ASPIRIN 500 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
ASPIRIN 500 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine acid acetilsalicilic 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri
Drajeuri rotunde , biconvex e, cu diametrul de 12 mm, de culoare albă până la aproape albă, având
ştanţat „BA 500” pe una dintre feţe şi sigla Bayer pe cealaltă faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al febrei şi/sau durerii de intensitate uşoară până la moderată.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi (cu vârsta de peste 16 ani):
1 până la 2 drajeuri pentru fiecare doză, cu repetarea dozei după cum este necesar, la un interval de cel
puţin 4 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 6 drajeuri.
Pacienţi vârstnici (cu vârsta de peste 65 de ani):
1 drajeu pentru fiecare doză, cu repetarea dozei după cum este necesar, la un interval de cel puţin 4
ore . Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 4 drajeuri .
Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani (40 – 50 kg):
1 drajeu pentru fiecare doză, cu repetarea dozei după cum este necesar, la un interval de cel puţin 4
ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 6 drajeuri .
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat timp de mai mult de 3 zile ( pentru febră), respectiv mai
mult de 3 – 4 zile (pentru durere), dec ât la recomandarea medicului.
C opi i:
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii cu vârsta sub 12 ani (sub 40 kg) fără
prescripţie medicală.
Doza zilnică recomandată este de 60 mg/kg şi zi, în prize de 4 – 6 doze, echivalent cu 15 mg/kg la
interval de 6 ore sau 10 mg/kg la interval de 4 ore.
2
Acidul acetilsalici lic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu anomalii ale funcţiei hepatice sau
renale sau cu probleme de circulaţie sanguină.
Mod de administrare
A dministrare orală. Drajeurile trebuie administrate cu o cantitate mare de lichid.
4.3 Contraindicaţii
• hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1,
• antecedente de astm bronşic sau reacţii de hipersensibilitate (de exemplu urticarie, angioedem,
rinită severă, şoc) induse de administrarea salicilaţilor sau a unor substanţe cu acţiune similară, în
special a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS),
• ulcer peptic activ,
• diateză hemoragică,
• insuficienţă renală severă,
• insuficienţă hepatică severă,
• insuficienţă cardiacă severă necontrolată prin tratament ,
• administrare concomitentă cu metotrexat utilizat în doze >20 mg/săptămână, în cazul utilizării
acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare sau în doze analgezice sau antipiretice (vezi pct.
4.5),
• administrare concomitentă cu anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în
doze antiinflamatoare sau în doze analgezice sau antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer
gastroduodenal (vezi pct. 4.5),
• utilizare începând din lu na a şasea de sarcină (mai mult de 24 de săptămâni de amenoree) (vezi
pct. 4.6).
4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare
• În cazul administrării concomitente cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj,
se va asi gura faptul că acidul acetilsalicilic nu face parte din compoziţia celorlalte medicamente.
• Sindromul Reye, o boală foarte rară cu potenţial letal, a fost observată la copii cu semne de
infecţie virală (în special varicelă şi episoade pseudogripale), indiferent dacă li s -a administrat
sau nu acid acetilsalicilic. În consecinţă, acidul acetilsalicilic va fi administrat copiilor cu această
afecţiune doar la recomandarea medicului, atunci când alte măsuri terapeutice nu au dat rezultate.
În caz de vărsături persistente, tulburări ale conştienţei sau comportament anormal, tratamentul
cu acid acetilsalicilic trebuie întrerupt.
• În cazul administrării de analgezice în doze mari, pe o perioadă îndelungată, debutul cefaleei nu
trebui e tratat cu doze mai mari.
• Utilizarea cu regularitate a analgezicelor, în special a unei asocieri de analgezice, poate cauza
leziuni renale persistente, cu risc de insuficienţă renală.
• În unele forme severe ale deficitului de G6PD, acidul acetilsalicil ic în doze mari poate cauza
hemoliză . În cazurile cu deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub
supraveghere medicală.
• Monitorizarea tratamentului trebuie intensificată în următoarele cazuri:
• la pacienţi cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal, cu sângerări gastrointestinale sau
gastrită
• la pacienţi cu insuficienţă renală
• la pacienţi cu insuficienţă hepatică
• la pacienţi cu astm bronşic: apariţia unui episod de astm bronşic , la unii pacienţi, poate fi
asociată cu o alergie la medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau la acidul
acetilsalicilic; în acest caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct. 4.3)
3
• la paciente cu metroragie sau menoragie (risc de creştere a volumului şi duratei ciclului
menstrual)
• Sângerarea gastrointestinală sau ulcerul/perforaţiile tubului digestiv pot apărea în orice moment
în timpul tratamentului, fără a fi obligatoriu precedate de semne sau de antecedente la pacient.
Riscul relativ creşte la subiecţii vârstnici, la subiecţii cu g reutate corporală scăzută şi la pacienţii
cărora li se administrează concomitent anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi
pct. 4.5). În cazul apariţiei sângerării gastrointestinale, tratamentul trebuie întrerupt imediat.
• Din cauza efectului inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care apare
chiar şi la administrarea unor doze foarte mici şi persistă timp de mai multe zile, pacientul trebuie
avertizat cu privire la riscul hemoragic în cazul unei intervenţii chi rurgicale, chiar dacă aceasta
este minoră (de exemplu extracţie dentară).
• În cazul utilizării în doze analgezice sau antipiretice, acidul acetilsalicilic inhibă excreţia acidului
uric; în dozele utilizate în reumatologie (doze antiinflamatoare), acidul a cetilsalicilic are un efect
uricozuric.
• Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în perioada de alăptare (vezi pct. 4.6).
Nu este recomandată administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu:
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice
( ≥ 500 mg per doză şi/sau <3 g pe zi) şi la pacienţi fără antecedente de ulcer gastroduodenal (vezi
pct. 4.5)
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în cazul utilizării acidulu i
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare ( ≥1 g per doză şi/sau ≥3 g pe zi) sau în cazul utilizării
acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice ( ≥500 mg per doză şi/sau <3 g pe zi)
(vezi pct. 4.5)
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greu tate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
curative, sau în cazul utilizării la pacienţi vârstnici ( ≥65 de ani) indiferent de doza de heparină, şi
în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare (≥ 1 g per doză şi/sau ≥3 g pe zi)
sau în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice ( ≥500 mg per doză
şi/sau <3 g pe zi) (vezi pct. 4.5)
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru asociere la pacienţ ii cu sindrom coronarian
acut) (vezi pct. 4.5)
• Ticlopidină (vezi pct. 4.5)
• Uricozurice (vezi pct. 4.5)
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare ( ≥1 g per doză şi/sau ≥ 3 g pe zi) (vezi pct. 4.5)
• Pemetrexed, la pacienţii cu insuficienţă renală în grad uşor până la moderat (clearance- ul
creatininei cuprins între 45 ml/min şi 80 ml/min) (vezi pct 4.5)
• Anagrelidă: creştere a riscului hemoragic şi scăder e a efectului antitrombotic (vezi pct. 4.5).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
În textul care urmează se aplică următoarele definiţii:
Dozele antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥ 1 g ca doză unică şi/sau ≥3 g pe zi”.
Dozele analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥ 500 mg ca doză unică şi/sau
<3 g pe zi”.
În interacţiuni sunt implicate mai multe substanţe, din cauza proprietăţilor acestora de inhibare a
agregării plache tare: abciximab, acid acetilsalicilic, cilostazol, clopidogrel, epoprostenol, eptifibatidă,
iloprost, iloprost trometamol, prasugrel, ticlopidină, tirofiban, ticagrelor.
4
Utilizarea inhibitorilor multipli de agregare plachetară amplifică riscul de sângerare, în mod similar cu
asocierea acestora cu heparină sau molecule înrudite, anticoagulante orale sau alte trombolitice, iar
acest efect trebuie controlat prin monitorizare clinică regulată.
Administrări concomitente contraindicate (vezi pct. 4.3):
• Metotrexat utilizat în doze >20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: amplifică toxicitatea metotrexatului, în
special toxicitatea hematologică (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de
către acidul acetilsalicilic).
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în
doze analgezice sau antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creşt ere a
riscului hemoragic.
Administrări concomitente nerecomandate:
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice
la pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creştere a riscului hemoragic.
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: creştere a riscului
de ulcer gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
curative, sau în cazul utilizării la pacienţi vârstnici ( ≥65 de ani) indiferent de doza de heparină, şi
în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoar e, sau în doze analgezice sau
antipiretice: creştere a riscului hemoragic (inhibarea agregării plachetare şi agresiunea asupra
mucoasei gastroduodenale de către acidul acetilsalicilic). În astfel de cazuri trebuie utilizat un alt
antiinflamator sau un alt analgezic sau antipiretic.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această asociere la pacienţii cu sindrom
coronarian acut): creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea în asociere nu poate fi evitată,
se recomandă monitorizarea clinică.
• Ticlopidină: creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată,
se recomandă monitorizarea clinică.
• Uricozurice (benzbromaronă, probenecid): reducere a efectului uricozuric din cauza concurenţei
pentru eliminarea a cidului uric la nivelul tubulilor renali.
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Pemetrexed, la pacienţ ii cu insuficienţă renală în grad uşor până la moderat (clearance- ul
creatininei cuprins între 45 ml/min şi 80 ml/min): amplificare a toxicităţii pemetrexedului (din
cauza reducerii clearance- ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), î n cazul
utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare.
• Anagrelidă: creştere a riscului hemoragic şi scădere a efectului antitrombotic. Dacă administrarea
concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică.
Administrări c oncomitente care necesită precauţii pentru utilizare:
• Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi antagonişti ai receptorilor
angiotensinei II, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, analgezice s au
antipiretice: Insuficienţa renală acută poate apărea la pacienţii deshidrataţi, din cauza reducerii
ratei de filtrare glomerulare , ca urma re a scăderii sintezei prostaglandinelor renale. În plus, poate
surveni reducerea efectului antihipertensiv. Se va asigura faptul că pacientul este hidratat şi
funcţia renală este monitorizată la începerea tratamentului.
• Metotrexat utilizat în doze ≤ 20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau anti piretice: amplificare a toxicităţii metotrexatului,
5
în special a toxicităţii hematologice (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de
către acidul acetilsalicilic). În timpul primelor săptămâni de administrare concomitentă,
hemoleucogram a completă trebuie monitorizată cu regularitate , săptămânal. Este necesară
monitorizarea cu atenţie a pacienţilor cu insuficienţă renală (chiar şi în grad uşor) şi a pacienţilor
vârstnici.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această aso ciere la pacienţii cu sindrom
coronarian acut): creştere a riscului hemoragic. Este recomandată monitorizarea clinică.
• Medicamente gastrointestinale topice, antiacide şi cărbune medicinal: amplificare a excreţiei
renale a acidului acetilsalicilic din cau za alcalinizării urinei. Se recomandă ca medicamentele
gastrointestinale topice şi antiacidele să fie administrate la o perioadă de cel puţin 2 ore de la
utilizarea acidul ui acetilsalicilic.
• Pemetrexed, la pacienţi cu insuficienţă renală: amplificare a toxicităţii pemetrexedului (din cauza
reducerii clearance -ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), în cazul utilizării
acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare. Se recomandă monitorizarea funcţiei renale.
Administrări conc omitente care trebuie luate în considerare:
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Deferasirox, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze
analgezice sau antipiretice: creştere a riscului de ulcer gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
preventive, în cazul utilizării la pacienţi cu vârsta sub 65 de ani: administrarea în asociere a
medicamentelor care acţionează asupra unor etape diferite ale hemostazei amplifică riscul
hemoragic. De aceea, la pacienţii cu vârsta sub 65 de ani, asoci erea acidului acetilsalicilic cu
heparină sau molecule înrudite în doze preventive, indiferent de doză, trebuie luată în considerare
cu menţinerea monitorizării clinice şi a monitorizării valorilor de laborator, după cum este
necesar .
• Trombolitice: creştere a riscului hemoragic.
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină,
paroxetină, sertralină): creştere a riscului hemoragic.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcină
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta în mod advers evoluţia sarcinii şi/sau dezvoltarea
embrio -fetală. Date din studiile epidemiologice sugerează creşterea riscului de avort spontan,
malformaţii cardiace şi gastroschizis ca urma re a utilizării unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor
în primele luni de sarcină.
Riscul absolut de malformaţii cardiace este amplificat de la mai puţin de 1% la aproximativ 1,5%.
Riscul pare a creşte proporţional cu doza şi durata tratamentului.
S -a demonstrat că administrar ea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la animale determină
creşterea riscului de pierdere a sarcinii înainte şi după nidaţie şi a letalităţii embrio -fetale. Pe lângă
aceasta, a fost raportată o creştere a incidenţei diverselor malformaţ ii, inclusiv malformaţii
cardiovasculare, la animalele cărora li s- a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în
timpul etapei organogenice a gestaţiei.
Cu excepţia cazurilor când este absolut necesar, acidul acetilsalicilic nu treb uie administrat în timpul
primelor 24 de săptămâni de amenoree. În cazul în care acidul acetilsalicilic este administrat unei
femei care doreşte să rămână gravidă sau unei gravide în timpul primelor 24 de săptămâni de
amenoree, doza trebuie să fie cât mai mică posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
6
După primele 24 de săptămâni de amenoree, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul
la:
• toxicitate cardiopulmonară (închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune pulmonară);
• afectare a funcţiei renale, care poate evolua către insuficienţă renală cu oligo- hidroamnios.
În ultima perioadă de sarcină, mama şi nou- născutul pot prezenta:
• prelungire a timpului de sângerare , din cauza inhibării agregării plachetare, care poate apărea
chiar şi în cazul administrării acidului acetilsalicilic în doze foarte mici;
• inhibare a contracţiilor uterine, care determină întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, administrarea acidului acetilsalicil ic este contraindicată începând din a şasea lună de
sarcină (după 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct. 4.3).
Alăptare
Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern: ca urmare, acidul acetilsalicilic nu este recomandat în
perioada de alăptare (vezi pct . 4.4).
Fertilitate
Există dovezi în sprijinul faptului că medicamentele care inhibă ciclooxigenazele/sinteza
prostaglandinelor pot determina afectarea fertilităţii feminine prin efectul asupra ovulaţiei. Acest
fenomen este reversibil la încetarea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acidul acetilsalicilic nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi
utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţe: frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări hematologice şi limfatice
Tendinţă de sângerare şi hemoragie (epistaxis, sângerare a gingiilor, purpură etc.), cu o creştere a
timpului de sângerare. Riscul de sângerare poate persista timp de 4 – 8 zile după întreruperea
administrării acidului acetilsalicilic. Poate determina creşterea riscului hemoragic în cazul unei
intervenţii chirurgicale. De asemenea, poate surveni hemoragia intracraniană şi gastrointestinală.
Tulburări ale sistemului imunit ar
Reacţii de hipersensibilitate, reacţii anafilactice, astm bronşic, angioedem
Tulburări ale sistemului nervos
Cefalee, ameţeli, senzaţie de pierdere a auzului şi tinitus, manifestări care, în general , indică
supradozajul.
Hemoragie intracraniană
Tulbur ări gastro -intestinale
Dureri abdominale
Hemoragie gastro -intestinală ocultă sau manifestă (hematemeză, melenă etc.), ce determină anemie
feriprivă. Riscul de sângerare este dependent de doză.
Ulcer gastric şi perforaţii gastrice
Tulburări hepatobiliare
Creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, în general reversibilă la oprirea tratamentului,
leziuni hepatice, în principal leziuni hepatocelulare
7
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Urticarie, reacţii cutanate
Tulburări generale
Sindr omul Reye (vezi pct. 4.4)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul
{sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V*}.
4.9 Supradozaj
Riscul de supradozaj este problematic în cazul subiecţ ilor vârstnici şi în special în cazul copiilor mici
(supradozaj terapeutic sau, mai frecvent, intoxicaţie accidentală), la acesta care poate fi letal .
Simptome
Intoxicaţie moderată:
Simptome le cum sunt ţiuit în urechi, senzaţie de afectare a auzului, cefa lee şi ameţeli , indică un
supradozaj şi pot fi controlate prin reducerea dozei.
Intoxicaţie severă:
Simptomele includ: febră, hiperventilaţie, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă,
colaps cardiovascular, insuficienţă respiratorie, hipog licemie severă.
La copii, supradozajul poate fi letal la o doză de doar 100 mg/kg într -o singură priză.
Tratament de urgenţă
• Transferul imediat într -o secţie de spital specializată
• Lavaj gastrointestinal şi administrare de cărbune activat
• Controlul echilibrului acido -bazic
• Alcalinizarea urinei, cu monitorizarea pH -ului urinar
• Hemodializă în cazurile de intoxicaţie severă
• Tratament simptomatic
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sistemul nervos, alte analgezice şi antipiretice, codul ATC: N02BA01.
Acidul acetilsalicilic aparţine grupei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene acide cu
proprietăţi analgezice, antipiretice şi antiinflamatoare. Mecanismul său de acţ iune este bazat pe
inhibarea ireversibilă a enzimelor numite ciclooxigenaze, implicate în sinteza prostaglandinelor.
Studiile clinice efectuate cu acid acetilsalicilic administrat oral în doze cu valori cuprinse, în general ,
între 0,3 – 1,0 g au demonstra t eficacitatea în ameliorarea durerii, precum şi în cefaleea tensiogenă,
migrene, dureri dentare, dureri în gât, dismenoree primară, dureri musculare şi articulare şi în stări
febrile, cum sunt răceală comună sau gripă, pentru scăderea temperaturii. De ase menea, este utilizat în
tulburări le inflamatoare cronice, precum artrită reumatoidă, osteoartrită şi spondilită anchilozantă.
8
De asemenea, acidul acetilsalicilic inhibă agregarea plachetară prin blocarea sintezei tromboxanului
A
2 în trombocite. Astfel, este utilizat pentru diverse indicaţii vasculare, în doze în general egale cu 75
– 300 mg pe zi.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie :
Această formă farmaceutică asigură ameliorarea durerii în cazurile cu durere de intensitate uşoară până
la moderată. Ameliorarea rapidă a durerii este atribuită debutului rapid al acţiunii datorită atingerii
concentraţiei plasmatice maxime într -un timp redus. Forma farmaceutică combină particule divizate
care conţin substanţa activă, acid acetilsalicilic , cu o component ă efervescentă, obţinând u-se astfel un
nucleu cu dezintegrare rapidă. Datorită dizolvării rapide a medicamentului, acidul acetilsalicilic (sub
denumirea brevetată de MicroActive) se dizolvă mai rapid.
După administrarea pe cale orală, absorbţia gastrointestinală a acidului acetilsalicilic în această formă
farmaceutică este foarte rapidă şi completă. În timpul şi după absorbţie, acidul acetilsalicilic este
transformat în principalul său metabolit activ, acidul salicilic. Concentraţia plasmatică maximă medie
este atinsă la aproximativ 17,5 minute pentru acidul acetilsalicilic şi la aproximativ 45 de minute
pentru acidul salicilic, conform măsurătorilor din studiile privind biodisponibilitatea. Prin comparaţie
cu drajeuri le convenţionale care conţin acid acetilsalicilic, intervalul de timp până la atingerea
concentraţiei plasmatice maxime pentru acidul acetilsalicilic şi pentru acidul salicilic în cazul utilizării
acestei forme farmaceutice a scăzut cu un factor de 2,6 şi respectiv 4,0.
Debutul ulter ior al acţiunii, mai rapid, a fost demonstrat în cadrul studiilor clinice comparative privind
eficacitatea efectuate la peste 1000 de pacienţi cu dureri dentare postchirurgicale. În aceste studii,
intervalul de timp până la prima ameliorare perceptibilă a durerii confirmată şi intervalul de timp până
la ameliorarea semnificativă a durerii comparativ cu drajeurile convenţionale care conţin acid
acetilsalicilic au fost îmbunătăţite semnificativ statistic, în timp ce eficacitatea generală (durata şi
intensitatea efectului) nu a fost modificată. Prin comparaţie cu drajeurile convenţionale care conţin
acid acetilsalicilic, intervalul de timp până la ameliorarea semnificativă a durerii a fost de două ori mai
scurt (49 de minute faţă de 99 de minute).
Distribuţie :
Atât acidul acetilsalicilic, cât şi acidul salicilic se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mare şi
sunt distribuiţi rapid în întregul organism. Acidul salicilic trece în laptele matern şi traversează bariera
placentară.
Eliminare:
Acidul salicil ic este eliminat cu preponderenţă prin metabolizare hepatică. Metaboliţii săi sunt acidul
saliciuric, glucuronoconjugatul de salicilfenol, glucuronoconjugatul salicilacil, acidul gentizic şi acidul
gentizuric.
Cinetica eliminării acidului salicilic este d ependentă de doză, deoarece metabolizarea este limitată de
capacitatea enzimelor hepatice. De aceea, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază
între 2 şi 3 ore în cazul administrării în doze mici, până la 15 ore în cazul administrării în doz e mari.
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul preclinic de siguranţă al acidului acetilsalicilic este bine documentat.
În studiile efectuate la animale, salicilaţii au c auzat deteriorarea renală în cazul administrării în doze
mari, însă nu au fost observate alte leziuni organice. Acidul acetilsalicilic a fost studiat în mod
extensiv in vitro şi in vivo din perspectiva mutagenităţii; nu au fost descoperite dovezi relevante
privind potenţialul mutagen. Aceeaşi afirmaţie se aplică şi pentru studiile privind carcinogenitatea.
9
Salicilaţii au demonstrat efecte teratogene în studiile efectuate la animale, la un număr de specii
diferite (de exemplu malformaţii cardiace şi scheletice, malformaţii ce implică patologie la nivelul
linie i mediane ). Au fost descrise tulburări de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale
capacităţii de învăţare a progeniturilor ca urmare a expu nerii prenatale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleul drajeu lui:
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Carbonat de sodiu anhidru
Film:
Ceară carnauba
Hipromeloză
Stearat de zinc
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Folii termosudate (folie din copoli mer hârtie–P–aluminiu) conţinând 8, 12, 20, 24 şi 40 de drajeuri ,
ambalate în cutii de carton
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Bayer S.R.L.
Ş os . Pipera Nr.42, Etajele 1,16,17,
Sect. 2 Bucureşti, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6006/2013/01- 02-03 -04 -05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI / A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Noiembrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2013
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
ASPIRIN 500 mg drajeuri
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare drajeu conţine acid acetilsalicilic 500 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Drajeuri
Drajeuri rotunde , biconvex e, cu diametrul de 12 mm, de culoare albă până la aproape albă, având
ştanţat „BA 500” pe una dintre feţe şi sigla Bayer pe cealaltă faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul simptomatic al febrei şi/sau durerii de intensitate uşoară până la moderată.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Adulţi şi adolescenţi (cu vârsta de peste 16 ani):
1 până la 2 drajeuri pentru fiecare doză, cu repetarea dozei după cum este necesar, la un interval de cel
puţin 4 ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 6 drajeuri.
Pacienţi vârstnici (cu vârsta de peste 65 de ani):
1 drajeu pentru fiecare doză, cu repetarea dozei după cum este necesar, la un interval de cel puţin 4
ore . Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 4 drajeuri .
Adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani (40 – 50 kg):
1 drajeu pentru fiecare doză, cu repetarea dozei după cum este necesar, la un interval de cel puţin 4
ore. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 6 drajeuri .
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat timp de mai mult de 3 zile ( pentru febră), respectiv mai
mult de 3 – 4 zile (pentru durere), dec ât la recomandarea medicului.
C opi i:
Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii cu vârsta sub 12 ani (sub 40 kg) fără
prescripţie medicală.
Doza zilnică recomandată este de 60 mg/kg şi zi, în prize de 4 – 6 doze, echivalent cu 15 mg/kg la
interval de 6 ore sau 10 mg/kg la interval de 4 ore.
2
Acidul acetilsalici lic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu anomalii ale funcţiei hepatice sau
renale sau cu probleme de circulaţie sanguină.
Mod de administrare
A dministrare orală. Drajeurile trebuie administrate cu o cantitate mare de lichid.
4.3 Contraindicaţii
• hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii
enumeraţi la pct. 6.1,
• antecedente de astm bronşic sau reacţii de hipersensibilitate (de exemplu urticarie, angioedem,
rinită severă, şoc) induse de administrarea salicilaţilor sau a unor substanţe cu acţiune similară, în
special a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS),
• ulcer peptic activ,
• diateză hemoragică,
• insuficienţă renală severă,
• insuficienţă hepatică severă,
• insuficienţă cardiacă severă necontrolată prin tratament ,
• administrare concomitentă cu metotrexat utilizat în doze >20 mg/săptămână, în cazul utilizării
acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare sau în doze analgezice sau antipiretice (vezi pct.
4.5),
• administrare concomitentă cu anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în
doze antiinflamatoare sau în doze analgezice sau antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer
gastroduodenal (vezi pct. 4.5),
• utilizare începând din lu na a şasea de sarcină (mai mult de 24 de săptămâni de amenoree) (vezi
pct. 4.6).
4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare
• În cazul administrării concomitente cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj,
se va asi gura faptul că acidul acetilsalicilic nu face parte din compoziţia celorlalte medicamente.
• Sindromul Reye, o boală foarte rară cu potenţial letal, a fost observată la copii cu semne de
infecţie virală (în special varicelă şi episoade pseudogripale), indiferent dacă li s -a administrat
sau nu acid acetilsalicilic. În consecinţă, acidul acetilsalicilic va fi administrat copiilor cu această
afecţiune doar la recomandarea medicului, atunci când alte măsuri terapeutice nu au dat rezultate.
În caz de vărsături persistente, tulburări ale conştienţei sau comportament anormal, tratamentul
cu acid acetilsalicilic trebuie întrerupt.
• În cazul administrării de analgezice în doze mari, pe o perioadă îndelungată, debutul cefaleei nu
trebui e tratat cu doze mai mari.
• Utilizarea cu regularitate a analgezicelor, în special a unei asocieri de analgezice, poate cauza
leziuni renale persistente, cu risc de insuficienţă renală.
• În unele forme severe ale deficitului de G6PD, acidul acetilsalicil ic în doze mari poate cauza
hemoliză . În cazurile cu deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub
supraveghere medicală.
• Monitorizarea tratamentului trebuie intensificată în următoarele cazuri:
• la pacienţi cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal, cu sângerări gastrointestinale sau
gastrită
• la pacienţi cu insuficienţă renală
• la pacienţi cu insuficienţă hepatică
• la pacienţi cu astm bronşic: apariţia unui episod de astm bronşic , la unii pacienţi, poate fi
asociată cu o alergie la medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau la acidul
acetilsalicilic; în acest caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct. 4.3)
3
• la paciente cu metroragie sau menoragie (risc de creştere a volumului şi duratei ciclului
menstrual)
• Sângerarea gastrointestinală sau ulcerul/perforaţiile tubului digestiv pot apărea în orice moment
în timpul tratamentului, fără a fi obligatoriu precedate de semne sau de antecedente la pacient.
Riscul relativ creşte la subiecţii vârstnici, la subiecţii cu g reutate corporală scăzută şi la pacienţii
cărora li se administrează concomitent anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi
pct. 4.5). În cazul apariţiei sângerării gastrointestinale, tratamentul trebuie întrerupt imediat.
• Din cauza efectului inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care apare
chiar şi la administrarea unor doze foarte mici şi persistă timp de mai multe zile, pacientul trebuie
avertizat cu privire la riscul hemoragic în cazul unei intervenţii chi rurgicale, chiar dacă aceasta
este minoră (de exemplu extracţie dentară).
• În cazul utilizării în doze analgezice sau antipiretice, acidul acetilsalicilic inhibă excreţia acidului
uric; în dozele utilizate în reumatologie (doze antiinflamatoare), acidul a cetilsalicilic are un efect
uricozuric.
• Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în perioada de alăptare (vezi pct. 4.6).
Nu este recomandată administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic cu:
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice
( ≥ 500 mg per doză şi/sau <3 g pe zi) şi la pacienţi fără antecedente de ulcer gastroduodenal (vezi
pct. 4.5)
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în cazul utilizării acidulu i
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare ( ≥1 g per doză şi/sau ≥3 g pe zi) sau în cazul utilizării
acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice ( ≥500 mg per doză şi/sau <3 g pe zi)
(vezi pct. 4.5)
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greu tate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
curative, sau în cazul utilizării la pacienţi vârstnici ( ≥65 de ani) indiferent de doza de heparină, şi
în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare (≥ 1 g per doză şi/sau ≥3 g pe zi)
sau în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice ( ≥500 mg per doză
şi/sau <3 g pe zi) (vezi pct. 4.5)
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru asociere la pacienţ ii cu sindrom coronarian
acut) (vezi pct. 4.5)
• Ticlopidină (vezi pct. 4.5)
• Uricozurice (vezi pct. 4.5)
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare ( ≥1 g per doză şi/sau ≥ 3 g pe zi) (vezi pct. 4.5)
• Pemetrexed, la pacienţii cu insuficienţă renală în grad uşor până la moderat (clearance- ul
creatininei cuprins între 45 ml/min şi 80 ml/min) (vezi pct 4.5)
• Anagrelidă: creştere a riscului hemoragic şi scăder e a efectului antitrombotic (vezi pct. 4.5).
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
În textul care urmează se aplică următoarele definiţii:
Dozele antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥ 1 g ca doză unică şi/sau ≥3 g pe zi”.
Dozele analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥ 500 mg ca doză unică şi/sau
<3 g pe zi”.
În interacţiuni sunt implicate mai multe substanţe, din cauza proprietăţilor acestora de inhibare a
agregării plache tare: abciximab, acid acetilsalicilic, cilostazol, clopidogrel, epoprostenol, eptifibatidă,
iloprost, iloprost trometamol, prasugrel, ticlopidină, tirofiban, ticagrelor.
4
Utilizarea inhibitorilor multipli de agregare plachetară amplifică riscul de sângerare, în mod similar cu
asocierea acestora cu heparină sau molecule înrudite, anticoagulante orale sau alte trombolitice, iar
acest efect trebuie controlat prin monitorizare clinică regulată.
Administrări concomitente contraindicate (vezi pct. 4.3):
• Metotrexat utilizat în doze >20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: amplifică toxicitatea metotrexatului, în
special toxicitatea hematologică (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de
către acidul acetilsalicilic).
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în
doze analgezice sau antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creşt ere a
riscului hemoragic.
Administrări concomitente nerecomandate:
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice
la pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creştere a riscului hemoragic.
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: creştere a riscului
de ulcer gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
curative, sau în cazul utilizării la pacienţi vârstnici ( ≥65 de ani) indiferent de doza de heparină, şi
în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoar e, sau în doze analgezice sau
antipiretice: creştere a riscului hemoragic (inhibarea agregării plachetare şi agresiunea asupra
mucoasei gastroduodenale de către acidul acetilsalicilic). În astfel de cazuri trebuie utilizat un alt
antiinflamator sau un alt analgezic sau antipiretic.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această asociere la pacienţii cu sindrom
coronarian acut): creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea în asociere nu poate fi evitată,
se recomandă monitorizarea clinică.
• Ticlopidină: creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată,
se recomandă monitorizarea clinică.
• Uricozurice (benzbromaronă, probenecid): reducere a efectului uricozuric din cauza concurenţei
pentru eliminarea a cidului uric la nivelul tubulilor renali.
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Pemetrexed, la pacienţ ii cu insuficienţă renală în grad uşor până la moderat (clearance- ul
creatininei cuprins între 45 ml/min şi 80 ml/min): amplificare a toxicităţii pemetrexedului (din
cauza reducerii clearance- ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), î n cazul
utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare.
• Anagrelidă: creştere a riscului hemoragic şi scădere a efectului antitrombotic. Dacă administrarea
concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică.
Administrări c oncomitente care necesită precauţii pentru utilizare:
• Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi antagonişti ai receptorilor
angiotensinei II, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, analgezice s au
antipiretice: Insuficienţa renală acută poate apărea la pacienţii deshidrataţi, din cauza reducerii
ratei de filtrare glomerulare , ca urma re a scăderii sintezei prostaglandinelor renale. În plus, poate
surveni reducerea efectului antihipertensiv. Se va asigura faptul că pacientul este hidratat şi
funcţia renală este monitorizată la începerea tratamentului.
• Metotrexat utilizat în doze ≤ 20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau anti piretice: amplificare a toxicităţii metotrexatului,
5
în special a toxicităţii hematologice (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de
către acidul acetilsalicilic). În timpul primelor săptămâni de administrare concomitentă,
hemoleucogram a completă trebuie monitorizată cu regularitate , săptămânal. Este necesară
monitorizarea cu atenţie a pacienţilor cu insuficienţă renală (chiar şi în grad uşor) şi a pacienţilor
vârstnici.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această aso ciere la pacienţii cu sindrom
coronarian acut): creştere a riscului hemoragic. Este recomandată monitorizarea clinică.
• Medicamente gastrointestinale topice, antiacide şi cărbune medicinal: amplificare a excreţiei
renale a acidului acetilsalicilic din cau za alcalinizării urinei. Se recomandă ca medicamentele
gastrointestinale topice şi antiacidele să fie administrate la o perioadă de cel puţin 2 ore de la
utilizarea acidul ui acetilsalicilic.
• Pemetrexed, la pacienţi cu insuficienţă renală: amplificare a toxicităţii pemetrexedului (din cauza
reducerii clearance -ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), în cazul utilizării
acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare. Se recomandă monitorizarea funcţiei renale.
Administrări conc omitente care trebuie luate în considerare:
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Deferasirox, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze
analgezice sau antipiretice: creştere a riscului de ulcer gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
preventive, în cazul utilizării la pacienţi cu vârsta sub 65 de ani: administrarea în asociere a
medicamentelor care acţionează asupra unor etape diferite ale hemostazei amplifică riscul
hemoragic. De aceea, la pacienţii cu vârsta sub 65 de ani, asoci erea acidului acetilsalicilic cu
heparină sau molecule înrudite în doze preventive, indiferent de doză, trebuie luată în considerare
cu menţinerea monitorizării clinice şi a monitorizării valorilor de laborator, după cum este
necesar .
• Trombolitice: creştere a riscului hemoragic.
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină,
paroxetină, sertralină): creştere a riscului hemoragic.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcină
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta în mod advers evoluţia sarcinii şi/sau dezvoltarea
embrio -fetală. Date din studiile epidemiologice sugerează creşterea riscului de avort spontan,
malformaţii cardiace şi gastroschizis ca urma re a utilizării unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor
în primele luni de sarcină.
Riscul absolut de malformaţii cardiace este amplificat de la mai puţin de 1% la aproximativ 1,5%.
Riscul pare a creşte proporţional cu doza şi durata tratamentului.
S -a demonstrat că administrar ea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la animale determină
creşterea riscului de pierdere a sarcinii înainte şi după nidaţie şi a letalităţii embrio -fetale. Pe lângă
aceasta, a fost raportată o creştere a incidenţei diverselor malformaţ ii, inclusiv malformaţii
cardiovasculare, la animalele cărora li s- a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în
timpul etapei organogenice a gestaţiei.
Cu excepţia cazurilor când este absolut necesar, acidul acetilsalicilic nu treb uie administrat în timpul
primelor 24 de săptămâni de amenoree. În cazul în care acidul acetilsalicilic este administrat unei
femei care doreşte să rămână gravidă sau unei gravide în timpul primelor 24 de săptămâni de
amenoree, doza trebuie să fie cât mai mică posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
6
După primele 24 de săptămâni de amenoree, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul
la:
• toxicitate cardiopulmonară (închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune pulmonară);
• afectare a funcţiei renale, care poate evolua către insuficienţă renală cu oligo- hidroamnios.
În ultima perioadă de sarcină, mama şi nou- născutul pot prezenta:
• prelungire a timpului de sângerare , din cauza inhibării agregării plachetare, care poate apărea
chiar şi în cazul administrării acidului acetilsalicilic în doze foarte mici;
• inhibare a contracţiilor uterine, care determină întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, administrarea acidului acetilsalicil ic este contraindicată începând din a şasea lună de
sarcină (după 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct. 4.3).
Alăptare
Acidul acetilsalicilic trece în laptele matern: ca urmare, acidul acetilsalicilic nu este recomandat în
perioada de alăptare (vezi pct . 4.4).
Fertilitate
Există dovezi în sprijinul faptului că medicamentele care inhibă ciclooxigenazele/sinteza
prostaglandinelor pot determina afectarea fertilităţii feminine prin efectul asupra ovulaţiei. Acest
fenomen este reversibil la încetarea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acidul acetilsalicilic nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi
utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Frecvenţe: frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări hematologice şi limfatice
Tendinţă de sângerare şi hemoragie (epistaxis, sângerare a gingiilor, purpură etc.), cu o creştere a
timpului de sângerare. Riscul de sângerare poate persista timp de 4 – 8 zile după întreruperea
administrării acidului acetilsalicilic. Poate determina creşterea riscului hemoragic în cazul unei
intervenţii chirurgicale. De asemenea, poate surveni hemoragia intracraniană şi gastrointestinală.
Tulburări ale sistemului imunit ar
Reacţii de hipersensibilitate, reacţii anafilactice, astm bronşic, angioedem
Tulburări ale sistemului nervos
Cefalee, ameţeli, senzaţie de pierdere a auzului şi tinitus, manifestări care, în general , indică
supradozajul.
Hemoragie intracraniană
Tulbur ări gastro -intestinale
Dureri abdominale
Hemoragie gastro -intestinală ocultă sau manifestă (hematemeză, melenă etc.), ce determină anemie
feriprivă. Riscul de sângerare este dependent de doză.
Ulcer gastric şi perforaţii gastrice
Tulburări hepatobiliare
Creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice, în general reversibilă la oprirea tratamentului,
leziuni hepatice, în principal leziuni hepatocelulare
7
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Urticarie, reacţii cutanate
Tulburări generale
Sindr omul Reye (vezi pct. 4.4)
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul
{sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V*}.
4.9 Supradozaj
Riscul de supradozaj este problematic în cazul subiecţ ilor vârstnici şi în special în cazul copiilor mici
(supradozaj terapeutic sau, mai frecvent, intoxicaţie accidentală), la acesta care poate fi letal .
Simptome
Intoxicaţie moderată:
Simptome le cum sunt ţiuit în urechi, senzaţie de afectare a auzului, cefa lee şi ameţeli , indică un
supradozaj şi pot fi controlate prin reducerea dozei.
Intoxicaţie severă:
Simptomele includ: febră, hiperventilaţie, cetoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă,
colaps cardiovascular, insuficienţă respiratorie, hipog licemie severă.
La copii, supradozajul poate fi letal la o doză de doar 100 mg/kg într -o singură priză.
Tratament de urgenţă
• Transferul imediat într -o secţie de spital specializată
• Lavaj gastrointestinal şi administrare de cărbune activat
• Controlul echilibrului acido -bazic
• Alcalinizarea urinei, cu monitorizarea pH -ului urinar
• Hemodializă în cazurile de intoxicaţie severă
• Tratament simptomatic
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sistemul nervos, alte analgezice şi antipiretice, codul ATC: N02BA01.
Acidul acetilsalicilic aparţine grupei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene acide cu
proprietăţi analgezice, antipiretice şi antiinflamatoare. Mecanismul său de acţ iune este bazat pe
inhibarea ireversibilă a enzimelor numite ciclooxigenaze, implicate în sinteza prostaglandinelor.
Studiile clinice efectuate cu acid acetilsalicilic administrat oral în doze cu valori cuprinse, în general ,
între 0,3 – 1,0 g au demonstra t eficacitatea în ameliorarea durerii, precum şi în cefaleea tensiogenă,
migrene, dureri dentare, dureri în gât, dismenoree primară, dureri musculare şi articulare şi în stări
febrile, cum sunt răceală comună sau gripă, pentru scăderea temperaturii. De ase menea, este utilizat în
tulburări le inflamatoare cronice, precum artrită reumatoidă, osteoartrită şi spondilită anchilozantă.
8
De asemenea, acidul acetilsalicilic inhibă agregarea plachetară prin blocarea sintezei tromboxanului
A
2 în trombocite. Astfel, este utilizat pentru diverse indicaţii vasculare, în doze în general egale cu 75
– 300 mg pe zi.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie :
Această formă farmaceutică asigură ameliorarea durerii în cazurile cu durere de intensitate uşoară până
la moderată. Ameliorarea rapidă a durerii este atribuită debutului rapid al acţiunii datorită atingerii
concentraţiei plasmatice maxime într -un timp redus. Forma farmaceutică combină particule divizate
care conţin substanţa activă, acid acetilsalicilic , cu o component ă efervescentă, obţinând u-se astfel un
nucleu cu dezintegrare rapidă. Datorită dizolvării rapide a medicamentului, acidul acetilsalicilic (sub
denumirea brevetată de MicroActive) se dizolvă mai rapid.
După administrarea pe cale orală, absorbţia gastrointestinală a acidului acetilsalicilic în această formă
farmaceutică este foarte rapidă şi completă. În timpul şi după absorbţie, acidul acetilsalicilic este
transformat în principalul său metabolit activ, acidul salicilic. Concentraţia plasmatică maximă medie
este atinsă la aproximativ 17,5 minute pentru acidul acetilsalicilic şi la aproximativ 45 de minute
pentru acidul salicilic, conform măsurătorilor din studiile privind biodisponibilitatea. Prin comparaţie
cu drajeuri le convenţionale care conţin acid acetilsalicilic, intervalul de timp până la atingerea
concentraţiei plasmatice maxime pentru acidul acetilsalicilic şi pentru acidul salicilic în cazul utilizării
acestei forme farmaceutice a scăzut cu un factor de 2,6 şi respectiv 4,0.
Debutul ulter ior al acţiunii, mai rapid, a fost demonstrat în cadrul studiilor clinice comparative privind
eficacitatea efectuate la peste 1000 de pacienţi cu dureri dentare postchirurgicale. În aceste studii,
intervalul de timp până la prima ameliorare perceptibilă a durerii confirmată şi intervalul de timp până
la ameliorarea semnificativă a durerii comparativ cu drajeurile convenţionale care conţin acid
acetilsalicilic au fost îmbunătăţite semnificativ statistic, în timp ce eficacitatea generală (durata şi
intensitatea efectului) nu a fost modificată. Prin comparaţie cu drajeurile convenţionale care conţin
acid acetilsalicilic, intervalul de timp până la ameliorarea semnificativă a durerii a fost de două ori mai
scurt (49 de minute faţă de 99 de minute).
Distribuţie :
Atât acidul acetilsalicilic, cât şi acidul salicilic se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mare şi
sunt distribuiţi rapid în întregul organism. Acidul salicilic trece în laptele matern şi traversează bariera
placentară.
Eliminare:
Acidul salicil ic este eliminat cu preponderenţă prin metabolizare hepatică. Metaboliţii săi sunt acidul
saliciuric, glucuronoconjugatul de salicilfenol, glucuronoconjugatul salicilacil, acidul gentizic şi acidul
gentizuric.
Cinetica eliminării acidului salicilic este d ependentă de doză, deoarece metabolizarea este limitată de
capacitatea enzimelor hepatice. De aceea, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază
între 2 şi 3 ore în cazul administrării în doze mici, până la 15 ore în cazul administrării în doz e mari.
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul preclinic de siguranţă al acidului acetilsalicilic este bine documentat.
În studiile efectuate la animale, salicilaţii au c auzat deteriorarea renală în cazul administrării în doze
mari, însă nu au fost observate alte leziuni organice. Acidul acetilsalicilic a fost studiat în mod
extensiv in vitro şi in vivo din perspectiva mutagenităţii; nu au fost descoperite dovezi relevante
privind potenţialul mutagen. Aceeaşi afirmaţie se aplică şi pentru studiile privind carcinogenitatea.
9
Salicilaţii au demonstrat efecte teratogene în studiile efectuate la animale, la un număr de specii
diferite (de exemplu malformaţii cardiace şi scheletice, malformaţii ce implică patologie la nivelul
linie i mediane ). Au fost descrise tulburări de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale
capacităţii de învăţare a progeniturilor ca urmare a expu nerii prenatale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleul drajeu lui:
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Carbonat de sodiu anhidru
Film:
Ceară carnauba
Hipromeloză
Stearat de zinc
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30°C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Folii termosudate (folie din copoli mer hârtie–P–aluminiu) conţinând 8, 12, 20, 24 şi 40 de drajeuri ,
ambalate în cutii de carton
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Bayer S.R.L.
Ş os . Pipera Nr.42, Etajele 1,16,17,
Sect. 2 Bucureşti, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6006/2013/01- 02-03 -04 -05
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI / A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Noiembrie 2013
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2013
