eliminare pentru amoxicilină este cea renală, în timp ce acidul clavulanic este
eliminat atât pe cale renală cât şi prin mecanisme non -renale.
11
Asocierea amoxicilină/acid clavulanic are un timp de înjumătăţire plasmatică mediu de
ap roximativ o oră şi un clearance mediu total de aproximativ 25 l/oră la subiecţii sănătoşi.
Aproximativ 60 până la 70% din amoxicilină şi aproximativ 40 până la 65% din acidul
clavulanic este excretat nemodificat în urină în timpul primelor 6 ore după admin istrarea unui
singur comprimat de Augmentin 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Diverse studii au
observat că excreţia urinară a fost de 50- 85% pentru amoxicilină şi 27-60% pentru acidul
clavulanic pe o perioadă de 24 de ore. În cazul acidului clavulanic, cea mai mare cantitate de
medicament a fost excretată în primele 2 ore după administrare.
Utilizarea concomitentă de probenecid întârzie excreţia de amoxicilină, dar nu şi pe cea a
acidului clavulanic (vezi pct. 4.5).
Vârsta
Timpul de înjumătăţire plasmati că al amoxicilinei este similar pentru copii cu vârsta între 3 luni
şi 2 ani, copii mai mari , adolescenţi şi adulţi. Pentru copii foarte mici (inclusiv noi -născuţii
prematuri) în prima săptămână de viaţă intervalul de administrare nu trebuie să depăşească două
administrări zilnice, din cauza imaturităţii căii renale de eliminare. Deoarece pacienţii vârstnici
sunt mai predispuși să prezinte funcţie renală scăzută, este necesară prudenţă în ceea ce priveşte
alegerea dozei şi poate fi utilă monitorizarea funcţ iei renale.
Insuficienţă renală
Clearance- ul total seric al asocierii amoxicilină/acid clavulanic scade proporţional cu scăderea
funcţiei renale. Scăderea clearance- ului medicamentului este mai pronunţată în cazul
amoxicilinei decât în cazul acidului cla vulanic, deoarece se excretă un procent mai mare de
amoxicilină pe cale renală. De aceea, dozele din insuficienţa renală trebuie să prevină
acumularea de amoxicilină, menţinând în acelaşi timp concentraţii adecvate de acid clavulanic
(vezi pct. 4.2).
Ins uficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică trebuie stabilite cu precauţie dozele, iar funcţia hepatică
trebuie monitorizată la intervale regulate.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special la om, pe baza studiilor de siguranţă
farmacologică, de genotoxicitate şi de toxicitate asupra funcţiei de reproducere.
Studiile de toxicitate a dozelor repetate efectuate la câin e cu amoxicilină/acid clavulanic au
evidenţiat iritaţie gastrică şi vomă şi modi ficări de culoare ale limbii.
Nu s -au efectuat studii de carcinogenitate cu Augmentin sau cu componentele sale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu :
C eluloză microcristalină
A midonglicolat de sodiu
D ioxid de siliciu coloidal anhid ru
S tearat de magneziu
G umă Xanthan
12
Acid citric;
Film :
H ipromeloză 6 cp
H ipromeloză 15 cp
D ioxid de titan (E171)
M acrogol 3350
M acrogol 8000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstra re
A se păstra la temperaturi sub 25°C .
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate .
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blistere Al/PVC -Al -PP conţinând 4, 16, 20, 28 comprimate cu eliberare prelungită.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale pentru eliminare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu
reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Beecham Group Plc
980 Great West Road,
Brentford, Middlesex, TW8 9GS
Marea Britanie
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7554/20 15/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoire Autoriza ţie - Aprilie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Augmentin SR 1000 mg/62,5 mg comprimate cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conţine amoxicilină 1000 mg sub formă de
amoxicilină trihidrat şi amoxicilină sodică şi acid clavulanic 62,5 mg sub formă de clavulanat de
potasiu.
Excipienţi cu efect cunoscut:
Conţine sodiu 29,3 mg (1,3 mmoli) per comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA F ARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare prelungită
Comprimate având formă de capsulă de culoare albă , inscripţionate cu “AC 1000/62,5” pe una
dintre feţe şi o linie mediană pe cealaltă faţă.
Linia mediană este doar pentru a uşura ruperea pentru o înghiţire ma i uşoară şi nu pentru a
împărţi comprimatul în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Augmentin este indicat pentru tratamentul pneumoniei extraspitaliceşti la adulţi , copii şi
adolescenţi cu vârsta de cel puţin 16 ani, atunci când Streptococcus pneumoniae penicilino-
rezistent este prezent sau nu poate fi exclus (vezi pct. 5.1).
Trebuie respectate recomandările oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor
antibacteriene .
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dozele sun t exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului
în care dozele sunt declarate pe componente individuale.
2
Doza de Augmentin selectată pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:
• Agentul patogen implicat şi sensibilitatea probabilă la medicamentele antibacteriene
(vezi pct. 4.4 )
• Severitatea şi localizarea infecţiei
• Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.
Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără un control medical (vezi p ct. 4.4 cu
privire la tratamentul prelungit).
Adulţi şi adolescenţi ≥ 16 ani
Doze recomandate:
Două comprimate de două ori pe zi timp de şapte până la zece zile;
Copii şi adolescenţi < 16 ani
Augmentin nu este indicat la copii i şi adolescenţii cu vârsta< 16 ani.
Vârstnici
Nu este considerată necesară ajustarea dozelor.
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatinin ei (ClCr) mai mare de 30
ml/min .
La pacienţii cu clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min, utilizarea de Augmentin nu este
recomandată, deoarece nu sunt disponibile recomandări cu privire la ajustarea dozelor.
Insuficienţă hepatică
A se administra cu prudenţă şi a se monitoriza funcţia hepatică la intervale regulate (vezi pct.
4.3 şi 4.4).
Mod de administrare
Augmentin este pentru utilizare pe cale orală.
A se administra la începutul mesei pentru a minimiza potenţialul de intoleranţă gastro -
intestinală şi pentru a optimiza absorbţia Augmenti n.
Augmentin comprimate prezintă o linie de diviziune pentru a se putea rupe comprimatul în două
jumătăţi pentru uşurarea înghiţirii. Nu are ca scop scăderea dozei medicaţiei: ambele jumătăţi
trebuie luate în acelaşi timp. Doza recomandată de Augmentin e ste de două comprimate de două
ori pe zi.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre excipienţi i
enumeraţi la punctul 6.1.
3
Antecedente de reacţii grave de hipersensibilitate (de exemplu anafilaxie) la alte antibiotice
beta -lactamice (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau m onobactam).
Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza asocierii amoxicilină/acid clavulanic (vezi
pct. 4.8).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Înainte de iniţierea tratamentului cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, trebuie efectuată o
anamneză atentă legată de reacţii de hipersensibilitate anterioare la peniciline, cefalosporine sau
alte antibiotice beta -lactam ice (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
La pacienţii în tratament cu penicilină au fost raportate reacţii de hipersensibilitate
(anafilactoide) grave şi ocazional letale. Este mai probabil ca aceste reacţii să apară la
persoanele cu antecedente de hipersensibilitate la penicilină şi l a persoanele cu teren atopic.
Dacă apare o reacţie alergică, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie
întrerupt şi trebuie instituit un tratament alternativ corespunzător.
În cazul în care se dovedeşte că o infecţie este provocată de un microorganism (e) sensibil (e) la
amoxicilină, atunci trebuie luată în considerare trecerea de la amoxicilină/acid clavulanic la
amoxicilină, în acord cu recomandările oficiale.
Pot apare convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei c ărora li se administreză doze
mari (vezi pct. 4.8).
Asocierea amoxicilin ă/acid clavulanic trebuie evitată dacă se suspectează mononucleoza
infecţioasă deoarece apariţia unei erupţii cutanate tranzitorii morbiliforme a fost asociată cu
această afecţiune după utili zarea de amoxicilină.
Utilizarea concomitentă de alopurinol în timpul tratamentului cu amoxicilină poate determina
creşterea riscului de reacţii cutanate alergice.
Utilizarea prelungită poate să determine ocazional proliferarea microorganismelor care nu sunt
sensibile.
Apariţia la începerea tratamentului a eritemului generalizat subfebril asociat cu pustule poate fi
un simptom al pustulozei exantematice generalizate acute (PEGA) (vezi pct. 4.8). Acestă reacţie
adversă necesită întreruperea Augmentinului şi contraindică orice administrare ulterioară de
amoxicilină.
Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă
hepatică confirmată (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).
Evenimentele adverse hepatice au fost raport ate mai ales la bărbaţi şi la pacienţii vârstnici şi se
pot asocia cu tratamentul prelungit. Aceste evenimente au fost raportate foarte rar la copii şi
adolescenţi . În cazul tuturor populaţiilor, semnele şi simptomele apar de obicei în timpul şi la
scurt t imp după tratament, dar în anumite cazuri pot să nu se manifeste până la câteva săptămâni
după întreruperea tratamentului. Acestea sunt de obicei reversibile. Evenimentele adverse
hepatice pot fi severe şi în cazuri extrem de rare, au fost raportate decese . Acestea au survenit
aproape întotdeauna la pacienţii cu boli subiacente grave sau care au luat medicaţii
concomitente cunoscute ca având potenţial de reacţii adverse hepatice (vezi pct. 4.8).
4
Colita asociată cu antibioticele a fost raportată în cazul aproape tuturor medicamentelor
antibacteriene , inclusiv amoxicilina, iar severitatea poate varia de la uşoară la punerea vieţii în
pericol (vezi pct. 4.8). De aceea, este importantă luarea în considerare a acestui diagnostic la
pacienţii care prezintă diaree în timpul sau după administrarea oricărui antibiotic. Dacă colita
asociată antibioticelor apare, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie
imediat întrerupt, trebuie consultat un medic şi început un tratament corespunzător.
Medicamentel e antiperistaltice sunt contraindicate în această situaţie.
În timpul tratamentului de lungă durată este recomandată evaluarea periodică a funcţiilor
organelor şi sistemelor, inclusiv funcţia renală, hepatică şi hematopoietică.
La pacienţii care utilizează asocierea amoxicilină/acid clavulanic a fost rareori raportată
alungirea timpului de protrombină. Este necesară monitorizare corespunzătoare în cazul în care
se prescriu concomitent anticoagulante. Ajustarea dozei de anticoagulante orale poate fi
necesară pentru menţinerea gradului dorit de anticoagulare (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatinin ei (ClCr) mai mare de 30
ml/min.
Augm entin nu este recomandat pacienţilor cu clearance al creatinin ei (ClCr ) mai mic de 30
ml/min.
La pacienţii cu debit urinar scăzut, s -a observat foarte rar cristalurie, mai ales în cazul
tratamentului parenteral. În timpul administrării de doze mari de amoxicilină, este recomandabil
să se păstreze un aport corespunzător de l ichide şi un debit urinar adecvat pentru a scădea
posibilitatea cristaluriei consecutive administrării amoxicilin ei. La pacienţii cu sonde urinare,
trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.9).
Se recomandă ca în cazul testării prezenţei de glucoză în urină pe parcursul tratamentului cu
medicamente care conţin amoxicilină, să se utilizeze metode enzimatice cu glucozoxidază, din
cauza rezultatelor fals pozitive care pot să apară în cazul metodelor neenzimatice.
Prezenţa acidului clavul anic din Augmentin poate determina o legare nespecifică a IgG şi
albuminei de membranele hematiilor, ducând la un test Coombs fals pozitiv.
Au fost raportate rezultate pozitive la utilizarea testului Bio -Rad Laboratories Platelia
Aspergillus EIA la pacien ţi trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, care au fost ulterior
descoperiţi a nu fi infectaţi cu Aspergillus . Au fost raportate reacţii încrucişate între polizaharide
non- Aspergillus şi polifuranozide cu testul Bio- Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA. De
aceea, rezultatele pozitive ale testului la pacienţii trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic
trebuie interpretate cu precauţie şi trebuie confirmate de alte metode de diagnostic.
Acest medicament conţine sodiu 29,3 mg (1,3 mmol) per comprimat. A se lua în considerare în
cazul pacienţilor cu dietă controlată în ceea ce priveşte sodiul.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Anticoagulante orale
Anticoagulantele orale şi antibioticele peniciline au f ost utilizate pe scară largă în practică, fără
a se raporta interacţiuni. Însă, în literatură există cazuri de creştere a INR -ului la pacienţii aflaţi
în tratament cu acenocumarol sau warfarină şi la care s -a prescris o cură de amoxicilină. Dacă
este necesară administrarea concomitentă, timpul de protrombină sau INR -ul trebuie
5
monitorizate cu atenţie în cazul adăugării sau întreruperii amoxicilinei. În plus, pot fi necesare
ajustări ale dozei de anticoagulante orale (vezi pct. 4.4 şi 4.8).
Metotrexat
Peni cilinele pot scădea rata de eliminare a metotrexatului, determinând o creştere potenţială a
toxicităţii acestuia.
Probenecid
Utilizarea concomitentă de proben ecid nu este recomandată. Probenecidul scade secreţia
tubulară renală a amoxicilinei. Utilizarea concomitentă de probenecid poate duce la concentraţii
sanguine crescute şi prelungite de amoxicilină, nu însă şi de acid clavulanic.
Micofenolat mofet il
La pacientii trataţi cu micofenolat mofe til au fost raportate scăderi de aproximativ 50% ale
concent ratiilor metabolitului activ acid micofenolic (AMF) după initierea tratamentului cu
amoxicilinã plus acid clavulanic, administrat pe cale orală. Este posibil ca modificarea
concentratiei înaintea administrării următoarei doze să nu exprime cu acurateţe modificările
expunerii totale a AMF. De aceea, în mod normal, o schimbare a dozei de micofenolat mofetil
nu ar fi necesară în absenţa dovezilor clinice de disfuncţie a grefei. Cu toate acestea, se
recomandă monitorizare clinic ă îndeaproape pe parcursul admini strării combinaţiei şi în
perioada imediat următoare tratamentului antibiotic.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile la animale nu indică efecte nocive directe sau indirecte în ceea ce priveşte sarcina,
dezvoltarea embrionară/fetală, naşterea sau dezvoltarea postnatală (vezi pct. 5.3). Datele limitate
cu privire la utilizarea asocierii amoxicilină/acid clavulanic pe perioada sarcinii la om nu au
indicat un risc crescut de malformaţii congenitale. Într -un singur studiu cu femei cu ruptură
prematură de membrană fetală înainte de termen s -a raportat că tratamentul profilactic cu
asocierea amoxicilină/acid clavulanic se poate asocia cu un risc crescut de enterocolită
necrozantă la nou născuţi. Utilizarea trebuie evitată pe parcursul sarcinii, cu excepţia cazurilor
în care este considerată esenţială de către medic.
Alăptare
Ambele substanţe sunt excretate în lapte le uman (nu se cunoaşte nimic cu privire la efectul
acidului clavulanic asupra sugarului alăptat). În consecinţă, este posibilă a pariţia, la sugarii
alăptaţi, a diareei şi infecţiilor fungice la nivelul mucoaselor, astfel încât alăptarea ar putea fi
întreruptă. Trebuie luată în calcul posibilitatea de sensibilizare. Amoxicilina/acidul clavulanic
trebuie administrat pe parcursul perioadei de alăptare după evaluarea raportului risc -beneficiu
de către medicul curant.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s -au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje. Cu toate acestea pot apărea efecte nedorite (de exemplu reacţii alergice, ameţeli,
convulsii), care pot influenţa capacitatea de a conduce şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
6
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse la medicament raportate (RAM) sunt diare ea, greaţa şi voma.
Sunt listate mai jos RAM -urile provenite din studiile clinice şi supravegherea de după punerea
pe piaţă, sortate conform clasificării MedDRA pe aparate, sisteme şi organe.
Au fost utilizaţi următorii te rmeni pentru a clasifica apariţia reacţiilor adverse.
Foarte frecvente ( ≥1/10)
Frecvente ( ≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente ( ≥1/1000 şi <1/100)
Rare ( ≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu f recvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele d isponibile)
Infecţii şi infestări
Candidoză mucocutanată Frecvente
Proliferarea excesivă a microrganismelor
rezistente
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări hematologice şi limfatice
Leucopenie reversibilă (inclusiv neutropenie) Rare
Trombocitopenie Rare
Agranulocitoză reversibilă Cu frecvenţă necunoscută
Anemie hemolitică Cu frecvenţă necunoscută
Alungirea timpului de sângerare şi a timpului
de protrombină1
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări ale sistemului imunitar10
Angioedem Cu frecvenţă necunoscută
Anafilaxie Cu frecvenţă necunoscută
Sindrom asemănător bolii serului Cu frecvenţă necunoscută
Vasculită de hipersensibilitate
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări ale sistemului nervos
Ameţeli Mai puţin frecvente
Cefalee Mai puţin frecvente
Hiperactivitate reversibilă Cu frecvenţă necunoscută
Convulsii2
Cu frecvenţă necunoscută
Meningită aseptică Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări gastro-intestinale
Diaree Foarte frecvente
Greaţă3 Frecvente
Dureri abdominale Frecvente
Vomă Mai puţin frecvente
Indigestie Mai puţin frecvente
Colită asociată cu antibioticele4 Cu frecvenţă necunoscută
Melanoglosie
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări hepatobiliare
7
Creşteri ale AST şi/sau ALT5 Mai puţin frecvente
Hepatită4 Cu frecvenţă necunoscută
Icter colestatic6
Cu frecvenţă necunoscută
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat 7
Erupţie cutanată tranzitorie Mai puţin frecvente
Prurit Mai puţin frecvente
Urticarie Mai puţin frecvente
Eritem polimorf Rare
Sindrom Stevens-Johnson Cu frecvenţă necunoscută
Necroliză epidermică toxică Cu frecvenţă necunoscută
Dermatită buloasă exfoliativă Cu frecvenţă necunoscută
Pustuloză exantematică generalizată acută
(PEGA)9
Cu frecvenţă necunoscută
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Nefrită interstiţială Cu frecvenţă necunoscută
Cristalurie8 Cu frecvenţă necunoscută 1 A se vedea pct. 4.4 2 A se vedea pct. 4.4 3 Greaţa se asociază mai frecvent cu dozele orale mari. Dacă reacţiile gastro -intestinale sunt
manifeste, ele pot fi ameliorate prin a dministrarea Augmentin la începutul mesei.
4 Inclusiv colită pseudomembranoasă şi colită hemoragică (vezi pct. 4.4). 5 O creştere moderată a AST şi/sau ALT a fost observată la pacienţii trataţi cu antibiotice din
clasa beta- lactami, dar semnificaţia acesto r rezultate nu este cunoscută.
6 Aceste evenimente au fost observate şi în cazul altor peniciline şi al cefalosporinelor (vezi
pct. 4.4).
7 Dacă apare vreo reacţie de dermatită de hipersensibilitate, tratamentul trebuie întrerupt (vezi
pct. 4.4).
8 A se vedea pct. 4.9 9 A se vedea pct. 4.4 10 A se vedea pct. 4.3 şi 4.4
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest
lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.
4.9 Supradozaj
Simptome şi semne de supradozaj
Simptomele gastro -intestinale şi dezechilibrele hidro -electrolitice pot fi manifeste. A fost
observată cristaluria cu amoxicilină, în un ele cazuri ducând la insuficienţă renală (vezi pct. 4.4).
Pot apare convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează doze mari.
S -a raportat faptul că amoxicilina precipită pe sondele urinare, mai ales după administrarea de
doze m ari pe cale intravenoasă. Trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.4).
Tratamentul intoxicaţiei
8
Simptomele gastro-intestinale pot fi tratate simptomatic, ţinând cont de echilibrul hidro -
electrolitic.
Asocierea amoxicilină/acid clavulanic poate fi îndepărtată din circulaţie prin hemodializă.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Combinaţii de peniciline, inclusiv inhibitori de beta -lactamază; cod ul
ATC: J01CR02
M ecanism de acţiune
Amoxicilina este o penicilină semisintetică (antibiotic beta -lactamic) care inhibă una sau mai
multe enzime (deseori denumite proteine de legare a penicilinei, PLP) din procesul de biosinteză
a peptidoglicanului bacterian, care este o componentă struct urală integrantă a peretelui celular
bacterian . Inhibarea sintezei peptidoglicanului duce la slăbirea structurii peretelui celular, care
este, de obicei, urmată de liza celulară şi moarte.
Amoxicilina poate fi degradată de beta lactamaze produse de bacte rii rezistente şi de aceea,
spectrul activităţii amoxicilinei în monoterapie nu include organisme care pot produce aceste
enzime.
Acidul clavulanic este un beta- lactam înrudit structural cu penicilinele. Inactivează unele
enzime beta- lactamaze, prevenind astfel inactivarea amoxicilinei. Acidul clavulanic singur, nu
exercită un efect antibacterian util clinic.
Legătura farmacocinetică/farmacodinamie
Cel mai important factor determinant pentru eficienţa amoxicilinei, este durata de timp în care
concentraţia plasmatică este menţinută peste concentraţia minimă inhibitorie [T>CMI].
Mecanisme de rezistenţă
Există două mecanisme principale de rezistenţă la amoxicilină/acid clavulanic :
• Inactivarea amoxicilinei de către enzimele beta- lactamaze ale bacteriilor care nu sunt
inhibate de către acidul clavulanic, inclusiv cele de clasă B, C sau D.
• Alterarea PLP, care scade afinitatea antibioticului faţă de ţintă.
Impermeabilitatea peretelui bacterian sau mecanismul pompei de eflux pot determina sau
contribui la rezis tenţa bacteriană, mai ales în cazul bacteriilor Gram -negativ.
Valori critice
Valorile critice CMI pentru amoxicilină/acid clavulanic sunt cele ale Comitetului European
privind Testarea Sensibilităţii Antimicrobiene (The European Committee on Antimicrobia l
Susceptibility Testing - EUCAST)
Microorganism Valoare critică de sensibilitate (µg/ml)
Sensibil Intermediar Rezistent
9
Haemophilus influenzae1 ≤1 - >1
Morexella catarrhalis1 ≤1 - >1
Staphylococcus aureus2 ≤2 - >2
Streptococcus pneumoniae3 ≤0,5 1-2 >2 1 Valorile raportate sunt pentru concentraţiile de amoxicilină. Pentru testarea sensibilităţii,
concentraţia de acid clavulanic este stabilită la 2 mg/l. 2 Valorile raportate sunt pentru oxacilină. 3 Valorile prag din tabel se bazează pe valorile critice de sensibilitate la ampicilină.
Prevalenţa rezistenţei poate varia pentru speciile selectate în funcţie de zona geografică şi de
timp, iar informaţiile locale referitoare la rezistenţă sunt de dorit, mai ales în cazul tratării
infecţiilor severe. La nevoie, trebuie solicitată opinia experţilor când prevalenţa locală a
rezistenţei este atât de mare încât utilitatea antibioticului este discutabilă cel puţin în cazul
anumitor tipuri de infecţii.
Specii în mod obişnuit sensibile
Microorganisme Gram-pozitiv aerobe
Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină ) $
Streptococcus pneumoniae1
Microorganisme Gram -negativ aerobe
Haemophilus influenzae2
Moraxella catarrhalis
Specii pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă
Microorganisme Gram-negativ aerobe
Klebsiella pneumoniae
Microorganisme rezistente natural
Microorganisme Gram-negativ aerobe
Legionella pneumophila
Alte microorganisme
Chlamydophila pneumoniae
Chlamydophila psittaci
Coxiella burnetti
Mycoplasma pneumoniae
$ Toţi stafilococii meticilin rezistenţi sunt rezistenţi la amoxicilină/acid clavulanic. 1 Această formulare de amoxicilină/acid clavulanic poate să nu fie potrivită pentru tratamentul
infecţiilor cu Streptococcus pneumoniae care este în rezistent la penicilină (vezi p ct. 4.1).
2 În unele ţări ale Uniunii Europene , au fost raportate cu o frecvenţă mai mare de 10% tulpini
cu sensibilitate scăzută.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Amoxicilina şi acidul clavulanic disociază complet în soluţie apoasă la pH fiziologic. Ambele
componente sunt absorbite rapid şi eficient pe cale orală. Absorbţia asocierii amoxicilină/acid
clavulanic este optimizată când administrarea se face la începutul unei mese. După administrare
pe cale orală, amoxicilina şi acidul clavulanic pr ezintă o biodisponibilitate de aproximativ 70%.
10
Profilurile plasmatice ale ambelor componente sunt similare, iar timpul de atingere a
concentraţiei plasmatice de vârf (T
max) pentru ambele este de aproximativ o oră.
Rezultatele de farmacocinetică care s- au obţinut pentru amoxicilină şi acid clavulanic după
administrarea de Augmentin (doză unică 2 x 1000 mg/62,5 mg) pe nemâncate la adulţi sănătoşi
sunt prezentate mai jos.
Valorile medii (+ SD) ale parametrilor farmacocinetici
Medicament
administrat
Doză
(mg)
T>MIC^
h (%)
Cmax
(mg/l)
Tmax*
(h)
ASC(0 -∞)
((µg.h/ml)
T 1/2
(h)
Amoxicilină
Augmentin
1000 mg/62,5
mg x 2
2000 5,9+1,2
(49+10)
17,0
+4
1,50
(1,0- 6,0)
71,6
+16,5
+1,27
+0,2
Acid clavulanic
Augmentin
1000 mg/62,5
mg x 2
125 ND 2,05
+0,8
1,03
(0,75- 3,0)
5,29
+1,55
+1,03
+0,17
ND-Nedeterminată
* Mediana (gama)
^ pentru un MIC de 4 mg/l
Forma de condiţionare Augmentin cu eliberare prelungită are un profil FC/FD unic. T>CMI
obţinut în cazul Augmentin SR nu poate fi obţinut cu aceeaşi doză condiţionată sub forma
comprimatului cu eliberare imediată.
Distribuţie
Aproximativ 25% din cantitatea totală de medicament din plasmă în cazul acidului clavulanic şi
18% din cantitatea totală de medicament din plasmă în cazul amoxicilinei se leagă de proteine.
Volu mul aparent de distribuţie este aproximativ 0,3- 0,4 l/kg pentru amoxicilină şi aproximativ
0,2 l/kg pentru acidul clavulanic.
După administrare pe cale intravenoasă, atât amoxicilina, cât şi acidul clavulanic au fost
detectate în colecist, ţesut abdominal , piele, grăsime, ţesuturi musculare, lichid sinovial şi
peritoneal, bilă şi puroi. Amoxicilina nu este distribuită adecvat în lichidul cerebrospinal.
Din studiile la animale, nu există dovezi că ar exista o retenţie tisulară semnificativă de
substanţe de rivate din medicament, în cazul ambelor componente. Amoxicilina, ca majoritatea
penicilinelor, poate fi detectată în lapte. De asemenea pot fi detectate în lapte urme de acid
clavulanic (vezi pct. 4.6).
Metabolizare
Amoxicilina este parţial excretată în urină sub formă de acid peniciloic inactiv în cantităţi
echivalente cu 10 până la 25% din doza iniţială. Acidul clavulanic este metabolizat extensiv la
om şi este eliminat pe cale urinară şi în fecale şi ca dioxid de carbon eliminat în aerul expirat.
Eli minare
Calea majoră de eliminare pentru amoxicilină este cea renală, în timp ce acidul clavulanic este
eliminat atât pe cale renală cât şi prin mecanisme non -renale.
11
Asocierea amoxicilină/acid clavulanic are un timp de înjumătăţire plasmatică mediu de
ap roximativ o oră şi un clearance mediu total de aproximativ 25 l/oră la subiecţii sănătoşi.
Aproximativ 60 până la 70% din amoxicilină şi aproximativ 40 până la 65% din acidul
clavulanic este excretat nemodificat în urină în timpul primelor 6 ore după admin istrarea unui
singur comprimat de Augmentin 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Diverse studii au
observat că excreţia urinară a fost de 50- 85% pentru amoxicilină şi 27-60% pentru acidul
clavulanic pe o perioadă de 24 de ore. În cazul acidului clavulanic, cea mai mare cantitate de
medicament a fost excretată în primele 2 ore după administrare.
Utilizarea concomitentă de probenecid întârzie excreţia de amoxicilină, dar nu şi pe cea a
acidului clavulanic (vezi pct. 4.5).
Vârsta
Timpul de înjumătăţire plasmati că al amoxicilinei este similar pentru copii cu vârsta între 3 luni
şi 2 ani, copii mai mari , adolescenţi şi adulţi. Pentru copii foarte mici (inclusiv noi -născuţii
prematuri) în prima săptămână de viaţă intervalul de administrare nu trebuie să depăşească două
administrări zilnice, din cauza imaturităţii căii renale de eliminare. Deoarece pacienţii vârstnici
sunt mai predispuși să prezinte funcţie renală scăzută, este necesară prudenţă în ceea ce priveşte
alegerea dozei şi poate fi utilă monitorizarea funcţ iei renale.
Insuficienţă renală
Clearance- ul total seric al asocierii amoxicilină/acid clavulanic scade proporţional cu scăderea
funcţiei renale. Scăderea clearance- ului medicamentului este mai pronunţată în cazul
amoxicilinei decât în cazul acidului cla vulanic, deoarece se excretă un procent mai mare de
amoxicilină pe cale renală. De aceea, dozele din insuficienţa renală trebuie să prevină
acumularea de amoxicilină, menţinând în acelaşi timp concentraţii adecvate de acid clavulanic
(vezi pct. 4.2).
Ins uficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică trebuie stabilite cu precauţie dozele, iar funcţia hepatică
trebuie monitorizată la intervale regulate.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special la om, pe baza studiilor de siguranţă
farmacologică, de genotoxicitate şi de toxicitate asupra funcţiei de reproducere.
Studiile de toxicitate a dozelor repetate efectuate la câin e cu amoxicilină/acid clavulanic au
evidenţiat iritaţie gastrică şi vomă şi modi ficări de culoare ale limbii.
Nu s -au efectuat studii de carcinogenitate cu Augmentin sau cu componentele sale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu :
C eluloză microcristalină
A midonglicolat de sodiu
D ioxid de siliciu coloidal anhid ru
S tearat de magneziu
G umă Xanthan
12
Acid citric;
Film :
H ipromeloză 6 cp
H ipromeloză 15 cp
D ioxid de titan (E171)
M acrogol 3350
M acrogol 8000
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstra re
A se păstra la temperaturi sub 25°C .
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate .
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Blistere Al/PVC -Al -PP conţinând 4, 16, 20, 28 comprimate cu eliberare prelungită.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale pentru eliminare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu
reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Beecham Group Plc
980 Great West Road,
Brentford, Middlesex, TW8 9GS
Marea Britanie
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7554/20 15/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Reînnoire Autoriza ţie - Aprilie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2015
