PADUDEN FORTE 400 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
PADUDEN Forte 400 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine ibuprofen 400 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare drajeu conţine lactoză monohidrat 80 mg şi zahăr 190,72 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu
Drajeuri alungite, biconvexe, de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
PADUDEN Forte 400 mg este indicat pentru:
- ameliorarea durerilor de intensitate uşoară până la moderată: osteo-articulare inclusiv reumatismale,
dureri musculare, lombalgii, cefalee, inclusiv cefalee de tip migrenă, dureri dentare, dismenoree;
- tratamentul simptomatic al febrei şi al simptomelor de răceală şi gripă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi (vârsta peste 12 ani):
Doza recomandată iniţial este de 200-400 mg ibuprofen şi, dacă este necesar, doza se poate repeta la
intervale de 4-6 ore, fără a depăşi doza maximă de 1200 mg ibuprofen pe zi.
Drajeurile se înghit întregi, cu un pahar cu apă, preferabil după masă.
Dacă la adolescenţi (vârsta peste 12 ani) acest medicament este necesar mai mult de 3 zile sau dacă
simptomele se agravează trebuie consultat un medic.
Copii cu vârsta sub 12 ani: nu se recomandă administrarea capsulelor la copii cu vârsta sub 12 ani,
pentru aceştia fiind disponibile forme farmaceutice adecvate vârstei.
Pacienţi vârstnici: nu este necesară ajustarea dozelor, cu excepţia cazului în care este prezentă
insuficienţa renală sau hepatică; în acest caz, dozele trebuie individualizate.
Tratamentul cu PADUDEN Forte trebuie reevaluat dacă simptomele persistă sau se agravează după 3
zile.
2
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la ibuprofen, la alte AINS sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Ulcer gastro-duodenal activ sau în antecedente, hemoragie gastro-intestinală, colită ulceroasă.
- Antecedente de bronhospasm, rinită, urticarie, în special asociate tratamentului cu acid acetilsalicilic
sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.
- Insuficienţă cardiacă severă (clasa IV clasificarea NYHA).
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă.
- Tulburări hematopoetice de etiologie neprecizată.
- Lupus eritematos sistemic sau alte colagenoze.
- Ultimele 4 luni de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Trebuie evitată utilizarea în asociere, de PADUDEN Forte cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori
selectivi de ciclooxigenază-2.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi riscurile cardiovasculare şi gastro-intestinale,
prezentate mai jos).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară
până la moderată este necesară precauţie (discuţii cu medicul sau cu farmacistul) înainte de începerea
tratamentului, deoarece raportările au arătat că tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană
şi edem.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg zilnic) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu:
infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că
administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut
de evenimente trombotice arteriale.
La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele
II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă ischemică stabilizată terapeutic, boală arterială periferică
şi/sau boală vasculară cerebrală, tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză
şi trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi).
De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru
evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen
(2400 mg pe zi).
Pentru toate AINS şi în orice moment al tratamentului, au fost raportate hemoragii, ulceraţii şi
perforaţii gastro-intestinale care pot fi letale, cu sau fără simptome de alarmare sau antecedente de
evenimente gastro-intestinale grave.
Riscul de hemoragii, ulceraţii şi perforaţii gastro-intestinale este superior odată cu creşterea dozelor de
AINS, la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă a fost complicat cu hemoragie sau
perforaţie şi la vârstnici. La aceşti pacienţi, tratamentul tre
buie început cu doza minimă disponibilă.
Tratamentul în asociere cu protectoare gastrice (de exemplu, misoprostol sau inhibitori ai pompei de
protoni) trebuie avut în vedere la aceşti pacienţi, precum şi la pacienţii care necesită tratament în
3
asociere cu doze mici de aspirină sau cu alte medicamente care pot creşte riscul de afecţiuni gastro-
intestinale.
Ibuprofenul se administrează cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică uşoară până
la moderată. La pacienţii cu insuficienţă renală, funcţia renală trebuie monitorizată periodic, deoarece
se poate deteriora după tratamentul cu orice AINS. În general administrarea obişnuită a analgezicelor,
mai ales a asocierilor de analgezice poate determina apariţia unor leziuni renale permanente cu risc de
apariţie a insuficienţei renale (nefropatie analgezică).
Există un risc de insuficiență renală la copii și adolescenţi deshidrataţi.
La pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau boli alergice, tratamentul cu ibuprofen poate precipita
bronhospasmul.
Deoarece ibuprofenul, ca şi alte antiinflamatoare nesteroidiene, poate determina prelungirea timpului
de sângerare, el trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu deficite intrinseci de coagulare şi la
pacienţii aflaţi sub tratament cu anticoagulante.
Pacienţii vârstnici prezintă un risc crescut de reacţii adverse grave.
Cefaleea poate să apară în timpul tratamentului îndelungat, cu doze de analgezice mai mari decât cele
recomandate; tratamentul acesteia nu trebuie efectuat cu doze mai mari de analgezic.
În cazul apariţiei tulburărilor de vedere, administrarea de ibuprofen trebuie întreruptă şi se recomandă
efectuarea unui control oftalmologic.
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă administrarea unor forme farmaceutice adecvate.
Consumul concomitent de alcool etilic cu AINS poate accentua reacţiile adverse ale substanţei active,
în special cele gastro-intestinale sau ale sistemului nervos central.
PADUDEN Forte 400 mg conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
PADUDEN Forte 400 mg conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Acid acetilsalicilic:
În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid acetilsalicilic nu este recomandată din
cauza potenţialului crescut de apariţie a reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când sunt administrate concomitent. Deşi există
incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al acidului
acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant
clinic (vezi pct. 5.1).
Administrarea de ibuprofen în asociere cu anticoagulante, antiagregante plachetare sau inhibitori
selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) poate avea ca rezultat creşterea riscului de hemoragii gastro-
intestinale.
Ibuprofenul poate inhiba activitatea diureticelor (diuretice de
ansă şi tiazide), a beta-blocantelor
adrenergice şi a antihipertensivelor, cum sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
(inhibitorii ECA).
Corticosteroizii pot să determine o creştere a incidenţei reacţiilor adverse cu risc crescut de hemoragii
gastro-intestinale.
4
Utilizarea concomitentă de PADUDEN Forte şi digoxină, fenitoină sau preparate cu litiu poate creşte
concentraţia plasmatică a acestor medicamente. În cazul utilizării corecte (timp de maximum 4 zile) nu
este obligatorie verificarea concentraţiilor plasmatice de litiu, digoxină şi fenitoină.
Studii clinice au evidenţiat existenţa unor interacţiuni între AINS şi antidiabetice (derivaţi de
sulfoniluree). Deşi până în prezent nu au fost descrise interacţiuni între ibuprofen şi derivaţii de
sulfoniluree, în cazul administrării în asociere a acestor medicamente se recomandă verificarea
valorilor glicemiei.
Riscul de nefrotoxicitate este crescut în cazul administrării în asociere de tacrolimus cu ibuprofen.
Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematoame la pacienţii hemofilici cu infecţie HIV
care iau concomitent zidovudină şi ibuprofen.
Medicamentele care conţin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia excreţia de ibuprofen.
Administrarea concomitentă a ibuprofenului cu doze medii şi mari de metotrexat poate determina
toxicitate severă a metotrexatului, mergând până la deces.
Riscul efectului nefrotoxic al ciclosporinei este crescut prin administrarea în asociere a anumitor
antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate fi exclus în cazul asocierii ciclosporinei cu
ibuprofen.
Ibuprofenul poate inhiba activitatea ciclosporinei şi a trimetoprimului.
4.6 Fertilitatea. sarcina şi alăptarea
În primele 5 luni de sarcină administrarea ibuprofenului se va face numai dacă este absolut necesar şi
numai sub supraveghere medicală.
În ultimele 4 luni de sarcină, administrarea ibuprofenului este contraindicată, deoarece poate
determina:
- asupra fătului: toxicitate cardio–pulmonară (hipertensiune arterială pulmonară prin închiderea
prematură a canalului arterial), disfuncţie renală care poate evolua până la insuficienţă renală cu
oligohidroamnios;
- la mamă şi făt (la sfârşitul sarcinii): creşterea timpului de sângerare;
- la mamă: inhibarea contracţiilor uterine, edeme.
Deoarece antiinflamatoarele nesteroidiene se excretă în concentraţii mici în laptele matern, se
recomandă evitarea administrării acestora la femeile care alăptează.
Există unele dovezi care indică faptul că inhibarea ciclooxigenazei/sintezei prostaglandinelor pot
determina reducerea fertilităţii la femei prin afectarea ovulaţiei. Acest efect este reversibil la
întreruperea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii trebuie avertizaţi în legătură cu posibilitatea apariţiei ameţelii şi cefaleei, care pot influenţa
capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Pentru evaluarea reacţiilor adverse se utilizează următoarea clasificare a frecvenţelor:
Foarte frecvente:
≥1/10 Frecvente:
≥1/100 şi 1/10
Mai puţin frecvente:
<1/1000 şi 1/100 Rare:
≥1/10000 şi <1/1000
Foarte rare:
<1/10000
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Lista cu următoarele reacţii adverse include toate reacţiile adverse observate în cursul tratamentului cu
ibuprofen, precum şi cele înregistrate în cursul tratamentului cu doze mari şi pe termen lung la
pacienţii cu afecţiuni reumatice. Frecvenţele menţionate, mai puţin frecvenţele foarte rare, se referă la
tratamentul de scurtă durată cu doze zilnice de până la 1200 mg ibuprofen în cazul formelor
farmaceutice pentru administrarea pe cale orală.
În ceea ce priveşte următoarele reacţii adverse, trebuie menţionat faptul că sunt în principal
dependente de doză şi prezintă variabilitate interindividuală.
5
Evenimentele adverse cel mai frecvent observate sunt de natură gastro-intestinală. În special la
vârstnici, pot apare ulcere gastro-duodenale, perforaţii sau hemoragii gastro-intestinale, uneori letale.
În urma administrării au fost raportate greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, dureri
abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbări ale colitei ulcerative şi ale bolii
Crohn. Mai puţin frecventă a fost observată gastrita. În special, riscul de apariţie a hemoragiilor
gastro-intestinale este dependent de dozele utilizate şi de durata administrării.
Reacţiile adverse raportate în asociere cu tratamentul cu AINS au fost edemul, hipertensiunea arterială
şi insuficienţa cardiacă.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Tulburări cardiace
Foarte rare: palpitaţii, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic.
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare: tulburări ale hematopoezei (anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie,
agranulocitoză).
Primele semne pot fi reprezentate de febră, dureri în gât, ulceraţii superficiale la nivelul cavităţii
bucale, simptome asemănătoare gripei, apatie severă, epistaxis şi hemoragii cutanate.
În tratamentul pe termen lung este necesară verificarea periodică a hemoleucogramei.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente: tulburări ale sistemului nervos central, cum sunt cefalee, ameţeli, insomnie,
agitaţie, iritabilitate sau astenie.
Tulburări oculare
Mai puţin frecvente: tulburări de vedere.
Tulburări acustice şi vestibulare
Rare: tinitus.
Tulburări gastrointestinale
Frecvente: tulburări gastrointestinale, cum sunt pirozis, dureri abdominale, greaţă, vărsături, flatulenţă,
diaree, constipaţie şi mici hemoragii gastro-intestinale care, în cazuri excepţionale, pot determina
anemie.
Mai puţin frecvente: ulcere gastrointestinale, potenţial complicate cu hemoragii şi perforaţii. Stomatită
ulcerativă, agravarea colitei şi a bolii Crohn, gastrită.
Foarte rare: esofagită, pancreatită, apariţia de stricturi intestinale, asemănătoare unor diafragme.
Pacienţii trebuie avertizaţi să întrerupă administrarea medicamentului şi să se prezinte imediat la
medic în cazul apariţiei unor dureri severe în etajul abdominal superior sau a melenei sau
hematemezei.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: apariţia de edeme, în special la pacienţii cu hipertensiune arterială sau insuficienţă renală,
sindrom nefrotic, nefrită interstiţială, care pot fi însoţite de insuficienţă renală acută.
De asemenea, rar, pot apărea leziuni ale parenchimului renal (necroză papilară) şi creşterea
concentraţiilor sanguine de acid uric.
De aceea, este necesară monitorizarea periodică a funcţiei renale.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte rare: reacţii buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică.
6
În cazuri excepţionale, pot apărea infecţii cutanate severe şi complicaţii ale ţesuturilor moi în timpul
varicelei (vezi şi „Infecţii şi infestări”).
Infecţii şi infestări
Foarte rar, au fost descrise cazuri de exacerbare a inflamaţiei din cursul infecţiilor (de exemplu,
apariţia fasciitei necrozante), care au coincis cu utilizarea medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene. Acest efect este posibil asociat cu mecanismul de acţiune al antiinflamatoarelor
nesteroidiene.
Dacă în cursul tratamentului cu PADUDEN Forte apar sau se agravează semnele unei infecţii, se
recomandă ca pacientul să se prezinte imediat la medic. Trebuie evaluată indicaţia de tratament
antiinfecţios/antibiotic.
Foarte rar, în cursul tratamentului cu ibuprofen a fost observată apariţia semnelor de meningită
aseptică, cu redoarea cefii, cefalee, greaţă, vărsături, febră sau tulburări ale stării de conştienţă.
Pacienţii cu boli autoimune (LES, colagenoze mixte) par predispuşi la aceste simptome.
Tulburări vasculare
Foarte rare: hipertensiune arterială.
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate, cu eritem cutanat tranzitoriu şi prurit, precum şi crize
de astm bronşic (posibil însoţite de scăderea tensiunii arteriale).
Pacientul trebuie instruit ca, în astfel de cazuri, să anunţe imediat un medic şi să oprească tratamentul
cu PADUDEN Forte.
Foarte rare: reacţii generale severe de hipersensibilitate. Acestea se pot manifesta ca edem facial, edem
lingual, edem laringian cu constricţia căilor aeriene, detresă respiratorie, tahicardie, scăderea tensiunii
arteriale până la şoc cu potenţial letal.
În cazul apariţiei unuia dintre aceste simptome, posibil chiar de la prima administrare, este necesară
asistenţă medicală de urgenţă.
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare: disfuncţie hepatică, leziuni hepatice, în special în tratamentul de lungă durată, insuficienţă
hepatică, hepatită acută.
Tulburări psihice
Foarte rare: reacţii psihotice, depresie.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Tulburări la nivelul sistemului nervos central, cum sunt cefalee, ameţeli, stare de confuzie şi pierderea
conştienţei (de asemenea şi convulsii mioclonice la copii) ca şi dureri abdominale, greaţă şi vărsături
pot apare ca simptome ale supradozajului. În plus, pot apărea hemoragii gastro-intestinale, precum şi
tulburări hepatice şi renale. Mai mult, poate apărea hipotensiune arterială, depresie respiratorie şi
cianoză.
Tratamentul constă în lavaj gastric şi, dacă este necesar, corectarea tulburărilor electrolitice. Nu există
antidot specific şi se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
7
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, derivaţi de acid propionic,
codul ATC: M01AE01.
Ibuprofen este un medicament antiinflamator nesteroidian care, în modelele convenţionale de
inflamaţie din experimentele la animale, s-a dovedit eficace prin inhibarea sintezei de prostaglandine.
La om, ibuprofen are efect antipiretic, reduce durerea şi edemul asociate inflamaţiei. Efectul terapeutic
antiinflamator rezultă din inhibarea activităţii prostaglandin-sintetazei. În plus, ibuprofen inhibă
agregarea plachetară indusă de ADP şi colagen.
Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba
competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii
farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg cu 8 ore înainte sau cu
30 minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub forma farmaceutică cu
eliberare imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan
sau agregării plachetare. Deşi există incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la
situaţia clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să
reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de
ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul se absoarbe rapid din tractul gastro-intestinal. Se leagă în proporţie de peste 90% de
proteinele plasmatice şi are timpul de înjumătăţire plasmatică de 0,9 - 2,5 ore. Timpul de înjumătăţire
plasmatică scurt nu permite acumularea medicamentului. În lichidul sinovial, ibuprofenul îşi menţine
concentraţia stabilă 2-8 ore după ingestie; concentraţia sinovială maximă reprezintă aproximativ o
treime din cea plasmatică. După 24 de ore de la administrarea dozelor de 400 mg ibuprofen, la
intervale de 6 ore la mamele care alăptează, cantitatea găsită în lapte a fost sub 1 mg.
Ibuprofenul nu interferă cu acţiunea enzimelor metabolizante. Se metabolizează în proporţie de 90% în
ficat, rezultând 2 - hidroxibuprofen şi 2 - carboxibuprofen.
Excreţia se realizează predominant prin urină sub formă de metaboliţi şi sub formă nemodificată
(aproximativ 9%).
La pacienţii vârstnici parametrii farmacocinetici ai ibuprofenului nu sunt modificaţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile la animale, toxicitatea subcronică şi cronică a ibuprofen a demonstrat în principal leziuni şi
ulceraţii la nivelul tractului gastro-intestinal.
Studiile in vitro şi in vivo nu au decelat indicii cu relevanţă clinică ale existenţei unor efecte mutagene
ale ibuprofen. În studiile efectuate la şobolani şi şoareci nu au fost găsite dovezi ale unor efecte
carcinogene ale ibuprofen.
Ibuprofen a determinat inhibiţia ovulaţiei la iepuri, precum şi tulburări de implantare la diverse specii
de animale (iepuri, şobolani, şoareci). Studiile experimentale la şobolani şi iepuri au indicat faptul că
ibuprofen traversează placenta. După administrarea unor doze toxice pentru mamă, un număr mare de
malformaţii (defecte septale ventriculare) au apărut la puii de şobolani.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Povidonă
Amidon de porumb
8
Talc
Croscarmeloză sodică
Stearat de magneziu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Zahăr
Dioxid de titan (E 171)
Ceara carnauba
Ceara de albine
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC-PVDC/Al a 12 drajeuri.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca,
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1144/2008/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Noiembrie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
PADUDEN Forte 400 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine ibuprofen 400 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare drajeu conţine lactoză monohidrat 80 mg şi zahăr 190,72 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeu
Drajeuri alungite, biconvexe, de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
PADUDEN Forte 400 mg este indicat pentru:
- ameliorarea durerilor de intensitate uşoară până la moderată: osteo-articulare inclusiv reumatismale,
dureri musculare, lombalgii, cefalee, inclusiv cefalee de tip migrenă, dureri dentare, dismenoree;
- tratamentul simptomatic al febrei şi al simptomelor de răceală şi gripă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi (vârsta peste 12 ani):
Doza recomandată iniţial este de 200-400 mg ibuprofen şi, dacă este necesar, doza se poate repeta la
intervale de 4-6 ore, fără a depăşi doza maximă de 1200 mg ibuprofen pe zi.
Drajeurile se înghit întregi, cu un pahar cu apă, preferabil după masă.
Dacă la adolescenţi (vârsta peste 12 ani) acest medicament este necesar mai mult de 3 zile sau dacă
simptomele se agravează trebuie consultat un medic.
Copii cu vârsta sub 12 ani: nu se recomandă administrarea capsulelor la copii cu vârsta sub 12 ani,
pentru aceştia fiind disponibile forme farmaceutice adecvate vârstei.
Pacienţi vârstnici: nu este necesară ajustarea dozelor, cu excepţia cazului în care este prezentă
insuficienţa renală sau hepatică; în acest caz, dozele trebuie individualizate.
Tratamentul cu PADUDEN Forte trebuie reevaluat dacă simptomele persistă sau se agravează după 3
zile.
2
Reacţiile adverse pot fi reduse la minim utilizând cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă
durată necesară pentru controlul simptomatologiei (vezi pct. 4.4).
4.3 Contraindicaţii
- Hipersensibilitate la ibuprofen, la alte AINS sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
- Ulcer gastro-duodenal activ sau în antecedente, hemoragie gastro-intestinală, colită ulceroasă.
- Antecedente de bronhospasm, rinită, urticarie, în special asociate tratamentului cu acid acetilsalicilic
sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.
- Insuficienţă cardiacă severă (clasa IV clasificarea NYHA).
- Insuficienţă renală severă.
- Insuficienţă hepatică severă.
- Hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie activă.
- Tulburări hematopoetice de etiologie neprecizată.
- Lupus eritematos sistemic sau alte colagenoze.
- Ultimele 4 luni de sarcină.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Trebuie evitată utilizarea în asociere, de PADUDEN Forte cu alte AINS, inclusiv cu inhibitori
selectivi de ciclooxigenază-2.
Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai
scurtă perioadă necesară controlării simptomelor (vezi riscurile cardiovasculare şi gastro-intestinale,
prezentate mai jos).
Efecte cardiovasculare şi cerebrovasculare
La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară
până la moderată este necesară precauţie (discuţii cu medicul sau cu farmacistul) înainte de începerea
tratamentului, deoarece raportările au arătat că tratamentul cu AINS se asociază cu retenţie lichidiană
şi edem.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg zilnic) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu:
infarct miocardic sau accident vascular cerebral). În general, studiile epidemiologice nu sugerează că
administrarea de doze mici de ibuprofen (de exemplu ≤ 1200 mg pe zi) este asociată cu un risc crescut
de evenimente trombotice arteriale.
La pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, insuficienţă cardiacă congestivă (clasele
II-III clasificarea NYHA), boală cardiacă ischemică stabilizată terapeutic, boală arterială periferică
şi/sau boală vasculară cerebrală, tratamentul cu ibuprofen trebuie instituit numai după o atentă analiză
şi trebuie evitată utilizarea de doze mari (2400 mg pe zi).
De asemenea, înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc pentru
evenimente cardiovasculare (de exemplu, hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumători), trebuie efectuată o analiză atentă, în special dacă sunt necesare doze mari de ibuprofen
(2400 mg pe zi).
Pentru toate AINS şi în orice moment al tratamentului, au fost raportate hemoragii, ulceraţii şi
perforaţii gastro-intestinale care pot fi letale, cu sau fără simptome de alarmare sau antecedente de
evenimente gastro-intestinale grave.
Riscul de hemoragii, ulceraţii şi perforaţii gastro-intestinale este superior odată cu creşterea dozelor de
AINS, la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă a fost complicat cu hemoragie sau
perforaţie şi la vârstnici. La aceşti pacienţi, tratamentul tre
buie început cu doza minimă disponibilă.
Tratamentul în asociere cu protectoare gastrice (de exemplu, misoprostol sau inhibitori ai pompei de
protoni) trebuie avut în vedere la aceşti pacienţi, precum şi la pacienţii care necesită tratament în
3
asociere cu doze mici de aspirină sau cu alte medicamente care pot creşte riscul de afecţiuni gastro-
intestinale.
Ibuprofenul se administrează cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică uşoară până
la moderată. La pacienţii cu insuficienţă renală, funcţia renală trebuie monitorizată periodic, deoarece
se poate deteriora după tratamentul cu orice AINS. În general administrarea obişnuită a analgezicelor,
mai ales a asocierilor de analgezice poate determina apariţia unor leziuni renale permanente cu risc de
apariţie a insuficienţei renale (nefropatie analgezică).
Există un risc de insuficiență renală la copii și adolescenţi deshidrataţi.
La pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau boli alergice, tratamentul cu ibuprofen poate precipita
bronhospasmul.
Deoarece ibuprofenul, ca şi alte antiinflamatoare nesteroidiene, poate determina prelungirea timpului
de sângerare, el trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu deficite intrinseci de coagulare şi la
pacienţii aflaţi sub tratament cu anticoagulante.
Pacienţii vârstnici prezintă un risc crescut de reacţii adverse grave.
Cefaleea poate să apară în timpul tratamentului îndelungat, cu doze de analgezice mai mari decât cele
recomandate; tratamentul acesteia nu trebuie efectuat cu doze mai mari de analgezic.
În cazul apariţiei tulburărilor de vedere, administrarea de ibuprofen trebuie întreruptă şi se recomandă
efectuarea unui control oftalmologic.
La copii cu vârsta sub 12 ani se recomandă administrarea unor forme farmaceutice adecvate.
Consumul concomitent de alcool etilic cu AINS poate accentua reacţiile adverse ale substanţei active,
în special cele gastro-intestinale sau ale sistemului nervos central.
PADUDEN Forte 400 mg conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de
intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu
trebuie să utilizeze acest medicament.
PADUDEN Forte 400 mg conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză,
sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Acid acetilsalicilic:
În general, administrarea concomitentă de ibuprofen şi acid acetilsalicilic nu este recomandată din
cauza potenţialului crescut de apariţie a reacţiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când sunt administrate concomitent. Deşi există
incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la situaţia clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al acidului
acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant
clinic (vezi pct. 5.1).
Administrarea de ibuprofen în asociere cu anticoagulante, antiagregante plachetare sau inhibitori
selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) poate avea ca rezultat creşterea riscului de hemoragii gastro-
intestinale.
Ibuprofenul poate inhiba activitatea diureticelor (diuretice de
ansă şi tiazide), a beta-blocantelor
adrenergice şi a antihipertensivelor, cum sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
(inhibitorii ECA).
Corticosteroizii pot să determine o creştere a incidenţei reacţiilor adverse cu risc crescut de hemoragii
gastro-intestinale.
4
Utilizarea concomitentă de PADUDEN Forte şi digoxină, fenitoină sau preparate cu litiu poate creşte
concentraţia plasmatică a acestor medicamente. În cazul utilizării corecte (timp de maximum 4 zile) nu
este obligatorie verificarea concentraţiilor plasmatice de litiu, digoxină şi fenitoină.
Studii clinice au evidenţiat existenţa unor interacţiuni între AINS şi antidiabetice (derivaţi de
sulfoniluree). Deşi până în prezent nu au fost descrise interacţiuni între ibuprofen şi derivaţii de
sulfoniluree, în cazul administrării în asociere a acestor medicamente se recomandă verificarea
valorilor glicemiei.
Riscul de nefrotoxicitate este crescut în cazul administrării în asociere de tacrolimus cu ibuprofen.
Există dovezi ale unui risc crescut de hemartroză şi hematoame la pacienţii hemofilici cu infecţie HIV
care iau concomitent zidovudină şi ibuprofen.
Medicamentele care conţin probenecid sau sulfinpirazonă pot întârzia excreţia de ibuprofen.
Administrarea concomitentă a ibuprofenului cu doze medii şi mari de metotrexat poate determina
toxicitate severă a metotrexatului, mergând până la deces.
Riscul efectului nefrotoxic al ciclosporinei este crescut prin administrarea în asociere a anumitor
antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate fi exclus în cazul asocierii ciclosporinei cu
ibuprofen.
Ibuprofenul poate inhiba activitatea ciclosporinei şi a trimetoprimului.
4.6 Fertilitatea. sarcina şi alăptarea
În primele 5 luni de sarcină administrarea ibuprofenului se va face numai dacă este absolut necesar şi
numai sub supraveghere medicală.
În ultimele 4 luni de sarcină, administrarea ibuprofenului este contraindicată, deoarece poate
determina:
- asupra fătului: toxicitate cardio–pulmonară (hipertensiune arterială pulmonară prin închiderea
prematură a canalului arterial), disfuncţie renală care poate evolua până la insuficienţă renală cu
oligohidroamnios;
- la mamă şi făt (la sfârşitul sarcinii): creşterea timpului de sângerare;
- la mamă: inhibarea contracţiilor uterine, edeme.
Deoarece antiinflamatoarele nesteroidiene se excretă în concentraţii mici în laptele matern, se
recomandă evitarea administrării acestora la femeile care alăptează.
Există unele dovezi care indică faptul că inhibarea ciclooxigenazei/sintezei prostaglandinelor pot
determina reducerea fertilităţii la femei prin afectarea ovulaţiei. Acest efect este reversibil la
întreruperea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pacienţii trebuie avertizaţi în legătură cu posibilitatea apariţiei ameţelii şi cefaleei, care pot influenţa
capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Pentru evaluarea reacţiilor adverse se utilizează următoarea clasificare a frecvenţelor:
Foarte frecvente:
≥1/10 Frecvente:
≥1/100 şi 1/10
Mai puţin frecvente:
<1/1000 şi 1/100 Rare:
≥1/10000 şi <1/1000
Foarte rare:
<1/10000
cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Lista cu următoarele reacţii adverse include toate reacţiile adverse observate în cursul tratamentului cu
ibuprofen, precum şi cele înregistrate în cursul tratamentului cu doze mari şi pe termen lung la
pacienţii cu afecţiuni reumatice. Frecvenţele menţionate, mai puţin frecvenţele foarte rare, se referă la
tratamentul de scurtă durată cu doze zilnice de până la 1200 mg ibuprofen în cazul formelor
farmaceutice pentru administrarea pe cale orală.
În ceea ce priveşte următoarele reacţii adverse, trebuie menţionat faptul că sunt în principal
dependente de doză şi prezintă variabilitate interindividuală.
5
Evenimentele adverse cel mai frecvent observate sunt de natură gastro-intestinală. În special la
vârstnici, pot apare ulcere gastro-duodenale, perforaţii sau hemoragii gastro-intestinale, uneori letale.
În urma administrării au fost raportate greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, dureri
abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbări ale colitei ulcerative şi ale bolii
Crohn. Mai puţin frecventă a fost observată gastrita. În special, riscul de apariţie a hemoragiilor
gastro-intestinale este dependent de dozele utilizate şi de durata administrării.
Reacţiile adverse raportate în asociere cu tratamentul cu AINS au fost edemul, hipertensiunea arterială
şi insuficienţa cardiacă.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o uşoară creştere a riscului de apariţie a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu
infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Tulburări cardiace
Foarte rare: palpitaţii, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic.
Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare: tulburări ale hematopoezei (anemie, leucopenie, trombocitopenie, pancitopenie,
agranulocitoză).
Primele semne pot fi reprezentate de febră, dureri în gât, ulceraţii superficiale la nivelul cavităţii
bucale, simptome asemănătoare gripei, apatie severă, epistaxis şi hemoragii cutanate.
În tratamentul pe termen lung este necesară verificarea periodică a hemoleucogramei.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente: tulburări ale sistemului nervos central, cum sunt cefalee, ameţeli, insomnie,
agitaţie, iritabilitate sau astenie.
Tulburări oculare
Mai puţin frecvente: tulburări de vedere.
Tulburări acustice şi vestibulare
Rare: tinitus.
Tulburări gastrointestinale
Frecvente: tulburări gastrointestinale, cum sunt pirozis, dureri abdominale, greaţă, vărsături, flatulenţă,
diaree, constipaţie şi mici hemoragii gastro-intestinale care, în cazuri excepţionale, pot determina
anemie.
Mai puţin frecvente: ulcere gastrointestinale, potenţial complicate cu hemoragii şi perforaţii. Stomatită
ulcerativă, agravarea colitei şi a bolii Crohn, gastrită.
Foarte rare: esofagită, pancreatită, apariţia de stricturi intestinale, asemănătoare unor diafragme.
Pacienţii trebuie avertizaţi să întrerupă administrarea medicamentului şi să se prezinte imediat la
medic în cazul apariţiei unor dureri severe în etajul abdominal superior sau a melenei sau
hematemezei.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Foarte rare: apariţia de edeme, în special la pacienţii cu hipertensiune arterială sau insuficienţă renală,
sindrom nefrotic, nefrită interstiţială, care pot fi însoţite de insuficienţă renală acută.
De asemenea, rar, pot apărea leziuni ale parenchimului renal (necroză papilară) şi creşterea
concentraţiilor sanguine de acid uric.
De aceea, este necesară monitorizarea periodică a funcţiei renale.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte rare: reacţii buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică.
6
În cazuri excepţionale, pot apărea infecţii cutanate severe şi complicaţii ale ţesuturilor moi în timpul
varicelei (vezi şi „Infecţii şi infestări”).
Infecţii şi infestări
Foarte rar, au fost descrise cazuri de exacerbare a inflamaţiei din cursul infecţiilor (de exemplu,
apariţia fasciitei necrozante), care au coincis cu utilizarea medicamentelor antiinflamatoare
nesteroidiene. Acest efect este posibil asociat cu mecanismul de acţiune al antiinflamatoarelor
nesteroidiene.
Dacă în cursul tratamentului cu PADUDEN Forte apar sau se agravează semnele unei infecţii, se
recomandă ca pacientul să se prezinte imediat la medic. Trebuie evaluată indicaţia de tratament
antiinfecţios/antibiotic.
Foarte rar, în cursul tratamentului cu ibuprofen a fost observată apariţia semnelor de meningită
aseptică, cu redoarea cefii, cefalee, greaţă, vărsături, febră sau tulburări ale stării de conştienţă.
Pacienţii cu boli autoimune (LES, colagenoze mixte) par predispuşi la aceste simptome.
Tulburări vasculare
Foarte rare: hipertensiune arterială.
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate, cu eritem cutanat tranzitoriu şi prurit, precum şi crize
de astm bronşic (posibil însoţite de scăderea tensiunii arteriale).
Pacientul trebuie instruit ca, în astfel de cazuri, să anunţe imediat un medic şi să oprească tratamentul
cu PADUDEN Forte.
Foarte rare: reacţii generale severe de hipersensibilitate. Acestea se pot manifesta ca edem facial, edem
lingual, edem laringian cu constricţia căilor aeriene, detresă respiratorie, tahicardie, scăderea tensiunii
arteriale până la şoc cu potenţial letal.
În cazul apariţiei unuia dintre aceste simptome, posibil chiar de la prima administrare, este necesară
asistenţă medicală de urgenţă.
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare: disfuncţie hepatică, leziuni hepatice, în special în tratamentul de lungă durată, insuficienţă
hepatică, hepatită acută.
Tulburări psihice
Foarte rare: reacţii psihotice, depresie.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Tulburări la nivelul sistemului nervos central, cum sunt cefalee, ameţeli, stare de confuzie şi pierderea
conştienţei (de asemenea şi convulsii mioclonice la copii) ca şi dureri abdominale, greaţă şi vărsături
pot apare ca simptome ale supradozajului. În plus, pot apărea hemoragii gastro-intestinale, precum şi
tulburări hepatice şi renale. Mai mult, poate apărea hipotensiune arterială, depresie respiratorie şi
cianoză.
Tratamentul constă în lavaj gastric şi, dacă este necesar, corectarea tulburărilor electrolitice. Nu există
antidot specific şi se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
7
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiinflamatoare şi antireumatice nesteroidiene, derivaţi de acid propionic,
codul ATC: M01AE01.
Ibuprofen este un medicament antiinflamator nesteroidian care, în modelele convenţionale de
inflamaţie din experimentele la animale, s-a dovedit eficace prin inhibarea sintezei de prostaglandine.
La om, ibuprofen are efect antipiretic, reduce durerea şi edemul asociate inflamaţiei. Efectul terapeutic
antiinflamator rezultă din inhibarea activităţii prostaglandin-sintetazei. În plus, ibuprofen inhibă
agregarea plachetară indusă de ADP şi colagen.
Datele experimentale sugerează că în cazul administrării concomitente, ibuprofenul poate inhiba
competitiv efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare. Unele studii
farmacodinamice arată că administrarea unei doze unice de ibuprofen 400 mg cu 8 ore înainte sau cu
30 minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic (81 mg) sub forma farmaceutică cu
eliberare imediată, a determinat un efect scăzut al acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan
sau agregării plachetare. Deşi există incertitudini în ceea ce priveşte extrapolarea acestor date la
situaţia clinică, nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit cu ibuprofen să
reducă efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic. Se consideră că utilizarea ocazională de
ibuprofen nu poate avea vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Ibuprofenul se absoarbe rapid din tractul gastro-intestinal. Se leagă în proporţie de peste 90% de
proteinele plasmatice şi are timpul de înjumătăţire plasmatică de 0,9 - 2,5 ore. Timpul de înjumătăţire
plasmatică scurt nu permite acumularea medicamentului. În lichidul sinovial, ibuprofenul îşi menţine
concentraţia stabilă 2-8 ore după ingestie; concentraţia sinovială maximă reprezintă aproximativ o
treime din cea plasmatică. După 24 de ore de la administrarea dozelor de 400 mg ibuprofen, la
intervale de 6 ore la mamele care alăptează, cantitatea găsită în lapte a fost sub 1 mg.
Ibuprofenul nu interferă cu acţiunea enzimelor metabolizante. Se metabolizează în proporţie de 90% în
ficat, rezultând 2 - hidroxibuprofen şi 2 - carboxibuprofen.
Excreţia se realizează predominant prin urină sub formă de metaboliţi şi sub formă nemodificată
(aproximativ 9%).
La pacienţii vârstnici parametrii farmacocinetici ai ibuprofenului nu sunt modificaţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile la animale, toxicitatea subcronică şi cronică a ibuprofen a demonstrat în principal leziuni şi
ulceraţii la nivelul tractului gastro-intestinal.
Studiile in vitro şi in vivo nu au decelat indicii cu relevanţă clinică ale existenţei unor efecte mutagene
ale ibuprofen. În studiile efectuate la şobolani şi şoareci nu au fost găsite dovezi ale unor efecte
carcinogene ale ibuprofen.
Ibuprofen a determinat inhibiţia ovulaţiei la iepuri, precum şi tulburări de implantare la diverse specii
de animale (iepuri, şobolani, şoareci). Studiile experimentale la şobolani şi iepuri au indicat faptul că
ibuprofen traversează placenta. După administrarea unor doze toxice pentru mamă, un număr mare de
malformaţii (defecte septale ventriculare) au apărut la puii de şobolani.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Povidonă
Amidon de porumb
8
Talc
Croscarmeloză sodică
Stearat de magneziu
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Zahăr
Dioxid de titan (E 171)
Ceara carnauba
Ceara de albine
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC-PVDC/Al a 12 drajeuri.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabricii nr. 124, Cluj Napoca,
România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
1144/2008/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare-Noiembrie 2008
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
