ACID ACETILSALICILIC ZENTIVA 500 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Acid Acetilsalicilic Zentiva 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine acid acetilsalicilic 500 mg, sub formă de acid acetilsalicilic DC 90%
555,56 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 14,44 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate de culoare albă în forma de discuri, cu suprafaţă plană având gravat pe una dintre feţe o
linie mediană şi un punct.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ca analgezic şi antipiretic:
- combaterea durerilor de intensitate slabă sau moderată, în cefalee, mialgii, dureri reumatice
articulare şi periarticulare, nevralgii, dureri dentare, dismenoree;
- combaterea febrei.
Ca antiinflamator:
- combaterea fenomenelor inflamatorii în reumatismul poliarticular acut;
- atenuarea inflamaţiei articulare în poliartrita reumatoidă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 16 ani
Pentru efectul analgezic şi antipiretic, se administrează câte un comprimat (500 mg acid
acetilsalicilic), repetând în funcţie de necesităţi la intervale de minimum 4 ore.
Pentru efectul antiinflamator, se administrează 3 - 4 g acid acetilsalicilic (6 – 8 comprimate) pe zi, în
administrare fracţionată, la intervale de 6 ore.
Pentru efectul antiinflamator în reumatismul poliarticular acut, se administrează 85 - 100 mg/kg şi zi
(fără a depăşi 3 g pe zi), fracţionat, la intervale de 4 - 6 ore, timp de 20 - 30 zile; în continuare, se
2
administrează 2/3 din doza de atac timp de 10 - 20 zile, iar apoi 1/2 – 1/3 din doza de atac timp de alte
30 - 40 zile.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani
Nu este indicată administrarea la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Comprimatele se administrează cu o cantitate suficientă de apă, de preferinţă după mese.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Ulcer gastric sau duodenal activ sau în antecedente, sângerări sau perforaţii gastro-intestinale.
- Diateză hemoragică.
- Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a medicamentelor cu
acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene.
- Pacienţii cu mastocitoză preexistentă, la care utilizarea acidului acetilsalicilic poate induce
reacţii de hipersensibilitate severă (incluzând şoc circulator cu hiperemie facială, hipotensiune
arterială, tahicardie şi vărsături).
- Ultimul trimestru de sarcină.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă cardiacă severă.
- Insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min).
- Asocierea cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămână.
- Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea acidului acetilsalicilic în scop analgezic şi antipiretic nu este recomandată la copii şi
adolescenţi cu vârsta sub 16 ani cu gripă, viroze respiratorii sau varicelă, din cauza riscului de
complicaţii infecţioase şi sindrom Reye.
Este necesară evaluarea raportului risc/beneficiu terapeutic în următoarele situaţii:
- pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte bronhopneumopatii obstructive cronice,
alergie la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente sau alimente
(de exemplu conservanţi); tratamentul trebuie instituit numai la recomandarea medicului şi sub
supraveghere medicală;
- pacienţi cu afecţiuni inflamatorii sau ulcerative ale tractului gastrointestinal, incluzând ulcer
gastroduodenal, colită ulceroasă, boala Crohn; este necesară supravegherea atentă şi tratament
antiulceros, în cazul administrării la pacienţii cu ulcer sau sângerări gastro-intestinale în
antecedente;
- pacienţi cu insuficienţă hepatică şi renală uşoară până la moderată - risc de creştere a toxicităţii
prin acumulare;
- pacienţi cu gută (acidul acetilsalicilic în doze mari scade eliminarea acidului uric);
-
în cazul utilizării de metode contraceptive, cum sunt dispozitivele intrauterine;
- acest medicament trebuie administrat sub atentă supraveghere medicală pacienţilor cu deficit de
glucozo-6-fosfat-dehidrogenază, din cauza riscului de hemoliză (vezi pct. 4.8);
- intervenţii chirurgicale sau alte intervenţii cu risc crescut de sângerare.
În cazul tratamentului de lungă durată, este necesară monitorizarea funcţiilor hepatică şi renală.
Asocierea levotiroxinei cu salicilaţi trebuie evitată (vezi pct. 4.5).
Alcoolul etilic poate creşte riscul de leziuni gastro-intestinale atunci când se utilizează în timpul
tratamentului cu AAS. Prin urmare, alcoolul etilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii trataţi cu
acid acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
3
La pacienţii care urmează tratament concomitent cu nicorandil şi AINS, inclusiv acid acetilsalicilic şi
acetilsalicilat de lizină, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor grave, cum sunt ulceraţii,
perforaţii şi hemoragii gastrointestinale (vezi pct. 4.5).
Vârstnici
Este necesară monitorizarea atentă a pacienţilor din această grupă de vârstă. Trebuie administrate doze
mai mici, deoarece excreţia este scăzută prin insuficienţa funcţională hepatică şi/sau renală la această
grupă de pacienţi. Este crescut riscul reacţiilor toxice gastro-intestinale.
Pentru doze de acid acetilsalicilic ≥ 500 mg pe zi:
Există date care indică faptul că medicamentele care inhibă sinteza de prostaglandine prin inhibarea
activităţii ciclooxigenazei, pot determina afectarea fertilităţii la femei, prin acţiune asupra ovulaţiei.
Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului.
Acid Acetilsalicilic Zentiva conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Se impune prudenţă în cazul asocierii acidului acetilsalicilic cu următoarele medicamente:
- alte antiinflamatoare nesteroidiene - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive;
- glucocorticoizi - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive;
- anticoagulante orale - risc hemoragic (este necesară monitorizarea timpului de protrombină şi
ajustarea dozelor);
- heparine – risc hemoragic;
- ticlopidină şi alte antiagregante plachetare – creşte riscul hemoragiilor;
- trombolitice (alteplază, streptokinază) – risc hemoragic;
- interferon alfa; acidul acetilsalicilic poate inhiba acţiunea interferonului;
- litiu – creşte concentraţia plasmatică a acestuia, risc toxic;
- acid valproic - creşte concentraţia plasmatică a acestuia şi riscul efectelor toxice;
- metotrexat – creşte toxicitatea hematologică;
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei – risc de insuficienţă renală acută;
- digoxină – creşte concentraţia plasmatică a acesteia şi riscul efectelor toxice;
- antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă - efectele acestor medicamente sunt diminuate,
deoarece acidul acetilsalicilic poate să scadă eficacitatea diu
reticelor;
- ciclosporină, săruri de aur, medicamente nefrotoxice – creşte concentraţia plasmatică a acestora şi
efectele nefrotoxice;
- sulfonamide şi combinaţiile lor – creşte toxicitatea acestor medicamente antibacteriene;
- uricozurice (de exemplu probenecid), din cauza scăderii efectului uricozuric (competiţie pentru
eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali); se recomandă utilizarea altui analgezic;
- antidiabetice orale; creşte riscul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale; sunt necesare informarea
pacientului şi controlul mai frecvent al glicemiei.
Medicamente asociate cu risc de sângerare: există un risc crescut de sângerare din cauza potenţialului
efect aditiv. Este necesară precauţie la administrarea concomitentă a medicamentelor asociate cu risc
de sângerare.
Nicorandil
La pacienţii care urmează tratament concomitent cu nicorandil şi AINS, inclusiv acid acetilsalicilic şi
acetilsalicilat de lizină, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor grave, cum sunt ulceraţii,
perforaţii şi hemoragii gastrointestinale (vezi pct. 4.4).
Metamizol
Metamizolul poate reduce efectul acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când
medicamente conţinând cele două substanţe sunt administrate concomitent. De aceea, această asociere
trebuie să fie utilizată cu precauţie la pacienţii care urmează tratament cu doze mici de acid
acetilsalicilic pentru cardioprotecţie.
4
Acetazolamidă
Se recomandă prudenţă la administrarea concomitentă de salicilaţi şi acetazolamidă, deoarece există
un risc crescut de acidoză metabolică.
Levotiroxină
Salicilaţii, în mod specific la doze mai mari de 2,0 g/zi, pot să inhibe legarea hormonilor tiroidieni de
proteinele transportoare şi, astfel, să conducă la o creştere tranzitorie a concentraţiei de hormoni
tiroidieni liberi, urmată de o scădere a valorilor totale ale hormonilor tiroidieni. Trebuie monitorizate
valorile hormonilor tiroidieni (vezi pct. 4.4).
Acid valproic
Administrarea concomitentă de salicilaţi şi acid valproic poate să ducă la scăderea legării acidului
valproic de proteine şi inhibarea metabolizării acidului valproic, ceea ce duce la creşterea
concentraţiilor plasmatice ale acidului valproic total şi liber.
Vaccinare împotriva varicelei
Se recomandă să nu se administreze salicilaţi pacienţilor timp de şase săptămâni după vaccinarea
împotriva varicelei. La administrarea salicilaţilor în timpul infecţiilor cu virusul varicelei, au apărut
cazuri de sindrom Reye.
Tenofovir
Administrarea concomitentă a fumaratului de tenofovir disoproxil şi a antiinflamatoarelor
nesteroidiene (AINS) poate creşte riscul de insuficienţă renală.
Alcool etilic
Alcoolul etilic poate creşte riscul de leziuni gastro-intestinale, atunci când se utilizează în timpul
administrării AAS. Prin urmare, alcoolul etilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii trataţi cu AAS
(vezi pct. 4.4).
Ibuprofen
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de AAS asupra
agregării plachetare atunci când se administrează concomitent (vezi pct. 5.1).
Cu toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţii
clinice presupun faptul că nu pot fi emise concluzii certe în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi
nu este considerată probabilă apariţia unui efect clinic relevant în cazul utilizării ocazionale a
ibuprofenului.
Modificări ale rezultatelor unor teste de laborator
Acidul acetilsalicilic în doze mici poate determina modificări uşoare ale valorilor transaminazelor
serice (dacă acestea persistă sau apar complicaţii, tratamentul trebuie întrerupt).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina şi/sau dezvoltarea
embrionului/fătului. Datele din studii epidemiologice indică un risc crescut de avort, de malformaţii
cardiace şi de gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile
incipiente ale sarcinii. Riscul de malformaţii cardiovasculare este crescut de la mai puţin de 1 % până
la aproximativ 1,5 %. Se consideră că riscul creşte corelat cu doza şi cu durata tratamentului.
La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor determină o
pierdere crescută pre- şi post-implantare şi mortalitate embrio-fetală. În plus, au fost raportate
incidenţe crescute ale unor malformaţii diferite, inclusiv cardiovasculare, la animalele cărora li s-a
administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în perioada organogenezei.
5
Nu trebuie administrat acid acetilsalicilic în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină,
cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Dacă este administrat acid acetilsalicilic unei femei
care încearcă să rămână gravidă sau în timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru de sarcină,
doza şi durata tratamentului trebuie să fie cât mai mici posibil.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot avea
următoarele efecte:
- asupra fătului: toxicitate cardiopulmonară (cu închidere prematură a canalului arterial şi
hipertensiune pulmonară); disfuncţii renale, care pot evolua la insuficienţă renală cu
oligo-hidramnios;
- asupra mamei şi nou-născutului: la sfârşitul sarcinii, posibilă prelungire a timpului de sângerare şi
efect antiagregant care poate apărea chiar şi la doze foarte mici; inhibare a contracţiilor uterine,
care duce la amânarea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în lapte, trebuie evitată administrarea în timpul alăptării sau
se recomandă întreruperea alăptării, în funcţie de raportul între riscul potenţial pentru sugar şi
beneficiul terapeutic matern.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acid Acetilsalicilic Zentiva nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Dozele mici de acid acetilsalicilic sunt, de regulă, bine suportate.
Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folosind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
Clasificarea MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Infecţii şi infestări foarte rare complicaţii infecţioase, incluzând sindrom
Reye (encefalopatie şi afectare hepatică),
la copiii cărora li s-a administrat acid
acetilsalicilic în scop analgezic/antipiretic
Tulburări hematologice şi limfatice frecvente hemoragii*
epistaxis
gingivoragii
purpură
foarte rare anemie feriprivă
cu frecvenţă
necunoscută trombocitopenie, anemie hemolitică la
pacienţi cu deficit de glucozo-6-fosfat-
dehidrogenază (pct. 4.4).
pancitopenie, bicitopenie, anemie
aplastică, insuficienţă a măduvei
hematopoietice, agranulocitoză,
neutropenie, leucopenie.
Tulburări ale sistemului imunitar rare reacţii anafilactice
Tulburări metabolice şi de nutriţie foarte rare hipoglicemie
Tulburări ale sistemului nervos cu frecvenţă
necunoscută hemoragie intracraniană, cu potenţial letal,
în special la vârstnici
6
Clasificarea MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Tulburări acustice şi vestibulare
rare vertij şi tinitus
Tulburări cardiace cu frecvenţă
necunoscută sindrom Kounis în contextul unei reacţii
de hipersensibilitate provocată de acidul
acetilsalicilic
Tulburări vasculare cu frecvenţă
necunoscută hemoragii care pot fi letale, vasculită,
inclusiv purpură Henoch-Schönlein
Tulburări respiratorii, toracice şi
mediastinale rare astm bronşic
cu frecvenţă
necunoscută edem pulmonar non-cardiogen la
utilizarea cronică şi în contextul unei
reacții de hipersensibilitate la acidul
acetilsalicilic
Tulburări gastro-intestinale rare iritaţie gastrică (dureri abdominale,
pirozis, greaţă, vărsături)
hematemeză
melenă
hemoragii digestive oculte
ulcer gastroduodenal
foarte rare
ulcer gastroduodenal cu perforaţie
cu frecvenţă
necunoscută Pancreatită acută în contextul unei reacții
de hipersensibilitate cauzate de acidul
acetilsalicilic.
Tulburări în etajul gastro-intestinal
superior:
- esofagită, duodenită erozivă, gastrită
erozivă, ulceraţie esofagiană, perforaţie.
Tulburări în etajul gastro-intestinal
inferior:
- ulcere intestinale la nivelul intestinului
subţire (jejun şi ileon) şi gros (colon şi
rect), colită şi perforaţie intestinală.
Aceste reacţii adverse pot fi sau nu
asociate cu hemoragie şi pot apărea la
orice doză de acid acetilsalicilic, la
pacienţii cu sau fără simptome de
avertizare sau antecedente de evenimente
gastro-intestinale grave.
Tulburări hepatobiliare foarte rare tulburări ale funcţiei hepatice
cu frecvenţă
necunoscută creşterea valorilor serice ale enzimelor
hepatice, leziuni hepatice, în principal de
tip hepatocelular, hepatită cronică
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat mai puţin
frecvente urticarie
cu frecvenţă
necunoscută erupţii medicamentoase fixe
Tulburări renale şi ale căilor urinare
rare administrarea de doze mari perioade
îndelungate poate determina afectare
renală – formarea de calculi de uraţi
cu frecvenţă
necunoscută insuficienţă renală
Tulburări ale aparatului genital şi ale
sânului cu frecvenţă
necunoscută hematospermie
7
Clasificarea MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare cu frecvenţă
necunoscută au fost raportate edeme la administrarea
dozelor mari (antiinflamatoare) de acid
acetilsalicilic
* risc hemoragic chirurgical crescut (favorizarea hemoragiilor se menţine timp de 4-8 zile după oprirea
administrării acidului acetilsalicilic).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În special la vârstnici şi copii, există risc de supradozaj (supradozaj terapeutic sau accidental) cu
potenţial letal. Supradozajul cu salicilaţi, în special la copii mici, poate duce la hipoglicemie severă şi
intoxicaţie cu potenţial letal.
În supradozajul acut şi cronic cu acid acetilsalicilic poate să apară edem pulmonar non-cardiogen (vezi
pct. 4.8).
Supradozaj moderat
În caz de supradozaj moderat au fost observate următoarele simptome: tinitus, hipoacuzie, cefalee,
vertij, confuzie, care pot fi controlate prin reducerea dozei.
Supradozaj sever
În acest caz au fost observate următoarele simptome: febră, hiperventilaţie, cetoacidoză, alcaloză
respiratorie, acidoză metabolică, comă, şoc cardiovascular, insuficienţă respiratorie, hipoglicemie
severă.
În intoxicaţiile foarte grave (cu potenţial de evoluţie letală), decesul se produce prin insuficienţă
respiratorie.
Tratamentul necesită:
- transfer imediat în secţia de terapie intensivă;
- efectuarea de lavaj gastric;
- administrarea de cărbune medicinal activat;
- monitorizarea echilibrului acido-bazic;
- diureză alcalină pentru a obţine un pH urinar între 7,5 - 8, având în vedere o diureză alcalină
forţată atunci când concentraţia plasmatică a salicilaţilor este mai mare de 500 mg/l
(3,6 mmol/l) la adulţi sau 300 mg/l (2,2 mmol/l) la copii şi adolescenţi;
- posibilitatea realizării hemodializei în caz de supradozaj sever;
- substituţie lichidiană;
- tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, codul ATC:
N02BA01.
Acidul acetilsalicilic în doze medii are acţiune analgezică şi antipiretică, atribuite inhibării
ciclooxigenazei, cu diminuarea sintezei de prostaglandine. Acţiunea analgezică se exercită la nivelul
sistemului nervos central, mai puţin la nivelul nocireceptorilor periferici. Acţiunea antipiretică se
8
exercită la nivelul hipotalamusului şi constă în normalizarea funcţiei centrului termoreglării, afectată
de pirogeni.
Dozele mari de acid acetilsalicilic (3 – 4 g pe zi) au acţiune antiinflamatoare.
În doze mici, acidul acetilsalicilic are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea
funcţiei plachetare se datorează inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea
consecutivă a sintezei tromboxanului A
2 (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral,
în doză mică, acidul acetilsalicilic prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul
de adeziune plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei
infarctului miocardic şi a mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi
factori de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi
în condiţiile utilizării în cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de
acid acetilsalicilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare, la administrare concomitentă.
Într-un studiu, la administrarea unei doze unice de 400 mg ibuprofen în intervalul de 8 ore înainte de
sau în decurs de 30 de minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată
(81 mg), a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau
agregării plachetare. Cu toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinile privind extrapolarea
datelor ex vivo la situaţii clinice implică faptul că nu poate fi emisă o concluzie certă cu privire la
utilizarea regulată a ibuprofenului, iar un efect clinic relevant este considerat improbabil la utilizarea
ocazională a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală, acidul acetilsalicilic este hidrolizat în mucoasa intestinală, sânge şi ficat, cu
eliberare de acid salicilic, care apoi este metabolizat în parte şi excretat renal, sub formă
nemetabolizată şi sub formă de metaboliţi. Pentru dozele analgezice antipiretice, concentraţia
plasmatică a acidului salicilic este de 60 μg/ml, iar concentraţiile plasmatice corespunzătoare dozelor
antiinflamatoare, sunt cuprinse între 150 - 250 μg/ml; concentraţiile toxice de acid salicilic sunt
>200 μg/ml. Volumul aparent de distribuţie este de 0,15 l/kg. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare al acidului acetilsalicilic este de aproximativ o oră, iar cel al acidului salicilic este de
aproximativ 2 - 4 ore pentru dozele de 0,3 – 0,6 g (active ca analgezic antipiretic) şi de aproximativ
15 – 30 ore pentru dozele de 3 – 4 g pe zi (active ca antiinflamator).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Vezi pct. 4.6 ”Fertilitatea, sarcina şi alăptarea”.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb
Amidonglicolat de sodiu tip A
Laurilsulfat de sodiu
Acid stearic
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Lactoză monohidrat tip Tabletoză 80
6.2 Incompatibilităţi
9
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Aluminiu a câte 10 comprimate.
Cutie cu 2 blistere din Aluminiu/PVC/ACLAR
3000 a câte 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ZENTIVA S.A.
B-dul Theodor Pallady nr. 50
Sector 3, Bucureşti, România
Tel: + 40 21 317 31 36
Fax: + 40 21 317 31 34
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
3338/2011/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Martie 2011
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Acid Acetilsalicilic Zentiva 500 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine acid acetilsalicilic 500 mg, sub formă de acid acetilsalicilic DC 90%
555,56 mg.
Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 14,44 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimate de culoare albă în forma de discuri, cu suprafaţă plană având gravat pe una dintre feţe o
linie mediană şi un punct.
Comprimatul poate fi divizat în doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Ca analgezic şi antipiretic:
- combaterea durerilor de intensitate slabă sau moderată, în cefalee, mialgii, dureri reumatice
articulare şi periarticulare, nevralgii, dureri dentare, dismenoree;
- combaterea febrei.
Ca antiinflamator:
- combaterea fenomenelor inflamatorii în reumatismul poliarticular acut;
- atenuarea inflamaţiei articulare în poliartrita reumatoidă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 16 ani
Pentru efectul analgezic şi antipiretic, se administrează câte un comprimat (500 mg acid
acetilsalicilic), repetând în funcţie de necesităţi la intervale de minimum 4 ore.
Pentru efectul antiinflamator, se administrează 3 - 4 g acid acetilsalicilic (6 – 8 comprimate) pe zi, în
administrare fracţionată, la intervale de 6 ore.
Pentru efectul antiinflamator în reumatismul poliarticular acut, se administrează 85 - 100 mg/kg şi zi
(fără a depăşi 3 g pe zi), fracţionat, la intervale de 4 - 6 ore, timp de 20 - 30 zile; în continuare, se
2
administrează 2/3 din doza de atac timp de 10 - 20 zile, iar apoi 1/2 – 1/3 din doza de atac timp de alte
30 - 40 zile.
Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani
Nu este indicată administrarea la această grupă de vârstă.
Mod de administrare
Comprimatele se administrează cu o cantitate suficientă de apă, de preferinţă după mese.
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Ulcer gastric sau duodenal activ sau în antecedente, sângerări sau perforaţii gastro-intestinale.
- Diateză hemoragică.
- Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a medicamentelor cu
acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene.
- Pacienţii cu mastocitoză preexistentă, la care utilizarea acidului acetilsalicilic poate induce
reacţii de hipersensibilitate severă (incluzând şoc circulator cu hiperemie facială, hipotensiune
arterială, tahicardie şi vărsături).
- Ultimul trimestru de sarcină.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Insuficienţă cardiacă severă.
- Insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min).
- Asocierea cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămână.
- Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea acidului acetilsalicilic în scop analgezic şi antipiretic nu este recomandată la copii şi
adolescenţi cu vârsta sub 16 ani cu gripă, viroze respiratorii sau varicelă, din cauza riscului de
complicaţii infecţioase şi sindrom Reye.
Este necesară evaluarea raportului risc/beneficiu terapeutic în următoarele situaţii:
- pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte bronhopneumopatii obstructive cronice,
alergie la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente sau alimente
(de exemplu conservanţi); tratamentul trebuie instituit numai la recomandarea medicului şi sub
supraveghere medicală;
- pacienţi cu afecţiuni inflamatorii sau ulcerative ale tractului gastrointestinal, incluzând ulcer
gastroduodenal, colită ulceroasă, boala Crohn; este necesară supravegherea atentă şi tratament
antiulceros, în cazul administrării la pacienţii cu ulcer sau sângerări gastro-intestinale în
antecedente;
- pacienţi cu insuficienţă hepatică şi renală uşoară până la moderată - risc de creştere a toxicităţii
prin acumulare;
- pacienţi cu gută (acidul acetilsalicilic în doze mari scade eliminarea acidului uric);
-
în cazul utilizării de metode contraceptive, cum sunt dispozitivele intrauterine;
- acest medicament trebuie administrat sub atentă supraveghere medicală pacienţilor cu deficit de
glucozo-6-fosfat-dehidrogenază, din cauza riscului de hemoliză (vezi pct. 4.8);
- intervenţii chirurgicale sau alte intervenţii cu risc crescut de sângerare.
În cazul tratamentului de lungă durată, este necesară monitorizarea funcţiilor hepatică şi renală.
Asocierea levotiroxinei cu salicilaţi trebuie evitată (vezi pct. 4.5).
Alcoolul etilic poate creşte riscul de leziuni gastro-intestinale atunci când se utilizează în timpul
tratamentului cu AAS. Prin urmare, alcoolul etilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii trataţi cu
acid acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
3
La pacienţii care urmează tratament concomitent cu nicorandil şi AINS, inclusiv acid acetilsalicilic şi
acetilsalicilat de lizină, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor grave, cum sunt ulceraţii,
perforaţii şi hemoragii gastrointestinale (vezi pct. 4.5).
Vârstnici
Este necesară monitorizarea atentă a pacienţilor din această grupă de vârstă. Trebuie administrate doze
mai mici, deoarece excreţia este scăzută prin insuficienţa funcţională hepatică şi/sau renală la această
grupă de pacienţi. Este crescut riscul reacţiilor toxice gastro-intestinale.
Pentru doze de acid acetilsalicilic ≥ 500 mg pe zi:
Există date care indică faptul că medicamentele care inhibă sinteza de prostaglandine prin inhibarea
activităţii ciclooxigenazei, pot determina afectarea fertilităţii la femei, prin acţiune asupra ovulaţiei.
Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului.
Acid Acetilsalicilic Zentiva conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Se impune prudenţă în cazul asocierii acidului acetilsalicilic cu următoarele medicamente:
- alte antiinflamatoare nesteroidiene - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive;
- glucocorticoizi - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive;
- anticoagulante orale - risc hemoragic (este necesară monitorizarea timpului de protrombină şi
ajustarea dozelor);
- heparine – risc hemoragic;
- ticlopidină şi alte antiagregante plachetare – creşte riscul hemoragiilor;
- trombolitice (alteplază, streptokinază) – risc hemoragic;
- interferon alfa; acidul acetilsalicilic poate inhiba acţiunea interferonului;
- litiu – creşte concentraţia plasmatică a acestuia, risc toxic;
- acid valproic - creşte concentraţia plasmatică a acestuia şi riscul efectelor toxice;
- metotrexat – creşte toxicitatea hematologică;
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei – risc de insuficienţă renală acută;
- digoxină – creşte concentraţia plasmatică a acesteia şi riscul efectelor toxice;
- antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă - efectele acestor medicamente sunt diminuate,
deoarece acidul acetilsalicilic poate să scadă eficacitatea diu
reticelor;
- ciclosporină, săruri de aur, medicamente nefrotoxice – creşte concentraţia plasmatică a acestora şi
efectele nefrotoxice;
- sulfonamide şi combinaţiile lor – creşte toxicitatea acestor medicamente antibacteriene;
- uricozurice (de exemplu probenecid), din cauza scăderii efectului uricozuric (competiţie pentru
eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali); se recomandă utilizarea altui analgezic;
- antidiabetice orale; creşte riscul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale; sunt necesare informarea
pacientului şi controlul mai frecvent al glicemiei.
Medicamente asociate cu risc de sângerare: există un risc crescut de sângerare din cauza potenţialului
efect aditiv. Este necesară precauţie la administrarea concomitentă a medicamentelor asociate cu risc
de sângerare.
Nicorandil
La pacienţii care urmează tratament concomitent cu nicorandil şi AINS, inclusiv acid acetilsalicilic şi
acetilsalicilat de lizină, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor grave, cum sunt ulceraţii,
perforaţii şi hemoragii gastrointestinale (vezi pct. 4.4).
Metamizol
Metamizolul poate reduce efectul acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când
medicamente conţinând cele două substanţe sunt administrate concomitent. De aceea, această asociere
trebuie să fie utilizată cu precauţie la pacienţii care urmează tratament cu doze mici de acid
acetilsalicilic pentru cardioprotecţie.
4
Acetazolamidă
Se recomandă prudenţă la administrarea concomitentă de salicilaţi şi acetazolamidă, deoarece există
un risc crescut de acidoză metabolică.
Levotiroxină
Salicilaţii, în mod specific la doze mai mari de 2,0 g/zi, pot să inhibe legarea hormonilor tiroidieni de
proteinele transportoare şi, astfel, să conducă la o creştere tranzitorie a concentraţiei de hormoni
tiroidieni liberi, urmată de o scădere a valorilor totale ale hormonilor tiroidieni. Trebuie monitorizate
valorile hormonilor tiroidieni (vezi pct. 4.4).
Acid valproic
Administrarea concomitentă de salicilaţi şi acid valproic poate să ducă la scăderea legării acidului
valproic de proteine şi inhibarea metabolizării acidului valproic, ceea ce duce la creşterea
concentraţiilor plasmatice ale acidului valproic total şi liber.
Vaccinare împotriva varicelei
Se recomandă să nu se administreze salicilaţi pacienţilor timp de şase săptămâni după vaccinarea
împotriva varicelei. La administrarea salicilaţilor în timpul infecţiilor cu virusul varicelei, au apărut
cazuri de sindrom Reye.
Tenofovir
Administrarea concomitentă a fumaratului de tenofovir disoproxil şi a antiinflamatoarelor
nesteroidiene (AINS) poate creşte riscul de insuficienţă renală.
Alcool etilic
Alcoolul etilic poate creşte riscul de leziuni gastro-intestinale, atunci când se utilizează în timpul
administrării AAS. Prin urmare, alcoolul etilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii trataţi cu AAS
(vezi pct. 4.4).
Ibuprofen
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de AAS asupra
agregării plachetare atunci când se administrează concomitent (vezi pct. 5.1).
Cu toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţii
clinice presupun faptul că nu pot fi emise concluzii certe în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi
nu este considerată probabilă apariţia unui efect clinic relevant în cazul utilizării ocazionale a
ibuprofenului.
Modificări ale rezultatelor unor teste de laborator
Acidul acetilsalicilic în doze mici poate determina modificări uşoare ale valorilor transaminazelor
serice (dacă acestea persistă sau apar complicaţii, tratamentul trebuie întrerupt).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina şi/sau dezvoltarea
embrionului/fătului. Datele din studii epidemiologice indică un risc crescut de avort, de malformaţii
cardiace şi de gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile
incipiente ale sarcinii. Riscul de malformaţii cardiovasculare este crescut de la mai puţin de 1 % până
la aproximativ 1,5 %. Se consideră că riscul creşte corelat cu doza şi cu durata tratamentului.
La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor determină o
pierdere crescută pre- şi post-implantare şi mortalitate embrio-fetală. În plus, au fost raportate
incidenţe crescute ale unor malformaţii diferite, inclusiv cardiovasculare, la animalele cărora li s-a
administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în perioada organogenezei.
5
Nu trebuie administrat acid acetilsalicilic în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină,
cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Dacă este administrat acid acetilsalicilic unei femei
care încearcă să rămână gravidă sau în timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru de sarcină,
doza şi durata tratamentului trebuie să fie cât mai mici posibil.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot avea
următoarele efecte:
- asupra fătului: toxicitate cardiopulmonară (cu închidere prematură a canalului arterial şi
hipertensiune pulmonară); disfuncţii renale, care pot evolua la insuficienţă renală cu
oligo-hidramnios;
- asupra mamei şi nou-născutului: la sfârşitul sarcinii, posibilă prelungire a timpului de sângerare şi
efect antiagregant care poate apărea chiar şi la doze foarte mici; inhibare a contracţiilor uterine,
care duce la amânarea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
Alăptarea
Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în lapte, trebuie evitată administrarea în timpul alăptării sau
se recomandă întreruperea alăptării, în funcţie de raportul între riscul potenţial pentru sugar şi
beneficiul terapeutic matern.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acid Acetilsalicilic Zentiva nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Dozele mici de acid acetilsalicilic sunt, de regulă, bine suportate.
Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folosind următoarea convenţie: foarte
frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare
(≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din
datele disponibile).
Clasificarea MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Infecţii şi infestări foarte rare complicaţii infecţioase, incluzând sindrom
Reye (encefalopatie şi afectare hepatică),
la copiii cărora li s-a administrat acid
acetilsalicilic în scop analgezic/antipiretic
Tulburări hematologice şi limfatice frecvente hemoragii*
epistaxis
gingivoragii
purpură
foarte rare anemie feriprivă
cu frecvenţă
necunoscută trombocitopenie, anemie hemolitică la
pacienţi cu deficit de glucozo-6-fosfat-
dehidrogenază (pct. 4.4).
pancitopenie, bicitopenie, anemie
aplastică, insuficienţă a măduvei
hematopoietice, agranulocitoză,
neutropenie, leucopenie.
Tulburări ale sistemului imunitar rare reacţii anafilactice
Tulburări metabolice şi de nutriţie foarte rare hipoglicemie
Tulburări ale sistemului nervos cu frecvenţă
necunoscută hemoragie intracraniană, cu potenţial letal,
în special la vârstnici
6
Clasificarea MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Tulburări acustice şi vestibulare
rare vertij şi tinitus
Tulburări cardiace cu frecvenţă
necunoscută sindrom Kounis în contextul unei reacţii
de hipersensibilitate provocată de acidul
acetilsalicilic
Tulburări vasculare cu frecvenţă
necunoscută hemoragii care pot fi letale, vasculită,
inclusiv purpură Henoch-Schönlein
Tulburări respiratorii, toracice şi
mediastinale rare astm bronşic
cu frecvenţă
necunoscută edem pulmonar non-cardiogen la
utilizarea cronică şi în contextul unei
reacții de hipersensibilitate la acidul
acetilsalicilic
Tulburări gastro-intestinale rare iritaţie gastrică (dureri abdominale,
pirozis, greaţă, vărsături)
hematemeză
melenă
hemoragii digestive oculte
ulcer gastroduodenal
foarte rare
ulcer gastroduodenal cu perforaţie
cu frecvenţă
necunoscută Pancreatită acută în contextul unei reacții
de hipersensibilitate cauzate de acidul
acetilsalicilic.
Tulburări în etajul gastro-intestinal
superior:
- esofagită, duodenită erozivă, gastrită
erozivă, ulceraţie esofagiană, perforaţie.
Tulburări în etajul gastro-intestinal
inferior:
- ulcere intestinale la nivelul intestinului
subţire (jejun şi ileon) şi gros (colon şi
rect), colită şi perforaţie intestinală.
Aceste reacţii adverse pot fi sau nu
asociate cu hemoragie şi pot apărea la
orice doză de acid acetilsalicilic, la
pacienţii cu sau fără simptome de
avertizare sau antecedente de evenimente
gastro-intestinale grave.
Tulburări hepatobiliare foarte rare tulburări ale funcţiei hepatice
cu frecvenţă
necunoscută creşterea valorilor serice ale enzimelor
hepatice, leziuni hepatice, în principal de
tip hepatocelular, hepatită cronică
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat mai puţin
frecvente urticarie
cu frecvenţă
necunoscută erupţii medicamentoase fixe
Tulburări renale şi ale căilor urinare
rare administrarea de doze mari perioade
îndelungate poate determina afectare
renală – formarea de calculi de uraţi
cu frecvenţă
necunoscută insuficienţă renală
Tulburări ale aparatului genital şi ale
sânului cu frecvenţă
necunoscută hematospermie
7
Clasificarea MedDRA pe aparate,
sisteme şi organe Frecvenţă Reacţie adversă
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare cu frecvenţă
necunoscută au fost raportate edeme la administrarea
dozelor mari (antiinflamatoare) de acid
acetilsalicilic
* risc hemoragic chirurgical crescut (favorizarea hemoragiilor se menţine timp de 4-8 zile după oprirea
administrării acidului acetilsalicilic).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
În special la vârstnici şi copii, există risc de supradozaj (supradozaj terapeutic sau accidental) cu
potenţial letal. Supradozajul cu salicilaţi, în special la copii mici, poate duce la hipoglicemie severă şi
intoxicaţie cu potenţial letal.
În supradozajul acut şi cronic cu acid acetilsalicilic poate să apară edem pulmonar non-cardiogen (vezi
pct. 4.8).
Supradozaj moderat
În caz de supradozaj moderat au fost observate următoarele simptome: tinitus, hipoacuzie, cefalee,
vertij, confuzie, care pot fi controlate prin reducerea dozei.
Supradozaj sever
În acest caz au fost observate următoarele simptome: febră, hiperventilaţie, cetoacidoză, alcaloză
respiratorie, acidoză metabolică, comă, şoc cardiovascular, insuficienţă respiratorie, hipoglicemie
severă.
În intoxicaţiile foarte grave (cu potenţial de evoluţie letală), decesul se produce prin insuficienţă
respiratorie.
Tratamentul necesită:
- transfer imediat în secţia de terapie intensivă;
- efectuarea de lavaj gastric;
- administrarea de cărbune medicinal activat;
- monitorizarea echilibrului acido-bazic;
- diureză alcalină pentru a obţine un pH urinar între 7,5 - 8, având în vedere o diureză alcalină
forţată atunci când concentraţia plasmatică a salicilaţilor este mai mare de 500 mg/l
(3,6 mmol/l) la adulţi sau 300 mg/l (2,2 mmol/l) la copii şi adolescenţi;
- posibilitatea realizării hemodializei în caz de supradozaj sever;
- substituţie lichidiană;
- tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, codul ATC:
N02BA01.
Acidul acetilsalicilic în doze medii are acţiune analgezică şi antipiretică, atribuite inhibării
ciclooxigenazei, cu diminuarea sintezei de prostaglandine. Acţiunea analgezică se exercită la nivelul
sistemului nervos central, mai puţin la nivelul nocireceptorilor periferici. Acţiunea antipiretică se
8
exercită la nivelul hipotalamusului şi constă în normalizarea funcţiei centrului termoreglării, afectată
de pirogeni.
Dozele mari de acid acetilsalicilic (3 – 4 g pe zi) au acţiune antiinflamatoare.
În doze mici, acidul acetilsalicilic are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea
funcţiei plachetare se datorează inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea
consecutivă a sintezei tromboxanului A
2 (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral,
în doză mică, acidul acetilsalicilic prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul
de adeziune plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.
În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala
coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei
infarctului miocardic şi a mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi
factori de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi
în condiţiile utilizării în cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de
acid acetilsalicilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic
asupra agregării plachetare, la administrare concomitentă.
Într-un studiu, la administrarea unei doze unice de 400 mg ibuprofen în intervalul de 8 ore înainte de
sau în decurs de 30 de minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată
(81 mg), a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau
agregării plachetare. Cu toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinile privind extrapolarea
datelor ex vivo la situaţii clinice implică faptul că nu poate fi emisă o concluzie certă cu privire la
utilizarea regulată a ibuprofenului, iar un efect clinic relevant este considerat improbabil la utilizarea
ocazională a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală, acidul acetilsalicilic este hidrolizat în mucoasa intestinală, sânge şi ficat, cu
eliberare de acid salicilic, care apoi este metabolizat în parte şi excretat renal, sub formă
nemetabolizată şi sub formă de metaboliţi. Pentru dozele analgezice antipiretice, concentraţia
plasmatică a acidului salicilic este de 60 μg/ml, iar concentraţiile plasmatice corespunzătoare dozelor
antiinflamatoare, sunt cuprinse între 150 - 250 μg/ml; concentraţiile toxice de acid salicilic sunt
>200 μg/ml. Volumul aparent de distribuţie este de 0,15 l/kg. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin
eliminare al acidului acetilsalicilic este de aproximativ o oră, iar cel al acidului salicilic este de
aproximativ 2 - 4 ore pentru dozele de 0,3 – 0,6 g (active ca analgezic antipiretic) şi de aproximativ
15 – 30 ore pentru dozele de 3 – 4 g pe zi (active ca antiinflamator).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Vezi pct. 4.6 ”Fertilitatea, sarcina şi alăptarea”.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb
Amidonglicolat de sodiu tip A
Laurilsulfat de sodiu
Acid stearic
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Lactoză monohidrat tip Tabletoză 80
6.2 Incompatibilităţi
9
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Aluminiu a câte 10 comprimate.
Cutie cu 2 blistere din Aluminiu/PVC/ACLAR
3000 a câte 10 comprimate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
ZENTIVA S.A.
B-dul Theodor Pallady nr. 50
Sector 3, Bucureşti, România
Tel: + 40 21 317 31 36
Fax: + 40 21 317 31 34
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
3338/2011/01-02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Martie 2011
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2017
