SPIRONOLACTONA BIOEEL 25 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS
SPIRONOLACTONĂ BIOEEL 25 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 comprimat conţine spironolactonă 25 mg.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratament preoperator de scurtă durată al hiperaldosteronismului primar. Dacă pacientul este
inoperabil sau refuză intervenţia chirurgicală, tratamentul poate fi permanent.
Edeme de diferite cauze cu hiperaldosteronism secundar; se recomandă asocierea spironolactonei cu
alte diuretice, restricţie de sare şi lichide, eventual repaus la pat.
Edeme în cadrul insuficienţei cardiace, dacă pacientul nu mai răspunde la alte diuretice şi/sau pentru
a potenţa efectul acestora.
Edeme şi/sau ascită la pacienţii cu ciroză hepatică.
Sindrom nefrotic, dacă tratamentul afecţiunii de bază ori restricţia de sare şi lichide, precum şi
utilizarea altor diuretice se dovedesc ineficace.
Hipertensiune arterială esenţială, în special în caz de hipokaliemie, se asociază cu medicaţia
antihipertensivă.
Hipokaliemie, dacă nu poate fi aplicat alt tratament.
4.2 Doze şi mod de administrare
Hiperaldosteronism primar, pentru pregătire preoperatorie: 100 - 400 mg zilnic.
Dacă pacientul este inoperabil, doza iniţială poate fi redusă la fiecare 2 săptămâni până la doza
minimă eficace, care se administrează timp îndelungat.
În cazul tratamentului de lungă durată, se recomandă asocierea cu alte diuretice, pentru reducerea
riscului reacţiilor adverse.
Edeme (insuficienţă cardiacă congestivă, ciroză hepatică, sindrom nefrotic)
Adulţi: iniţial 100 mg/zi, în două prize; doza poate varia între 25 mg şi 200 mg/zi.
Pentru doze mai mari, se recomandă asocierea cu alte diuretice, fără a modifica doza de
spironolactonă.
Copii: 3 mg/kg şi zi, în una sau două prize.
Hipertensiune arterială: iniţial 50-100 mg/zi, în două prize, în asociaţie cu alte antihipertensive.
Deoarece efectul este deplin după cel puţin 2 săptămâni, se foloseşte pe această perioadă doza
menţionată, după care eventual tratamentul se continuă şi doza se individualizează.
Hipokaliemie: 25-100 mg, zilnic dacă aportul oral de potasiu sau altă metodă de economisire a
potasiului nu pot fi folosite.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la spironolactonă sau la oricare dintre componenţii produsului.
Anurie, insuficienţă renală acută, insuficienţă renală cronică severă (clearance al creatininei < 10
ml/min).
Hiperkaliemie
Insuficienţă hepatică acută sau severă.
2
Tratament concomitent cu săruri de potasiu şi/sau alte diuretice hiperkaliemante (triamteren,
amilorid).
Sarcină şi alăptare.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale
Spironolactona poate provoca dezechilibre electrolitice. La pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei
care primesc suplimente de potasiu se poate produce hiperkaliemie cu tulburări importante de ritm
cardiac. Aportul suplimentar de potasiu este contraindicat în condiţiile tratamentului cu
spironolactonă. În caz de hiperkaliemie se întrerupe diureticul, la nevoie se injectează intravenos
glucoză şi insulină normală. La cirotici hiperkaliemia poate fi însoţită de acidoză metabolică
hipercloremică reversibilă. La diabetici hiperglicemia favorizează creşterea kaliemiei. A fost
semnalată deasemenea creşterea ureei serice, îndeosebi în caz de insuficienţă renală preexistentă. De
regulă tratamentul cu spironolactonă obligă la supravegherea funcţiei renale şi a electroliţilor serici.
Spironolactona ca şi alte diuretice este prevăzută în lista substanţelor dopante la sportivi.
4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni
Spironolactona potenţează efectul altor diuretice sau antihipertensive, atunci când este administrat în
asociaţie cu acestea. De aceea este necesară reducerea dozelor acestor medicamente, în special a
simpatoplegicelor, atunci când se asociază spironolactonă.
Administrarea concomitentă de diuretice care economisesc potasiul, de inhibitori ai enzimei de
conversie (IEC) sau de indometacină poate determina o hiperkaliemie severă.
Spironolactona micşorează răspunsul vascular la norepinefrină. De aceea se recomandă prudenţă la
pacienţii supuşi anesteziei regionale sau generale.
Spironolactona prelungeşte timpul de înjumătăţire al digoxinei crescând consecutiv riscurile toxice
ale acesteia. În cazul asocierii spironolactonei pacientul trebuie supravegheat atent pentru a evita
supradozarea glicozidei cardiace.
Spironolactona nu se asociază cu alte diuretice hiperkaliemiante (triamteren, amilorid), cu sărurile de
potasiu, cu inhibitori ai enzimei de conversie şi cu tacrolimus din cauza riscului mare de
hiperkaliemie marcată, semnalat mai ales la pacienţii cu insuficienţă renală.
Asocierea cu sărurile de litiu poate determina creşterea litemiei cu simptome de supradozaj.
Este necesară prudenţă în cazul asocierii cu: salicilaţi în doze mari şi antiinflamatoare nesteroidiene,
produşi iodaţi de contrast (risc de insuficienţă renală acută în condiţii de deshidratare), baclofen
(creşterea efectului hipotensiv), metformină (risc mărit de acidoză lactică, mai ales în prezenţa
insuficienţei renale).
Spironolactona poate interfera dozarea radioimunologică a digoxinei, dar semnificaţie clinică a
acestui fenomen nu este cunoscută.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Atât spironolactona, cât şi metaboliţii săi traversează bariera placentară.
Spironolactona nu are efecte teratogene la animalele de laborator, dar poate provoca feminizare
fătului masculin. Acest efect nu a fost descris la om. Folosirea diureticului la femeile însărcinate nu
este recomandabilă.
Unul dintre metaboliţii spironolactonei, canrenona, se excretă în laptele matern. Dacă administrarea
medicamentului este absolut necesară, alăptatul trebuie întrerupt.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
La începutul tratamentului pacienţii trebuie avertizaţi să fie prudenţi dacă desfăşoară activităţi care
necesită atenţie (de ex. conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor complexe). Ulterior, măsurile
de restricţie vor fi individualizate.
4.8 Reacţii adverse
Dozele mari de spironolactonă şi tratamentul îndelungat pot fi cauză de ginecomastie obişnuit
reversibilă.
Alte reacţii adverse, obişnuit rare şi reversibile sunt: impotenţă sexuală, tulburări menstruale,
intoleranţă digestivă, erupţii cutanate, somnolenţă.
3
Diureticul poate creşte moderat kaliemia. La pacienţii cu insuficienţă renală, atunci când sunt
asociate săruri de potasiu şi la cei sub tratament cu IEC se pot produce creşteri marcate ale kaliemiei
- se întrerupe administrarea spironolactonei şi se corectează acest dezechilibru electrolitic.
Au fost semnalate cazuri de carcinom mamar, la pacienţii trataţi cu spironolactonă, dar relaţia
cauzală nu a fost stabilită.
4.9 Supradozaj
Simptomele de supradozare cu spironolactonă sunt: hiperkaliemie, hiponatremie, mai rar acidoză.
În cazul supradozării, este necesară administrarea diureticelor care elimină potasiul (tiazide,
furosemid), precum şi
administrarea parenterală de glucoză şi insulină. În cazurile severe se
recomandă hemodializa.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: diuretice ce economisesc potasiul; antagonişti ai aldosteronului
(antialdosteronice).
Codul ATC: C03D A01.
Spironolactona are efect diuretic relativ slab, favorizează eliminarea sodiului prin urină şi reţinerea
potasiului în organism. Efectul este condiţionat de prezenţa aldosteronului, iar intensitatea sa depinde
de concentraţia hormonului. Creşterea diurezei este lentă şi durabilă. Răspunsul se dezvoltă după 3-4
zile de tratament şi se menţine 2-3 zile după oprirea acestuia.
Spironolactona acţionează la nivelul celulelor epiteliale din porţiunea terminală a tubului contort
distal şi la sistemul colector din corticala rinichiului. Acţiunea este de tip competitiv la nivelul
receptorilor citoplasmatici specifici ai aldosteronului şi altor mineralocorticoizi. Consecutiv este
împiedicată sinteza unor proteine importante pentru funcţionalitatea canalelor şi pompelor
membranare ale sodiului. Consecutiv este micşorat influxul ionilor de sodiu din urină în celulele
tubulare şi, secundar, scade secreţia ionilor de potasiu şi hidrogen în lumenul tubular. Este posibilă şi
o intervenţie de tip metabolic constând în împiedicarea formării de metaboliţi activi ai aldosteronului
ca urmare a inhibării 5-alfa-reductazei; acest fenomen nu este probabil relevant în condiţii clinice.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală, spironolactona se absoarbe în proporţie de 60-70%. Este metabolizată
intens la primul pasaj hepatic. Biodisponibilitatea este de cca. 20%.
Spironolactona se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de peste 90%.
Metabolizarea se face în majoritate la nivelul ficatului. Parte din metaboliţi - canrenona, acidul
canrenoic sunt activi biologic, fiind antagonişti competitivi ai aldosteronului.
Timpul de înjumătăţire al spironolactonei este de aproximativ 1,4 ore, iar cel al canrenonei de 16,5
ore. Metaboliţii se elimină principal prin urină şi secundar prin bilă.
Spironolactona şi metaboliţii săi traversează bariera placentară şi sunt excretaţi în laptele matern.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În anumite studii experimentale de carcinogeneză, canrenona (dar nu spironolactona) au provocat
unele anomalii, dar acestea nu au putut fi extrapolate la om. Testele de mutageneză au arătat
rezultate divergente.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb, celuloză microcristalină tip 102, povidonă K 30, amidonglicolat de sodiu tip A,
lauril sulfat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, talc.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
4
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 250C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere Al/PVC a câte 10 comprimate.
6.6 Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi
manipularea sa
Nu sunt necesare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. BIO EEL S.R.L.
Str. Bega nr. 5, Târgu Mureş, Judeţul Mureş, România
8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOSE
5069/2004/01
9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI
Autorizare - Decembrie 2004
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie, 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS
SPIRONOLACTONĂ BIOEEL 25 mg comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 comprimat conţine spironolactonă 25 mg.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratament preoperator de scurtă durată al hiperaldosteronismului primar. Dacă pacientul este
inoperabil sau refuză intervenţia chirurgicală, tratamentul poate fi permanent.
Edeme de diferite cauze cu hiperaldosteronism secundar; se recomandă asocierea spironolactonei cu
alte diuretice, restricţie de sare şi lichide, eventual repaus la pat.
Edeme în cadrul insuficienţei cardiace, dacă pacientul nu mai răspunde la alte diuretice şi/sau pentru
a potenţa efectul acestora.
Edeme şi/sau ascită la pacienţii cu ciroză hepatică.
Sindrom nefrotic, dacă tratamentul afecţiunii de bază ori restricţia de sare şi lichide, precum şi
utilizarea altor diuretice se dovedesc ineficace.
Hipertensiune arterială esenţială, în special în caz de hipokaliemie, se asociază cu medicaţia
antihipertensivă.
Hipokaliemie, dacă nu poate fi aplicat alt tratament.
4.2 Doze şi mod de administrare
Hiperaldosteronism primar, pentru pregătire preoperatorie: 100 - 400 mg zilnic.
Dacă pacientul este inoperabil, doza iniţială poate fi redusă la fiecare 2 săptămâni până la doza
minimă eficace, care se administrează timp îndelungat.
În cazul tratamentului de lungă durată, se recomandă asocierea cu alte diuretice, pentru reducerea
riscului reacţiilor adverse.
Edeme (insuficienţă cardiacă congestivă, ciroză hepatică, sindrom nefrotic)
Adulţi: iniţial 100 mg/zi, în două prize; doza poate varia între 25 mg şi 200 mg/zi.
Pentru doze mai mari, se recomandă asocierea cu alte diuretice, fără a modifica doza de
spironolactonă.
Copii: 3 mg/kg şi zi, în una sau două prize.
Hipertensiune arterială: iniţial 50-100 mg/zi, în două prize, în asociaţie cu alte antihipertensive.
Deoarece efectul este deplin după cel puţin 2 săptămâni, se foloseşte pe această perioadă doza
menţionată, după care eventual tratamentul se continuă şi doza se individualizează.
Hipokaliemie: 25-100 mg, zilnic dacă aportul oral de potasiu sau altă metodă de economisire a
potasiului nu pot fi folosite.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la spironolactonă sau la oricare dintre componenţii produsului.
Anurie, insuficienţă renală acută, insuficienţă renală cronică severă (clearance al creatininei < 10
ml/min).
Hiperkaliemie
Insuficienţă hepatică acută sau severă.
2
Tratament concomitent cu săruri de potasiu şi/sau alte diuretice hiperkaliemante (triamteren,
amilorid).
Sarcină şi alăptare.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale
Spironolactona poate provoca dezechilibre electrolitice. La pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei
care primesc suplimente de potasiu se poate produce hiperkaliemie cu tulburări importante de ritm
cardiac. Aportul suplimentar de potasiu este contraindicat în condiţiile tratamentului cu
spironolactonă. În caz de hiperkaliemie se întrerupe diureticul, la nevoie se injectează intravenos
glucoză şi insulină normală. La cirotici hiperkaliemia poate fi însoţită de acidoză metabolică
hipercloremică reversibilă. La diabetici hiperglicemia favorizează creşterea kaliemiei. A fost
semnalată deasemenea creşterea ureei serice, îndeosebi în caz de insuficienţă renală preexistentă. De
regulă tratamentul cu spironolactonă obligă la supravegherea funcţiei renale şi a electroliţilor serici.
Spironolactona ca şi alte diuretice este prevăzută în lista substanţelor dopante la sportivi.
4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni
Spironolactona potenţează efectul altor diuretice sau antihipertensive, atunci când este administrat în
asociaţie cu acestea. De aceea este necesară reducerea dozelor acestor medicamente, în special a
simpatoplegicelor, atunci când se asociază spironolactonă.
Administrarea concomitentă de diuretice care economisesc potasiul, de inhibitori ai enzimei de
conversie (IEC) sau de indometacină poate determina o hiperkaliemie severă.
Spironolactona micşorează răspunsul vascular la norepinefrină. De aceea se recomandă prudenţă la
pacienţii supuşi anesteziei regionale sau generale.
Spironolactona prelungeşte timpul de înjumătăţire al digoxinei crescând consecutiv riscurile toxice
ale acesteia. În cazul asocierii spironolactonei pacientul trebuie supravegheat atent pentru a evita
supradozarea glicozidei cardiace.
Spironolactona nu se asociază cu alte diuretice hiperkaliemiante (triamteren, amilorid), cu sărurile de
potasiu, cu inhibitori ai enzimei de conversie şi cu tacrolimus din cauza riscului mare de
hiperkaliemie marcată, semnalat mai ales la pacienţii cu insuficienţă renală.
Asocierea cu sărurile de litiu poate determina creşterea litemiei cu simptome de supradozaj.
Este necesară prudenţă în cazul asocierii cu: salicilaţi în doze mari şi antiinflamatoare nesteroidiene,
produşi iodaţi de contrast (risc de insuficienţă renală acută în condiţii de deshidratare), baclofen
(creşterea efectului hipotensiv), metformină (risc mărit de acidoză lactică, mai ales în prezenţa
insuficienţei renale).
Spironolactona poate interfera dozarea radioimunologică a digoxinei, dar semnificaţie clinică a
acestui fenomen nu este cunoscută.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Atât spironolactona, cât şi metaboliţii săi traversează bariera placentară.
Spironolactona nu are efecte teratogene la animalele de laborator, dar poate provoca feminizare
fătului masculin. Acest efect nu a fost descris la om. Folosirea diureticului la femeile însărcinate nu
este recomandabilă.
Unul dintre metaboliţii spironolactonei, canrenona, se excretă în laptele matern. Dacă administrarea
medicamentului este absolut necesară, alăptatul trebuie întrerupt.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
La începutul tratamentului pacienţii trebuie avertizaţi să fie prudenţi dacă desfăşoară activităţi care
necesită atenţie (de ex. conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor complexe). Ulterior, măsurile
de restricţie vor fi individualizate.
4.8 Reacţii adverse
Dozele mari de spironolactonă şi tratamentul îndelungat pot fi cauză de ginecomastie obişnuit
reversibilă.
Alte reacţii adverse, obişnuit rare şi reversibile sunt: impotenţă sexuală, tulburări menstruale,
intoleranţă digestivă, erupţii cutanate, somnolenţă.
3
Diureticul poate creşte moderat kaliemia. La pacienţii cu insuficienţă renală, atunci când sunt
asociate săruri de potasiu şi la cei sub tratament cu IEC se pot produce creşteri marcate ale kaliemiei
- se întrerupe administrarea spironolactonei şi se corectează acest dezechilibru electrolitic.
Au fost semnalate cazuri de carcinom mamar, la pacienţii trataţi cu spironolactonă, dar relaţia
cauzală nu a fost stabilită.
4.9 Supradozaj
Simptomele de supradozare cu spironolactonă sunt: hiperkaliemie, hiponatremie, mai rar acidoză.
În cazul supradozării, este necesară administrarea diureticelor care elimină potasiul (tiazide,
furosemid), precum şi
administrarea parenterală de glucoză şi insulină. În cazurile severe se
recomandă hemodializa.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: diuretice ce economisesc potasiul; antagonişti ai aldosteronului
(antialdosteronice).
Codul ATC: C03D A01.
Spironolactona are efect diuretic relativ slab, favorizează eliminarea sodiului prin urină şi reţinerea
potasiului în organism. Efectul este condiţionat de prezenţa aldosteronului, iar intensitatea sa depinde
de concentraţia hormonului. Creşterea diurezei este lentă şi durabilă. Răspunsul se dezvoltă după 3-4
zile de tratament şi se menţine 2-3 zile după oprirea acestuia.
Spironolactona acţionează la nivelul celulelor epiteliale din porţiunea terminală a tubului contort
distal şi la sistemul colector din corticala rinichiului. Acţiunea este de tip competitiv la nivelul
receptorilor citoplasmatici specifici ai aldosteronului şi altor mineralocorticoizi. Consecutiv este
împiedicată sinteza unor proteine importante pentru funcţionalitatea canalelor şi pompelor
membranare ale sodiului. Consecutiv este micşorat influxul ionilor de sodiu din urină în celulele
tubulare şi, secundar, scade secreţia ionilor de potasiu şi hidrogen în lumenul tubular. Este posibilă şi
o intervenţie de tip metabolic constând în împiedicarea formării de metaboliţi activi ai aldosteronului
ca urmare a inhibării 5-alfa-reductazei; acest fenomen nu este probabil relevant în condiţii clinice.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrare orală, spironolactona se absoarbe în proporţie de 60-70%. Este metabolizată
intens la primul pasaj hepatic. Biodisponibilitatea este de cca. 20%.
Spironolactona se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de peste 90%.
Metabolizarea se face în majoritate la nivelul ficatului. Parte din metaboliţi - canrenona, acidul
canrenoic sunt activi biologic, fiind antagonişti competitivi ai aldosteronului.
Timpul de înjumătăţire al spironolactonei este de aproximativ 1,4 ore, iar cel al canrenonei de 16,5
ore. Metaboliţii se elimină principal prin urină şi secundar prin bilă.
Spironolactona şi metaboliţii săi traversează bariera placentară şi sunt excretaţi în laptele matern.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În anumite studii experimentale de carcinogeneză, canrenona (dar nu spironolactona) au provocat
unele anomalii, dar acestea nu au putut fi extrapolate la om. Testele de mutageneză au arătat
rezultate divergente.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb, celuloză microcristalină tip 102, povidonă K 30, amidonglicolat de sodiu tip A,
lauril sulfat de sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu, talc.
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
4
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 250C, în ambalajul original.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere Al/PVC a câte 10 comprimate.
6.6 Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi
manipularea sa
Nu sunt necesare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. BIO EEL S.R.L.
Str. Bega nr. 5, Târgu Mureş, Judeţul Mureş, România
8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOSE
5069/2004/01
9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI
Autorizare - Decembrie 2004
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iulie, 2017
