NUROFEN EXPRESS 400 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nurofen Express 400 mg pulbere orală
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare pliculeţ conţine ibuprofen 400 mg (sub formă de ibuprofen lizinat).
Excipient(ţi):
Zahăr 1,26 g/pliculeţ
Tartrazină 0,0067 mg/pliculeţ
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere orală
Pulbere albă, cu aromă de lămâie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pentru calmarea durerii uşoare până la moderate asociate cefaleei, migrenei, durerilor de spate,
durerilor de cauză menstruală, durerilor dentare, durerilor reumatice şi musculare, a simptomelor de
răceală şi gripă precum durere în gât şi febră.
4.2 Doze şi mod de administrare
Numai pentru administrare orală şi utilizare pe termen scurt.
Trebuie utilizată cea mai mică doză eficientă pentru cea mai scurtă perioadă necesară pentru
ameliorarea simptomelor. Pacientul trebuie să consulte medicul dacă simptomele persistă sau se
înrăutăţesc sau dacă produsul este necesar mai mult de 5 zile pentru tratarea durerii şi mai mult de 3
zile pentru tratarea febrei.
Adulţi, vârstnici şi copii cu vârsta peste 12 ani
Doza iniţială – un pliculeţ. Apoi, dacă este necesar, un pliculeţ până la de trei ori pe zi în funcţie de
necesităţi.
Dizolvaţi conţinutul unui pliculeţ într-un pahar cu apă, amestecaţi şi apoi beţi imediat.
Lăsaţi să treacă cel puţin şase ore între doze. Nu depăşiţi 3 pliculeţe (1200 mg) într-un interval de 24
de ore.
2
Grupe speciale de pacienţi:
Vârstnici:
Nu este necesară ajustarea specială a dozei. Se recomandă monitorizarea cu deosebită atenţie a
pacienţilor vârstnici din cauza profilului de posibile reacţii nedorite (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă renală:
Nu este necesară reducerea dozei la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (pacienţi
cu insuficienţă renală severă, vezi pct. 4.3).
Insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2):
Nu este necesară reducerea dozei la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată(pacienţi
cu disfuncţie hepatică severă, vezi pct. 4.3).
Copii şi adolescenţi:
A nu se administra copiilor cu vârsta sub 12 ani.
4.3 Contraindicaţii
Pacienţii cu o hipersensibilitate cunoscută la ibuprofen, tartrazină (E102) sau la oricare dintre
constituenţii medicamentului.
Pacienţii cu antecedente de bronhospasm, astm bronşic, rinită, edem angioneurotic sau urticarie
asociate cu acidul acetilsalicilic (ASA) sau cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS).
Antecedente de sângerare sau perforare gastrointestinală în relaţie cu terapia anterioară cu AINS.
Ulcer peptic/hemoragie active sau în antecedente (două sau mai multe episoade distincte de ulcerare
sau sângerare dovedite).
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, insuficienţă renală severă sau insuficienţă cardiacă severă.
La pacienţi cu sângerare cerebrovasculară sau cu altă sângerare activă.
La pacienţi cu tulburări de coagulare sau diateză hemoragică.
La pacienţi cu deshidratare gravă (provocată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).
În timpul ultimului trimestru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai scăzute doze eficiente pentru cea mai
scurtă perioadă necesară pentru a controla simptomele (vezi riscurile GI şi cardiovasculare).
Vârstnicii au o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse la AINS, în special hemoragie şi perforare
gastrointestinală care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Respiratorii:
Bronhospasmul se poate precipita la pacienţii care au astm bronşic sau boală alergică, sau care au
prezentat în antecedente aceste afecţiuni.
Alte AINS:
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a AINS care includ inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2
(vezi pct. 4.5).
LES şi boala mixtă de ţesut conjunctiv:
Lupus eritematos sistemic şi boala mixtă de ţesut conjunctiv – risc crescut de meningită aseptică (vezi
pct. 4.8)
Renale:
Afectarea funcţiei renale se poate deteriora suplimentar (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
3
Hepatice:
Disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare:
Se recomandă precauţie (discuţia cu medicul sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la
pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă, deoarece au fost
raportate retenţia de lichide, hipertensiunea arterială şi edemul în asociere cu terapia cu AINS.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari
(2400 mg zilnic) şi în tratamentul pe termen lung, poate fi asociată cu un risc uşor crescut de
evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În
general, studiile epidemiologice nu sugerează că ibuprofenul în doză mică (de exemplu ≤ 1.200 mg
zilnic) ar fi asociat cu un risc crescut de infarct miocardic.
Afectarea fertilităţii feminine:
Există dovezi limitate că medicamentele care inhibă sinteza de ciclo-oxigenaze / prostaglandine pot
provoca infertilitate feminină printr-un efect asupra ovulaţiei. Acesta este reversibil la întreruperea
tratamentului.
Gastrointestinale:
AINS trebuie administrate cu atenţie pacienţilor cu antecedente de boală gastrointestinală (colită
ulcerativă, boală Crohn) deoarece aceste afecţiuni se pot exacerba (vezi pct. 4.8).
Hemoragia, ulcerarea sau perforarea gastrointestinală (GI), care pot fi letale, au fost raportate cu toate
AINS în orice moment în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de
evenimente gastrointestinale grave.
Riscul de hemoragie GI, ulcerare sau perforare este mai mare la doze mai crescute de AINS şi la
pacienţi cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat cu hemoragie sau cu perforare (Vezi
pct. 4.3) şi la vârstnici. Aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Trebuie luată în considerare terapia combinată cu medicamente protectoare gastrice (de
exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) pentru aceşti pacienţi şi de asemenea pentru
pacienţii care necesită concomitent acid acetilsalicilic în doză mică sau alte medicamente care pot
creşte riscul gastrointestinal (vezi mai jos şi 4.5).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate GI, în special cei vârstnici, trebuie să raporteze orice simptome
abdominale neobişnuite (în special hemoragie GI), mai ales în etapele iniţiale ale tratamentului.
Trebuie recomandată atenţie la pacienţii care utilizează concomitent medicamente care ar putea creşte
riscul de ulcerare sau de sângerare, precum corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarină,
inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau antiagregante plachetare precum acidul
acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Tratamentul trebuie retras atunci când apar hemoragia sau ulcerarea gastrointestinală la pacienţii care
utilizează ibuprofen, .
Dermatologice:
Au fost raportate foarte rar reacţii cutanate grave, unele dintre acestea letale, incluzând dermatita
exfoliativă, sindromul Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică în asociere cu utilizarea AINS
(vezi pct. 4.8). Se pare că pacienţii prezintă cel mai mare risc de apariţie a acestor reacţii la începutul
terapiei, instalarea reacţiei apărând în majoritatea cazurilor în cursul primei luni de tratament.
Tratamentul cu Nurofen Express pulbere orală trebuie întrerupt la prima apariţie a erupţiilor cutanate,
a leziunilor mucoaselor sau a oricărui alt semn de hipersensibilitate.
În mod excepţional, varicela poate fi la originea complicaţiilor infecţiilor cutanate grave şi ale
ţesuturile moi. Până în prezent nu poate fi exclusă contribuţia pe care o joacă AINS în agravarea
4
acestor infecţii. Astfel, se recomandă evitarea utilizării Nurofen Express pulbere orală în cazul
varicelei.
Acest medicament conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu: Efecte posibile:
Alte AINS, inclusiv salicilaţi: Administrarea concomitentă a mai multor AINS
poate creşte riscul de ulcere şi hemoragii
gastrointestinale din cauza unui efect sinergetic.
Utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu alte
AINS trebuie prin urmare evitată (vezi pct. 4.4).
Digoxină: Utilizarea concomitentă a Nurofen Express pulbere
orală cu medicamente pe bază de digoxină poate
creşte concentraţiile serice ale acestor medicamente.
Verificarea digoxinei serice nu este necesară ca
regulă generală pentru utilizarea corectă (pe
parcursul a maxim 4 zile).
Corticosteroizi:
Aceştia pot creşte riscul de reacţii adverse, în special
la nivelul tractului gastrointestinal (gastrointestinal;
ulcerare sau hemoragie) (vezi pct. 4.3)
Antiagregante plachetare:
Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Asid acetilsalicilic (doză mică): Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate
inhiba efectul acidului acetilsalicilic în doză mică
asupra agregării plachetare atunci când sunt dozate
concomitent. Însă, limitările acestor date şi
incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la
situaţia clinică sugerează că nu se poate ajunge la
nicio concluzie fermă privind utilizarea regulată a
ibuprofenului şi se consideră că nu există niciun
efect relevant clinic probabil asociat utilizării
ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
Anticoagulante: AINS pot intensifica efectul anticoagulantelor
precum warfarina şi heparina (vezi pct. 4.4). În cazul
tratamentului simultan se recomandă monitorizarea
indicilor de coagulare .
Fenitoină: Utilizarea concomitentă a Nurofen Express pulbere
orală cu medicamente pe bază de fenitoină poate
creşte concentraţiile serice ale acestor medicamente.
Verificarea concentraţiilor serice de fenitoină nu este
necesară ca regulă generală pentru utilizarea corectă.
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Litiu: Utilizarea concomitentă a Nurofen Express pulbere
orală cu medicamente pe bază de litiu poate creşte
concentraţiile serice ale acestor medicamente.
5
Verificarea litiului seric nu este necesară ca regulă
generală pentru utilizarea corectă (pe parcursul a
maxim 4 zile).
Probenecid şi sulfinpirazonă: Medicamente care conţin probenecid sau
sulfinpirazonă pot întârzia excreţia ibuprofenului.
Diuretice, inhibitori ECA, blocante ale
betareceptorilor şi antagonişti ai angiotensinei II:
AINS pot reduce efectul diureticelor şi al altor
medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu
funcţie renală compromisă (de exemplu pacienţi
deshidrataţi sau pacienţi vârstnici cu funcţia renală
compromisă) co-administrarea unui inhibitor ECA, a
betablocantelor sau a antagoniştilor angiotensinei II
şi a medicamentelor care inhibă ciclooxigenaza
poate cauza deteriorarea suplimentară a funcţiei
renale, mergând până la eventuala insuficienţă renală
acută, care este de obicei reversibilă. Prin urmare
combinaţia trebuie administrată cu atenţie, în special
la vârstnici. Pacienţii trebuie hidrataţi în mod
adecvat şi trebuie luată în considerare monitorizarea
funcţiei renale după iniţierea terapiei concomitente
şi periodic după aceea.
Diuretice ce economisesc potasiul: Administrarea concomitentă a Nurofen Express
pulbere orală şi a diureticelor ce economisesc
potasiul poate conduce la hiperkaliemie (se
recomandă verificarea potasiului seric).
Metotrexat: Administrarea Nurofen Express pulbere orală în
intervalul de 24 de ore înainte sau după
administrarea de metotrexat poate conduce la
concentraţii mari ale metotrexatului şi la o creştere a
efectului său toxic.
Ciclosporină: Riscul efectului de deteriorare renală din cauza
ciclosporinei este crescut prin administrarea
concomitentă a anumitor medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate
fi exclus nici pentru combinaţia ciclosporină cu
ibuprofen.
Tacrolimus: Riscul de nefrotoxicitate este crescut dacă sunt
administrate concomitent cele două medicamente.
Zidovudină:
Risc crescut de toxicitate hematologică atunci când
AINS sunt administrate concomitent cu zidovudină.
Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroze şi
hematom la hemofilicii HIV (+) care utilizează
tratament concomitent cu zidovudină şi ibuprofen.
Sulfoniluree: Investigaţiile clinice au evidenţiat interacţiuni între
medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene şi
antidiabetice (sulfoniluree). Deşi interacţiunile dintre
ibuprofen şi sulfoniluree nu au fost descrise până în
prezent, se recomandă o verificare a valorilor
glicemiei ca o precauţie pentru aportul concomitent.
Antibiotice chinolone: Datele obţinute din studii la animale indică faptul că
AINS pot creşte riscul de convulsii asociat cu
6
antibioticele chinolone. Pacienţii care utilizează
AINS şi chinolone pot prezenta un risc ridicat de
apariţie a convulsiilor.
Mifepristonă AINS nu trebuie utilizate timp de 8-12 zile după
administrarea mifepristonei deoarece AINS pot
reduce efectul acestuia.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Fertilitatea
Vezi pct. 4.4 privind fertilitatea feminină.
Sarcina
Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta în sens negativ sarcina şi/sau dezvoltarea
embrionului/fătului. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort şi de
malformaţie cardiacă şi gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la
începutul sarcinii. Riscul absolut de malformaţie cardiovasculară a fost crescut, de la sub 1 până la
aproximativ 1,5 %. Se consideră că riscul creşte odată cu doza şi cu durata terapiei.
La animale s-a arătat că administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine are ca rezultat o
pierdere crescută pre- şi post-fecundare şi letalitate embrio-fetală. În plus, incidenţele crescute de
diferite malformaţii, inclusiv cardiovasculare, au fost raportate la animale cărora li s-a administrat un
inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul perioadei organogenetice.
În timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru de sarcină, nu trebuie administrat Nurofen Express
pulbere orală decât dacă este absolut necesar. Dacă se utilizează Nurofen Express pulbere orală de
către o femeie care încearcă să rămână gravidă sau în timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru
de sarcină, doza trebuie menţinută cât mai mică posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune
- fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a ductus arteriosus şi hipertensiune
pulmonară);
- disfuncţie renală, care poate evolua până la insuficienţă renală cu oligohidramnios;
- Mama şi nou-născutul, la sfârşitul sarcinii, la:
- posibila prelungirea a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate apărea chiar
şi la doze foarte mici.
- inhibarea contracţiilor uterine având ca rezultat un travaliu întârziat sau prelungit.
În consecinţă, Nurofen Express pulbere orală este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru
de sarcină.
Alăptarea
Ibuprofenul şi metaboliţii săi pot trece în concentraţii mici în laptele matern. Nu se cunoaşte până în
prezent niciun efect dăunător asupra sugarilor, prin urmare nu este în general necesară întreruperea
alăptării în cazul tratamentul pe termen scurt cu doza recomandată pentru durere şi febră.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deoarece pot apărea efecte nedorite asupra sistemului nervos central precum oboseala şi ameţeala la
utilizarea Nurofen Express pulbere orală în doze mari, abilitatea de a reacţiona şi de a lua parte în mod
activ la traficul rutier şi de a folosi utilaje poate fi afectată în cazuri izolate. Acest lucru este valabil în
mai mare măsură în combinaţie cu consumul de alcool etilic.
7
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate şi acestea pot consta în:
a) Reacţii alergice nespecifice şi anafilaxie
b) Reactivitatea tractului respirator, de exemplu astm bronşic, agravarea astmului bronşic,
bronhospasm, dispnee
c) Diferite reacţii cutanate, de exemplu prurit, urticarie, edem angioneurotic şi mai rar dermatoze
exfoliative şi buloase (inclusiv necroliză epidermică şi eritem polimorf)
Lista următoarelor reacţii adverse le prezintă pe cele apărute la ibuprofen în doză unică de 400 mg
până la doză zilnică maximă de 1200 mg, în cazul utilizării pe termen scurt. În tratamentul afecţiunilor
cronice, în tratamentul pe termen lung, pot apărea reacţii adverse suplimentare.
Vă rugăm să reţineţi că în cadrul fiecărui interval de frecvenţă reacţiile adverse sunt prezentate în
ordinea descrescătoare a gravităţii.
Infecţii şi infestări Foarte rare
A fost descrisă agravarea inflamaţiilor
asociate=infecţiilor=(de exemplu=apariţia
fasceitei necrozante) în condiţiile utilizării
medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene. Aceasta este posibil să fie
asociată cu mecanismul de acţiune al
medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene.=
Dacă apar semne de infecţie sau dacă acestea
se agravează în timpul utilizării Nurofen
Express=pulbere orală, pacientului i se=
recomandă să se prezinte la medic fără
întârziere. Urmează să se investigheze dacă
există o indicaţie pentru terapia
antiinfecţioasă/cu antibiotice.=
În timpul utilizării ibuprofenului, au fost=
observate simptome de meningită aseptică, cu
rigiditate cervicalăI=cefalee, greaţă, vărsături,
febră sau tulburarea cunoştinţei. Pacienţii cu
afecţiuni autoimune (LEp, boală mixtă de
ţesut=conjunctiv) par a fi predispuşi.=
=
Tulburări hematologice
şi limfatice
Foarte rare:
Tulburări hematopoietice (anemie,
leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie,=
agranulocitoză).=Primele semne sunt: febră,
durere în gât, ulceraţii superficiale ale gurii,
simptome asemănătoare gripei, extenuare
severă, sângerări nazale şi=cutanate.=
=
Tulburări ale sistemului
imunitar
Mai puţin frecvente=
=
Reacţii de hipersensibilitate cu erupţii
cutanate şi mâncărime, precum şi crize=de=
astm=bronţic=Eposibil cu scăderea tensiunii
disponibile)>=
8
arteriale)
Foarte rare Reacţii de hipersensibilitate severe.
Simptomele pot fi: umflarea feţei, a limbii şi a
laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune
arterială (anafilaxie, edem angioneurotic sau
şoc sever).
Tulburări psihice Foarte rare Reacţii psihotice, depresie
Tulburări ale sistemului
nervos
Mai puţin frecvente
Cefalee, ameţeală, somnolenţă, tinitus,
oboseală, agitaţie, iritabilitate
Foarte rare
Meningită aseptică – au fost raportate foarte
rar cazuri unice.
Tulburări oculare Mai puţin frecvente Tulburări vizuale
Tulburări acustice şi
vestibulare
Rare Tinitus
Tulburări cardiace Foarte rare:
Edemul, hipertensiunea arteială şi insuficienţa
cardiacă au fost raportate în asociere cu
tratamentul cu AINS.
Studiile clinice şi datele epidemiologice
sugerează că utilizarea ibuprofenului (în
special în doze mari, de 2400 mg zilnic) şi în
tratament pe termen lung poate fi asociată cu
un risc uşor crescut de evenimente trombotice
arteriale (de exemplu infarct miocardic sau
accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Tulburări vasculare Foarte rare Hipertensiune arterială
Tulburări gastro-
intestinale
frecvente:
Dureri abdominale, dispepsie şi greaţă. Reflux
gastro-esofagian
Mai puţin frecvente: Diaree, flatulenţă, constipaţie şi vărsături.
Foarte rare:
Esofagită, pancreatită, formarea de stricturi
intestinale asemănătoare diafragmelor.
Ulcer peptic, perforare sau hemoragie
gastrointestinală, melenă, hematemeză, uneori
letală, în special la vârstnici. Stomatită
ulcerativă, gastrită.
Agravarea colitei şi a bolii Crohn (vezi pct.
4.4).
Pacientul trebuie instruit să întrerupă
administrarea medicamentului şi să se
prezinte imediat la medic dacă apar dureri
severe în abdomenul superior, sau melenă sau
hematemeză.
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente:
Diferite erupţii cutanate tranzitorii. Reacţii de
hipersensibilitate cu urticarie şi prurit.
Foarte rare: Reacţii buloase, inclusiv sindromul Stevens-
9
Johnson şi necroliza epidermică toxică
În cazuri excepţionale, pot apărea infecţii
cutanate severe şi complicaţii ale ţesuturilor
moi în timpul unei infecţii de varicelă (vezi de
asemenea „Infecţii şi infestări”).
Tulburări renale şi ale
căilor urinare
Rare Pot apărea de asemenea foarte rar deteriorări
ale ţesutului renal (necroză papilară) şi
concentraţii mari de acid uric în sânge.
Foarte rare:
Formarea de edeme, în special la pacienţii cu
hipertensiune arterială sau cu insuficienţă
renală, sindrom nefrotic, nefrită interstiţială,
care pot fi însoţite de insuficienţă renală
acută. Prin urmare funcţia renală trebuie
verificată în mod regulat.
Tulburări hepatobiliare Foarte rare Tulburări hepatice
4.9 Supradozaj
Timpul de înjumătăţire plasmatică în caz de supradozaj este de 1,5 - 3 ore.
Simptome
Majoritatea pacienţilor care au ingerat cantităţi importante clinic de AINS nu vor dezvolta mai mult
decât greaţă, vărsături, durere epigastrică sau mai rareori diaree. Tinitus, cefalee, ameţeală,
hipotensiune arterială şi hemoragii gastrointestinale sunt de asemenea posibile. În cazul otrăvirii mai
grave, toxicitatea se manifestă la nivelul sistemului nervos central, manifestându-se ca somnolenţă,
ocazional excitaţie şi dezorientare sau comă. Ocazional pacienţii dezvoltă convulsii. În cazul otrăvirii
grave, poate apărea acidoza metabolică şi se poate prelungi timpul de protrombină/ INR, probabil din
cauza interferenţei cu acţiunea factorilor de coagulare circulanţi. Pot apărea insuficienţa renală acută şi
deteriorarea hepatică. Este posibilă agravarea astmului bronşic la pacienşii astmatici.
Management-ul terapeutic al supradozajului
Abordarea terapeutică trebuie să fie simptomatică şi de suport şi să includă menţinerea unor căi
respiratorii libere şi monitorizarea semnelor cardiace şi vitale până la stabilizare. Luaţi în considerare
administrarea orală de cărbune activat dacă pacientul se prezintă în termen de 1 oră de la ingerarea
unei cantităţi potenţial toxice. Dacă sunt frecvente sau prelungite, convulsiile trebuie tratate intravenos
cu diazepam sau lorazepam. Administraţi bronhodilatatoare pentru ameliorarea astmului bronşic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupă farmacoterapeutică: Antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene; derivate de acid propionic,
Codul ATC: M01AE01.
În urma administrării orale, ibuprofenul lizinat se descompune în acid ibuprofenic şi lizină. Lizina nu
are nicio activitate farmacologică recunoscută. Prin urmare, proprietăţile farmaceutice ale
ibuprofenului lizinat sunt aceleaşi ca ale acidului ibuprofenic.
Ibuprofenul este un AINS care şi-a demonstrat eficienţa prin inhibarea sintezei de prostaglandine. La
om, ibuprofenul reduce durerea legată de inflamaţie, edemul şi febra. În plus, ibuprofenul inhibă în
mod reversibil agregarea plachetară.
10
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul acidului acetilsalicilic în doză
scăzută asupra agregării plachetare atunci când sunt dozate concomitent. Într-un studiu, atunci când a
fost administrată o doză unică de ibuprofen 400 mg în intervalul de 8 ore înainte sau în intervalul de
30 de minute după doza cu eliberare imediată (81 mg), a apărut o scădere a efectului acidului
acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau agregării plachetare. Însă, limitările acestor date şi
incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţia clinică sugerează că nu se poate ajunge la
nicio concluzie fermă privind utilizarea regulată a ibuprofenului şi se consideră că nu există niciun
efect relevant clinic probabil asociat utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este bine absorbit din tractul gastrointestinal şi se leagă extensiv de proteinele plasmatice.
Ibuprofenul difuzează în lichidul sinovial. Concentraţiile plasmatice maxime ale ibuprofenului apar la
1 - 2 ore după administrarea acidului ibuprofenic.
Concentraţia plasmatică maximă se atinge în 25 de minute pentru Nurofen Express pulbere orală (400
mg ibuprofen lizinat) în comparaţie cu 90 de minute (p<0,0001) pentru 2 comprimate de 200 mg
Nurofen (acid ibuprofenic) şi 30 de minute (p=0,0441) pentru 2 comprimate de 200 mg Nurofen
(ibuprofen lizinat).
Expunerea sistemică în primele 4,5 minute este semnificativ mai mare pentru Nurofen Express decât
pentru 2 comprimate de 200 mg Nurofen (acid ibuprofenic) (p<0,0001) şi 2 comprimate de 200 mg
Nurofen Express (ibuprofen lizină) (p<0.0001).
Concentraţia plasmatică medie după 4,5 minute după dozarea cu Nurofen Express pulbere orală a fost
de 8,69 micrograme/ml (SD 3,12; 95%CI 7,40 – 9,98), în timp ce la 9 minute post-dozare, concentraţia
plasmatică medie a fost de 20,27 micrograme/ml (SD 7,37; 95%CI 17,23 – 23,32).
Ibuprofenul este metabolizat în ficat în doi metaboliţi majori cu excreţie primară pe cale renală, fie ca
atare, fie ca şi conjugaţi majori, împreună cu o cantitate neglijabilă de ibuprofen nemodificat. Excreţia
renală este atât rapidă, cât şi completă.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
Nu se observă nicio diferenţă semnificativă în profilul farmacocinetic la vârstnici.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitatea subcronică şi cronică a ibuprofenului în experimentele la animale a fost observată în
principal sub forma unor leziuni şi ulceraţii în tractul gastrointestinal. Studiile in vitro şi in vivo nu au
furnizat nicio dovadă relevantă din punct de vedere clinic privind potenţialul mutagen al
ibuprofenului. În studiile la şobolani şi la şoareci nu s-a descoperit nicio dovadă privind efectele
cancerigene ale ibuprofenului. Ibuprofenul a condus la o inhibare a ovulaţiei la iepuri, precum şi la
afectarea fecundării la diferite specii de animale (iepure, şobolan, şoarece). Studiile experimentale au
demonstrat că ibuprofenul traversează placenta, iar pentru dozele toxice la nivel matern s-a observat o
incidenţă crescută a malformaţiilor (de exemplu defecte septale ventriculare).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Betadex
Esenţă de lămâie (care conţine substanţe şi preparate naturale de aromatizare, maltodextrină, amidon
de porumb modificat şi tartrazină E102)
Zaharină sodică (E954)
11
Ciclamat de sodiu (E954)
Citrat de sodiu (E331)
Zahăr
6.2 Incompatibilităţi
În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte
medicamente.
6.3 Perioada de valabilitate
În ambalaj de la data fabricaţiei: 3 ani.
După prepararea soluţiei, utilizaţi-o imediat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale privind temperatura de depozitare.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului reconstituit, vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Pliculeţ unidoză termosudat din hârtie/Al/PE în cutie ca ambalaj secundar.
Mărimi de ambalaj: 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12, 13, 14, 15 şi 16 pliculeţe.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Instrucţiunile pentru reconstituire sunt incluse la punctul 4.2
Soluţia are un aspect incolor, transparent spre translucid, fără particule solide.
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Reckitt Benckiser Healthcare International Ltd.
103-105 Bath Road
Slough, Berkshire, SL1 3UH
Marea Britanie
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4406/2012/01-12
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizaţie - Martie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2012
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Nurofen Express 400 mg pulbere orală
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare pliculeţ conţine ibuprofen 400 mg (sub formă de ibuprofen lizinat).
Excipient(ţi):
Zahăr 1,26 g/pliculeţ
Tartrazină 0,0067 mg/pliculeţ
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere orală
Pulbere albă, cu aromă de lămâie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pentru calmarea durerii uşoare până la moderate asociate cefaleei, migrenei, durerilor de spate,
durerilor de cauză menstruală, durerilor dentare, durerilor reumatice şi musculare, a simptomelor de
răceală şi gripă precum durere în gât şi febră.
4.2 Doze şi mod de administrare
Numai pentru administrare orală şi utilizare pe termen scurt.
Trebuie utilizată cea mai mică doză eficientă pentru cea mai scurtă perioadă necesară pentru
ameliorarea simptomelor. Pacientul trebuie să consulte medicul dacă simptomele persistă sau se
înrăutăţesc sau dacă produsul este necesar mai mult de 5 zile pentru tratarea durerii şi mai mult de 3
zile pentru tratarea febrei.
Adulţi, vârstnici şi copii cu vârsta peste 12 ani
Doza iniţială – un pliculeţ. Apoi, dacă este necesar, un pliculeţ până la de trei ori pe zi în funcţie de
necesităţi.
Dizolvaţi conţinutul unui pliculeţ într-un pahar cu apă, amestecaţi şi apoi beţi imediat.
Lăsaţi să treacă cel puţin şase ore între doze. Nu depăşiţi 3 pliculeţe (1200 mg) într-un interval de 24
de ore.
2
Grupe speciale de pacienţi:
Vârstnici:
Nu este necesară ajustarea specială a dozei. Se recomandă monitorizarea cu deosebită atenţie a
pacienţilor vârstnici din cauza profilului de posibile reacţii nedorite (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă renală:
Nu este necesară reducerea dozei la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (pacienţi
cu insuficienţă renală severă, vezi pct. 4.3).
Insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2):
Nu este necesară reducerea dozei la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată(pacienţi
cu disfuncţie hepatică severă, vezi pct. 4.3).
Copii şi adolescenţi:
A nu se administra copiilor cu vârsta sub 12 ani.
4.3 Contraindicaţii
Pacienţii cu o hipersensibilitate cunoscută la ibuprofen, tartrazină (E102) sau la oricare dintre
constituenţii medicamentului.
Pacienţii cu antecedente de bronhospasm, astm bronşic, rinită, edem angioneurotic sau urticarie
asociate cu acidul acetilsalicilic (ASA) sau cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS).
Antecedente de sângerare sau perforare gastrointestinală în relaţie cu terapia anterioară cu AINS.
Ulcer peptic/hemoragie active sau în antecedente (două sau mai multe episoade distincte de ulcerare
sau sângerare dovedite).
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, insuficienţă renală severă sau insuficienţă cardiacă severă.
La pacienţi cu sângerare cerebrovasculară sau cu altă sângerare activă.
La pacienţi cu tulburări de coagulare sau diateză hemoragică.
La pacienţi cu deshidratare gravă (provocată de vărsături, diaree sau aport insuficient de lichide).
În timpul ultimului trimestru de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacţiile adverse pot fi minimizate prin utilizarea celei mai scăzute doze eficiente pentru cea mai
scurtă perioadă necesară pentru a controla simptomele (vezi riscurile GI şi cardiovasculare).
Vârstnicii au o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse la AINS, în special hemoragie şi perforare
gastrointestinală care pot fi letale (vezi pct. 4.2).
Respiratorii:
Bronhospasmul se poate precipita la pacienţii care au astm bronşic sau boală alergică, sau care au
prezentat în antecedente aceste afecţiuni.
Alte AINS:
Trebuie evitată utilizarea concomitentă a AINS care includ inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei-2
(vezi pct. 4.5).
LES şi boala mixtă de ţesut conjunctiv:
Lupus eritematos sistemic şi boala mixtă de ţesut conjunctiv – risc crescut de meningită aseptică (vezi
pct. 4.8)
Renale:
Afectarea funcţiei renale se poate deteriora suplimentar (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
3
Hepatice:
Disfuncţie hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.8).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare:
Se recomandă precauţie (discuţia cu medicul sau cu farmacistul) înainte de a începe tratamentul la
pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă, deoarece au fost
raportate retenţia de lichide, hipertensiunea arterială şi edemul în asociere cu terapia cu AINS.
Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari
(2400 mg zilnic) şi în tratamentul pe termen lung, poate fi asociată cu un risc uşor crescut de
evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În
general, studiile epidemiologice nu sugerează că ibuprofenul în doză mică (de exemplu ≤ 1.200 mg
zilnic) ar fi asociat cu un risc crescut de infarct miocardic.
Afectarea fertilităţii feminine:
Există dovezi limitate că medicamentele care inhibă sinteza de ciclo-oxigenaze / prostaglandine pot
provoca infertilitate feminină printr-un efect asupra ovulaţiei. Acesta este reversibil la întreruperea
tratamentului.
Gastrointestinale:
AINS trebuie administrate cu atenţie pacienţilor cu antecedente de boală gastrointestinală (colită
ulcerativă, boală Crohn) deoarece aceste afecţiuni se pot exacerba (vezi pct. 4.8).
Hemoragia, ulcerarea sau perforarea gastrointestinală (GI), care pot fi letale, au fost raportate cu toate
AINS în orice moment în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de
evenimente gastrointestinale grave.
Riscul de hemoragie GI, ulcerare sau perforare este mai mare la doze mai crescute de AINS şi la
pacienţi cu antecedente de ulcer, în special dacă este complicat cu hemoragie sau cu perforare (Vezi
pct. 4.3) şi la vârstnici. Aceşti pacienţi trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Trebuie luată în considerare terapia combinată cu medicamente protectoare gastrice (de
exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) pentru aceşti pacienţi şi de asemenea pentru
pacienţii care necesită concomitent acid acetilsalicilic în doză mică sau alte medicamente care pot
creşte riscul gastrointestinal (vezi mai jos şi 4.5).
Pacienţii cu antecedente de toxicitate GI, în special cei vârstnici, trebuie să raporteze orice simptome
abdominale neobişnuite (în special hemoragie GI), mai ales în etapele iniţiale ale tratamentului.
Trebuie recomandată atenţie la pacienţii care utilizează concomitent medicamente care ar putea creşte
riscul de ulcerare sau de sângerare, precum corticosteroizi orali, anticoagulante precum warfarină,
inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau antiagregante plachetare precum acidul
acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Tratamentul trebuie retras atunci când apar hemoragia sau ulcerarea gastrointestinală la pacienţii care
utilizează ibuprofen, .
Dermatologice:
Au fost raportate foarte rar reacţii cutanate grave, unele dintre acestea letale, incluzând dermatita
exfoliativă, sindromul Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică în asociere cu utilizarea AINS
(vezi pct. 4.8). Se pare că pacienţii prezintă cel mai mare risc de apariţie a acestor reacţii la începutul
terapiei, instalarea reacţiei apărând în majoritatea cazurilor în cursul primei luni de tratament.
Tratamentul cu Nurofen Express pulbere orală trebuie întrerupt la prima apariţie a erupţiilor cutanate,
a leziunilor mucoaselor sau a oricărui alt semn de hipersensibilitate.
În mod excepţional, varicela poate fi la originea complicaţiilor infecţiilor cutanate grave şi ale
ţesuturile moi. Până în prezent nu poate fi exclusă contribuţia pe care o joacă AINS în agravarea
4
acestor infecţii. Astfel, se recomandă evitarea utilizării Nurofen Express pulbere orală în cazul
varicelei.
Acest medicament conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu: Efecte posibile:
Alte AINS, inclusiv salicilaţi: Administrarea concomitentă a mai multor AINS
poate creşte riscul de ulcere şi hemoragii
gastrointestinale din cauza unui efect sinergetic.
Utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu alte
AINS trebuie prin urmare evitată (vezi pct. 4.4).
Digoxină: Utilizarea concomitentă a Nurofen Express pulbere
orală cu medicamente pe bază de digoxină poate
creşte concentraţiile serice ale acestor medicamente.
Verificarea digoxinei serice nu este necesară ca
regulă generală pentru utilizarea corectă (pe
parcursul a maxim 4 zile).
Corticosteroizi:
Aceştia pot creşte riscul de reacţii adverse, în special
la nivelul tractului gastrointestinal (gastrointestinal;
ulcerare sau hemoragie) (vezi pct. 4.3)
Antiagregante plachetare:
Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Asid acetilsalicilic (doză mică): Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate
inhiba efectul acidului acetilsalicilic în doză mică
asupra agregării plachetare atunci când sunt dozate
concomitent. Însă, limitările acestor date şi
incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la
situaţia clinică sugerează că nu se poate ajunge la
nicio concluzie fermă privind utilizarea regulată a
ibuprofenului şi se consideră că nu există niciun
efect relevant clinic probabil asociat utilizării
ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
Anticoagulante: AINS pot intensifica efectul anticoagulantelor
precum warfarina şi heparina (vezi pct. 4.4). În cazul
tratamentului simultan se recomandă monitorizarea
indicilor de coagulare .
Fenitoină: Utilizarea concomitentă a Nurofen Express pulbere
orală cu medicamente pe bază de fenitoină poate
creşte concentraţiile serice ale acestor medicamente.
Verificarea concentraţiilor serice de fenitoină nu este
necesară ca regulă generală pentru utilizarea corectă.
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Litiu: Utilizarea concomitentă a Nurofen Express pulbere
orală cu medicamente pe bază de litiu poate creşte
concentraţiile serice ale acestor medicamente.
5
Verificarea litiului seric nu este necesară ca regulă
generală pentru utilizarea corectă (pe parcursul a
maxim 4 zile).
Probenecid şi sulfinpirazonă: Medicamente care conţin probenecid sau
sulfinpirazonă pot întârzia excreţia ibuprofenului.
Diuretice, inhibitori ECA, blocante ale
betareceptorilor şi antagonişti ai angiotensinei II:
AINS pot reduce efectul diureticelor şi al altor
medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu
funcţie renală compromisă (de exemplu pacienţi
deshidrataţi sau pacienţi vârstnici cu funcţia renală
compromisă) co-administrarea unui inhibitor ECA, a
betablocantelor sau a antagoniştilor angiotensinei II
şi a medicamentelor care inhibă ciclooxigenaza
poate cauza deteriorarea suplimentară a funcţiei
renale, mergând până la eventuala insuficienţă renală
acută, care este de obicei reversibilă. Prin urmare
combinaţia trebuie administrată cu atenţie, în special
la vârstnici. Pacienţii trebuie hidrataţi în mod
adecvat şi trebuie luată în considerare monitorizarea
funcţiei renale după iniţierea terapiei concomitente
şi periodic după aceea.
Diuretice ce economisesc potasiul: Administrarea concomitentă a Nurofen Express
pulbere orală şi a diureticelor ce economisesc
potasiul poate conduce la hiperkaliemie (se
recomandă verificarea potasiului seric).
Metotrexat: Administrarea Nurofen Express pulbere orală în
intervalul de 24 de ore înainte sau după
administrarea de metotrexat poate conduce la
concentraţii mari ale metotrexatului şi la o creştere a
efectului său toxic.
Ciclosporină: Riscul efectului de deteriorare renală din cauza
ciclosporinei este crescut prin administrarea
concomitentă a anumitor medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate
fi exclus nici pentru combinaţia ciclosporină cu
ibuprofen.
Tacrolimus: Riscul de nefrotoxicitate este crescut dacă sunt
administrate concomitent cele două medicamente.
Zidovudină:
Risc crescut de toxicitate hematologică atunci când
AINS sunt administrate concomitent cu zidovudină.
Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroze şi
hematom la hemofilicii HIV (+) care utilizează
tratament concomitent cu zidovudină şi ibuprofen.
Sulfoniluree: Investigaţiile clinice au evidenţiat interacţiuni între
medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene şi
antidiabetice (sulfoniluree). Deşi interacţiunile dintre
ibuprofen şi sulfoniluree nu au fost descrise până în
prezent, se recomandă o verificare a valorilor
glicemiei ca o precauţie pentru aportul concomitent.
Antibiotice chinolone: Datele obţinute din studii la animale indică faptul că
AINS pot creşte riscul de convulsii asociat cu
6
antibioticele chinolone. Pacienţii care utilizează
AINS şi chinolone pot prezenta un risc ridicat de
apariţie a convulsiilor.
Mifepristonă AINS nu trebuie utilizate timp de 8-12 zile după
administrarea mifepristonei deoarece AINS pot
reduce efectul acestuia.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Fertilitatea
Vezi pct. 4.4 privind fertilitatea feminină.
Sarcina
Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta în sens negativ sarcina şi/sau dezvoltarea
embrionului/fătului. Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort şi de
malformaţie cardiacă şi gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la
începutul sarcinii. Riscul absolut de malformaţie cardiovasculară a fost crescut, de la sub 1 până la
aproximativ 1,5 %. Se consideră că riscul creşte odată cu doza şi cu durata terapiei.
La animale s-a arătat că administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine are ca rezultat o
pierdere crescută pre- şi post-fecundare şi letalitate embrio-fetală. În plus, incidenţele crescute de
diferite malformaţii, inclusiv cardiovasculare, au fost raportate la animale cărora li s-a administrat un
inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul perioadei organogenetice.
În timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru de sarcină, nu trebuie administrat Nurofen Express
pulbere orală decât dacă este absolut necesar. Dacă se utilizează Nurofen Express pulbere orală de
către o femeie care încearcă să rămână gravidă sau în timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru
de sarcină, doza trebuie menţinută cât mai mică posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune
- fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a ductus arteriosus şi hipertensiune
pulmonară);
- disfuncţie renală, care poate evolua până la insuficienţă renală cu oligohidramnios;
- Mama şi nou-născutul, la sfârşitul sarcinii, la:
- posibila prelungirea a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate apărea chiar
şi la doze foarte mici.
- inhibarea contracţiilor uterine având ca rezultat un travaliu întârziat sau prelungit.
În consecinţă, Nurofen Express pulbere orală este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru
de sarcină.
Alăptarea
Ibuprofenul şi metaboliţii săi pot trece în concentraţii mici în laptele matern. Nu se cunoaşte până în
prezent niciun efect dăunător asupra sugarilor, prin urmare nu este în general necesară întreruperea
alăptării în cazul tratamentul pe termen scurt cu doza recomandată pentru durere şi febră.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deoarece pot apărea efecte nedorite asupra sistemului nervos central precum oboseala şi ameţeala la
utilizarea Nurofen Express pulbere orală în doze mari, abilitatea de a reacţiona şi de a lua parte în mod
activ la traficul rutier şi de a folosi utilaje poate fi afectată în cazuri izolate. Acest lucru este valabil în
mai mare măsură în combinaţie cu consumul de alcool etilic.
7
4.8 Reacţii adverse
Au fost raportate reacţii de hipersensibilitate şi acestea pot consta în:
a) Reacţii alergice nespecifice şi anafilaxie
b) Reactivitatea tractului respirator, de exemplu astm bronşic, agravarea astmului bronşic,
bronhospasm, dispnee
c) Diferite reacţii cutanate, de exemplu prurit, urticarie, edem angioneurotic şi mai rar dermatoze
exfoliative şi buloase (inclusiv necroliză epidermică şi eritem polimorf)
Lista următoarelor reacţii adverse le prezintă pe cele apărute la ibuprofen în doză unică de 400 mg
până la doză zilnică maximă de 1200 mg, în cazul utilizării pe termen scurt. În tratamentul afecţiunilor
cronice, în tratamentul pe termen lung, pot apărea reacţii adverse suplimentare.
Vă rugăm să reţineţi că în cadrul fiecărui interval de frecvenţă reacţiile adverse sunt prezentate în
ordinea descrescătoare a gravităţii.
Infecţii şi infestări Foarte rare
A fost descrisă agravarea inflamaţiilor
asociate=infecţiilor=(de exemplu=apariţia
fasceitei necrozante) în condiţiile utilizării
medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene. Aceasta este posibil să fie
asociată cu mecanismul de acţiune al
medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene.=
Dacă apar semne de infecţie sau dacă acestea
se agravează în timpul utilizării Nurofen
Express=pulbere orală, pacientului i se=
recomandă să se prezinte la medic fără
întârziere. Urmează să se investigheze dacă
există o indicaţie pentru terapia
antiinfecţioasă/cu antibiotice.=
În timpul utilizării ibuprofenului, au fost=
observate simptome de meningită aseptică, cu
rigiditate cervicalăI=cefalee, greaţă, vărsături,
febră sau tulburarea cunoştinţei. Pacienţii cu
afecţiuni autoimune (LEp, boală mixtă de
ţesut=conjunctiv) par a fi predispuşi.=
=
Tulburări hematologice
şi limfatice
Foarte rare:
Tulburări hematopoietice (anemie,
leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie,=
agranulocitoză).=Primele semne sunt: febră,
durere în gât, ulceraţii superficiale ale gurii,
simptome asemănătoare gripei, extenuare
severă, sângerări nazale şi=cutanate.=
=
Tulburări ale sistemului
imunitar
Mai puţin frecvente=
=
Reacţii de hipersensibilitate cu erupţii
cutanate şi mâncărime, precum şi crize=de=
astm=bronţic=Eposibil cu scăderea tensiunii
disponibile)>=
8
arteriale)
Foarte rare Reacţii de hipersensibilitate severe.
Simptomele pot fi: umflarea feţei, a limbii şi a
laringelui, dispnee, tahicardie, hipotensiune
arterială (anafilaxie, edem angioneurotic sau
şoc sever).
Tulburări psihice Foarte rare Reacţii psihotice, depresie
Tulburări ale sistemului
nervos
Mai puţin frecvente
Cefalee, ameţeală, somnolenţă, tinitus,
oboseală, agitaţie, iritabilitate
Foarte rare
Meningită aseptică – au fost raportate foarte
rar cazuri unice.
Tulburări oculare Mai puţin frecvente Tulburări vizuale
Tulburări acustice şi
vestibulare
Rare Tinitus
Tulburări cardiace Foarte rare:
Edemul, hipertensiunea arteială şi insuficienţa
cardiacă au fost raportate în asociere cu
tratamentul cu AINS.
Studiile clinice şi datele epidemiologice
sugerează că utilizarea ibuprofenului (în
special în doze mari, de 2400 mg zilnic) şi în
tratament pe termen lung poate fi asociată cu
un risc uşor crescut de evenimente trombotice
arteriale (de exemplu infarct miocardic sau
accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Tulburări vasculare Foarte rare Hipertensiune arterială
Tulburări gastro-
intestinale
frecvente:
Dureri abdominale, dispepsie şi greaţă. Reflux
gastro-esofagian
Mai puţin frecvente: Diaree, flatulenţă, constipaţie şi vărsături.
Foarte rare:
Esofagită, pancreatită, formarea de stricturi
intestinale asemănătoare diafragmelor.
Ulcer peptic, perforare sau hemoragie
gastrointestinală, melenă, hematemeză, uneori
letală, în special la vârstnici. Stomatită
ulcerativă, gastrită.
Agravarea colitei şi a bolii Crohn (vezi pct.
4.4).
Pacientul trebuie instruit să întrerupă
administrarea medicamentului şi să se
prezinte imediat la medic dacă apar dureri
severe în abdomenul superior, sau melenă sau
hematemeză.
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente:
Diferite erupţii cutanate tranzitorii. Reacţii de
hipersensibilitate cu urticarie şi prurit.
Foarte rare: Reacţii buloase, inclusiv sindromul Stevens-
9
Johnson şi necroliza epidermică toxică
În cazuri excepţionale, pot apărea infecţii
cutanate severe şi complicaţii ale ţesuturilor
moi în timpul unei infecţii de varicelă (vezi de
asemenea „Infecţii şi infestări”).
Tulburări renale şi ale
căilor urinare
Rare Pot apărea de asemenea foarte rar deteriorări
ale ţesutului renal (necroză papilară) şi
concentraţii mari de acid uric în sânge.
Foarte rare:
Formarea de edeme, în special la pacienţii cu
hipertensiune arterială sau cu insuficienţă
renală, sindrom nefrotic, nefrită interstiţială,
care pot fi însoţite de insuficienţă renală
acută. Prin urmare funcţia renală trebuie
verificată în mod regulat.
Tulburări hepatobiliare Foarte rare Tulburări hepatice
4.9 Supradozaj
Timpul de înjumătăţire plasmatică în caz de supradozaj este de 1,5 - 3 ore.
Simptome
Majoritatea pacienţilor care au ingerat cantităţi importante clinic de AINS nu vor dezvolta mai mult
decât greaţă, vărsături, durere epigastrică sau mai rareori diaree. Tinitus, cefalee, ameţeală,
hipotensiune arterială şi hemoragii gastrointestinale sunt de asemenea posibile. În cazul otrăvirii mai
grave, toxicitatea se manifestă la nivelul sistemului nervos central, manifestându-se ca somnolenţă,
ocazional excitaţie şi dezorientare sau comă. Ocazional pacienţii dezvoltă convulsii. În cazul otrăvirii
grave, poate apărea acidoza metabolică şi se poate prelungi timpul de protrombină/ INR, probabil din
cauza interferenţei cu acţiunea factorilor de coagulare circulanţi. Pot apărea insuficienţa renală acută şi
deteriorarea hepatică. Este posibilă agravarea astmului bronşic la pacienşii astmatici.
Management-ul terapeutic al supradozajului
Abordarea terapeutică trebuie să fie simptomatică şi de suport şi să includă menţinerea unor căi
respiratorii libere şi monitorizarea semnelor cardiace şi vitale până la stabilizare. Luaţi în considerare
administrarea orală de cărbune activat dacă pacientul se prezintă în termen de 1 oră de la ingerarea
unei cantităţi potenţial toxice. Dacă sunt frecvente sau prelungite, convulsiile trebuie tratate intravenos
cu diazepam sau lorazepam. Administraţi bronhodilatatoare pentru ameliorarea astmului bronşic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupă farmacoterapeutică: Antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene; derivate de acid propionic,
Codul ATC: M01AE01.
În urma administrării orale, ibuprofenul lizinat se descompune în acid ibuprofenic şi lizină. Lizina nu
are nicio activitate farmacologică recunoscută. Prin urmare, proprietăţile farmaceutice ale
ibuprofenului lizinat sunt aceleaşi ca ale acidului ibuprofenic.
Ibuprofenul este un AINS care şi-a demonstrat eficienţa prin inhibarea sintezei de prostaglandine. La
om, ibuprofenul reduce durerea legată de inflamaţie, edemul şi febra. În plus, ibuprofenul inhibă în
mod reversibil agregarea plachetară.
10
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul acidului acetilsalicilic în doză
scăzută asupra agregării plachetare atunci când sunt dozate concomitent. Într-un studiu, atunci când a
fost administrată o doză unică de ibuprofen 400 mg în intervalul de 8 ore înainte sau în intervalul de
30 de minute după doza cu eliberare imediată (81 mg), a apărut o scădere a efectului acidului
acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau agregării plachetare. Însă, limitările acestor date şi
incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţia clinică sugerează că nu se poate ajunge la
nicio concluzie fermă privind utilizarea regulată a ibuprofenului şi se consideră că nu există niciun
efect relevant clinic probabil asociat utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul este bine absorbit din tractul gastrointestinal şi se leagă extensiv de proteinele plasmatice.
Ibuprofenul difuzează în lichidul sinovial. Concentraţiile plasmatice maxime ale ibuprofenului apar la
1 - 2 ore după administrarea acidului ibuprofenic.
Concentraţia plasmatică maximă se atinge în 25 de minute pentru Nurofen Express pulbere orală (400
mg ibuprofen lizinat) în comparaţie cu 90 de minute (p<0,0001) pentru 2 comprimate de 200 mg
Nurofen (acid ibuprofenic) şi 30 de minute (p=0,0441) pentru 2 comprimate de 200 mg Nurofen
(ibuprofen lizinat).
Expunerea sistemică în primele 4,5 minute este semnificativ mai mare pentru Nurofen Express decât
pentru 2 comprimate de 200 mg Nurofen (acid ibuprofenic) (p<0,0001) şi 2 comprimate de 200 mg
Nurofen Express (ibuprofen lizină) (p<0.0001).
Concentraţia plasmatică medie după 4,5 minute după dozarea cu Nurofen Express pulbere orală a fost
de 8,69 micrograme/ml (SD 3,12; 95%CI 7,40 – 9,98), în timp ce la 9 minute post-dozare, concentraţia
plasmatică medie a fost de 20,27 micrograme/ml (SD 7,37; 95%CI 17,23 – 23,32).
Ibuprofenul este metabolizat în ficat în doi metaboliţi majori cu excreţie primară pe cale renală, fie ca
atare, fie ca şi conjugaţi majori, împreună cu o cantitate neglijabilă de ibuprofen nemodificat. Excreţia
renală este atât rapidă, cât şi completă.
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
Nu se observă nicio diferenţă semnificativă în profilul farmacocinetic la vârstnici.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Toxicitatea subcronică şi cronică a ibuprofenului în experimentele la animale a fost observată în
principal sub forma unor leziuni şi ulceraţii în tractul gastrointestinal. Studiile in vitro şi in vivo nu au
furnizat nicio dovadă relevantă din punct de vedere clinic privind potenţialul mutagen al
ibuprofenului. În studiile la şobolani şi la şoareci nu s-a descoperit nicio dovadă privind efectele
cancerigene ale ibuprofenului. Ibuprofenul a condus la o inhibare a ovulaţiei la iepuri, precum şi la
afectarea fecundării la diferite specii de animale (iepure, şobolan, şoarece). Studiile experimentale au
demonstrat că ibuprofenul traversează placenta, iar pentru dozele toxice la nivel matern s-a observat o
incidenţă crescută a malformaţiilor (de exemplu defecte septale ventriculare).
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Betadex
Esenţă de lămâie (care conţine substanţe şi preparate naturale de aromatizare, maltodextrină, amidon
de porumb modificat şi tartrazină E102)
Zaharină sodică (E954)
11
Ciclamat de sodiu (E954)
Citrat de sodiu (E331)
Zahăr
6.2 Incompatibilităţi
În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte
medicamente.
6.3 Perioada de valabilitate
În ambalaj de la data fabricaţiei: 3 ani.
După prepararea soluţiei, utilizaţi-o imediat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale privind temperatura de depozitare.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului reconstituit, vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Pliculeţ unidoză termosudat din hârtie/Al/PE în cutie ca ambalaj secundar.
Mărimi de ambalaj: 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12, 13, 14, 15 şi 16 pliculeţe.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Instrucţiunile pentru reconstituire sunt incluse la punctul 4.2
Soluţia are un aspect incolor, transparent spre translucid, fără particule solide.
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Reckitt Benckiser Healthcare International Ltd.
103-105 Bath Road
Slough, Berkshire, SL1 3UH
Marea Britanie
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
4406/2012/01-12
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizaţie - Martie 2012
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2012
