BIMAGAN 0,3 mg/ml
Substanta activa: BIMATOPROSTUMClasa ATC: S01EE03Forma farmaceutica: PIC. OFT., SOL
Prescriptie: PRF
Tip ambalaj: Cutie x 1 flacon alb din PEJD cu picurator din PEJD si capac cu inel de siguranta din PEID x 2,5ml picaturi oftalmice , solutie
Producator: ROMPHARM COMPANY SRL - ROMANIA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BIMAGAN 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un ml soluţie conţine bimatoprost 0,3 mg .
O picătură conţine bimatoprost aproximativ 7,5 micrograme.
Excipient (ţi) cu efect cunoscut:
Un ml soluţie conţine clorură de benzalconiu 0,05 mg .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie.
Soluţie limpede, incoloră, pract ic lipsită de particule.
pH 6.8 – 7.8; osmolali tate 260 – 330 mOsmol/kg.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Bimatoprost este indicat î n reducerea presiunii intraoculare crescute în glaucomul cronic cu unghi
deschis şi a hipertensiunii oculare la adulţi (ca monoterapie sau ca t ratament adjuvant la betablocante ).
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de o picătură în ochiul (ochii) afectat(ţi) o dată pe zi, administrată seara. Nu
trebuie utilizată mai mult de o doză pe zi deoarece o administrare mai frecventă poate diminua efectul
de reducere a presiunii intraoculare.
Copii şi adolescenţi:
Siguranţa şi eficacitatea administrării bimatoprost la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi
18 ani nu au fost încă stabilite .
P opula ţii speciale
Utilizarea în insuficienţă hepatică şi renală:
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă renală sau insuficienţă hepatică moderată până
la severă şi, prin urmare, trebuie să fie utilizat cu precauţie la aceşti pacien ţi. La pacienţii cu
antecedente de boală hepatică uşoară sau valori anormale ale concentraţilor plasmatice ale ALT
(alanin aminotransferază), AST (aspartat aminotransferază) şi/sau bilirubină la momentul iniţial,
2
bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, s
oluţie nu a avut reacţii adverse asupra funcţiei hepatice de-
a lungul a 24 de luni.
Mod de administrare
Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, fiecare trebuie
administrat separat la un interval de cel puţin 5 minute .
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
BIMAGAN 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie este contraindicat pacienţilor care au prezentat
anterior reacţii adverse la clorura de be nzalconiu care au dus la întreruperea tratamentului.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Ocular
Înaintea iniţierii tratamentului, pacienţii trebuie informaţi asupra posibilităţii de creştere a genelor,
închidere la culoare a pielii pleoapelor şi pigmentare accentuată a irisului deoarece acestea au fost
observate în timpul tratamentului cu bimatoprost. Unele din aceste modificări pot avea caracter
permanent şi pot duce la diferenţe de aspect între ochi atunci când este tratat doar un singur ochi. Este
posibil ca pigmentarea accentuată a irisului să fie permanentă. Modificarea pigmentării este cauzată
mai degrabă de conţinutul crescut de melanină din melanocite decât de creşterea numărului de
melanocite. Efectele pe termen lung ale pigment ării accentuate a irisului nu sunt cunoscute.
Modificările de culoare ale irisului observate în cazul administrării oftalmice a bimatoprost pot să nu
fie vizibile timp de mai multe luni sau ani. În mod caracteristic, pigmentaţia brună din jurul pupilei se
extinde concentric spre periferia irisului şi întregul iris sau o parte a acestuia poate deveni brun mai
închis. Nici nevii şi nici pistruii irisului nu par să fie afectaţi de tratament. După 12 luni, incidenţa
pigmentării irisului cu bimatoprost 0,3 mg/ml a fost de 1,5% (vezi pct. 4.8) şi nu a crescut după 3 ani
de tratament. Pigmentarea ţesutului periorbital s -a dovedit reversibilă la unii pacienţi.
Edemul macular chistoid a fost raportat mai puţin frecvent (≥1/1000 şi <1/100) în urma tratamentului
cu bi matoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie. Prin urmare, bimatoprost trebuie utilizat cu
precauţie la pacienţii care prezintă factori de risc cunoscuţi că predispun la edem macular (de exemplu,
pacienţi cu afachie, pacienţi cu pseudofachie cu ruptură de capsulă posterioară a cristalinului).
S -au semnalat raportări spontane rare de reactivare a infiltrărilor corneei sau ale infecţiilor oculare
anterioare determinate de bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie. Bimatoprost trebuie
utilizat cu p recauţie la pacienţii cu antecedente de infecţii oculare virale semnificative (de exemplu,
herpes simplex) sau uveită/irită.
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu afecţiuni oculare inflamatorii, glaucom neovascular,
inflamator, cu unghi închis, gl aucom congenital sau glaucom cu unghi îngust.
Cutanat
Există posibilitatea creşterii părului în zonele în care soluţia bimatoprost vine în mod repetat în contact
cu suprafaţa pielii. Prin urmare, este important ca bimatoprost să fie administrat conform
in strucţiunilor şi să se evite ca acesta să curgă pe obraz sau pe alte zone ale pielii.
Respirator
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu funcţia respiratorie compromisă şi, prin urmare, trebuie
utilizat cu precauţie la aceşti pacienţi. În cadrul stu diilor clinice, la acei pacienţi cu antecedente de
afectare a funcţiei respiratorii, nu s -au observat reac ţii adverse respiratorii semnificative.
Cardiovascular
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu bloc cardiac mai sever decât cel de gradul unu s au cu
insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată. A fost înregistrat un număr limitat de raportări spontane
de bradicardie sau hipotensiune arterială la utilizarea bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice,
3
soluţie. Bimatoprost
trebuie utilizat cu precau ţie la pacienţii predispuşi la un ritm cardiac lent sau
tensiune arterială mică .
Alte informaţii
În studiile efectuate cu bimatoprost 0,3 mg/ml la pacienţii cu glaucom sau hipertensiune oculară, s -a
demonstrat că expunerea mai frecventă a ochiului la mai mult de o doză de bimatoprost pe zi poate
scădea efectul de reducere a presiunii intraoculare (vezi pct. 4.5). Pacienţii care utilizează bimatoprost
împreună cu alţi analogi de prostaglandine trebui e să fie monitorizaţi pentru modificări ale presiunii
intr aoculare.
Bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie conţine conservantul clorură de benzalconiu, care
poate fi absorbit de lentilele de contact moi. Iritaţia oculară şi decolorarea lentilelor de contact moi pot
apărea din cauza prezenţei clorurii de benzalconiu. Lentilele de contact trebuie îndepărtate înainte de
instilare şi pot fi reaplicate la 15 minute după administrare.
Despre clorura de benzalconiu, utilizată frecvent cu rol de conservant în medicamentele oftalmice, s -a
raportat că produce k eratopatie punctiformă şi/sau keratopati e ulceroasă toxică. Deoarece BIMAGAN
conţine clorură de benzalconiu, este necesară monitorizarea în cazul utilizării frecvente sau prelungite
la pacienţi cu xeroftalmie sau în cazul în care corneea este lezată.
S -au semnalat raportări de keratită bacteriană asociată cu utilizarea de recipiente multidoză care conţin
medicamente cu administrare topică oftalmică. Aceste recipiente au fost contaminate accidental de
către pacienţii care, în majoritatea cazurilor, au avut concomitent o altă boală oculară. Pacienţii cu o
leziune a suprafeţei epiteliale oculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta keratită bacteriană.
Vârful flaconului nu trebuie să intre în contact cu ochiul, structurile din jurul acestuia, degetele sau
orice altă suprafaţă, pentru a evita contaminarea soluţiei.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii privind interacţiunile.
La om nu se anticipează interacţiuni, deoarece în urma administrării oculare a bimatoprost 0,3 mg/ml
picături oftalmice, soluţie, concentraţiile sistemice de bimatoprost sunt extrem de mici (mai mici de
0,2 ng/ml). Bimatoprost este biotransformat de diferite enzime pe multiple căi de metabolizare şi nu s -
au observat efecte asupra en zimelor hepatice implicate în metabolizarea medicamentelor în cadrul
studiilor preclinice.
În cadrul studiilor clinice, bimatoprost a fost utilizat concomitent cu diferite medicamente beta -
blocante oftalmice fără dovezi ale unor interacţiuni.
Utilizarea concomitentă de bimatoprost şi alte medicamente antiglaucomatoase în afara beta
blocantelor topice nu a fost evaluată în timpul tratamentului adjuvant al glaucomului.
Există un potenţial de scădere a efectului de reducere a presiunii intraoculare al analo gilor de
prostaglandine (de exemplu, bimatoprost) la pacienţii cu glaucom sau hipertensiune oculară, atunci
când sunt utilizaţi împreună cu alţi analogi de prostaglandine (vezi pct. 4.4).
4.6 Fertilit atea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adec vate privind utilizarea bimatoprost la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere la doze mari maternotoxice (vezi pct. 5.3).
Bimatoprost nu trebuie administrat în timpul sarcinii dacă nu este absolut necesar.
Alăptarea
4
Nu se cunoaşte dacă bimatoprost este excretat în laptele uman. Studiile efectuate la animale au indicat
excreţia bimatoprost în laptele matern. Decizia de a întrerupe alăptarea sau de a întrerupe tratamentul
cu bimatoprost trebuie luată ţinând cont de beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului
pentru femeie.
Fertilitatea
Nu există date cu privire la efectele bimatoprost asupra fertilităţii la om.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Bimatoprost are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Similar oricărui tratament ocular, dacă după instilare apare o înceţoşare tranzitorie a vederii pacientul
trebuie să aştepte până când vederea redevine clară înainte de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
4.8 Reacţii adverse
În cadrul studiilor clinice, peste 1800 de pacienţi au fost trataţi cu bimatoprost 0,3 mg/ml picături
oftalmice, soluţie. Conform datelor colectate din studiile clinice de fază Ш, cu bimatoprost 0,3 mg/ml
picături oftalmice, soluţie, administrat în monoterapie şi ca t ratament adjuvant, reacţiile adverse în
legătură cu tratamentul raportate cel mai frecvent au fost: creşterea genelor cu până la 45% în primul
an cu incidenţa n oilor raportări scăzând la 7% după 2 ani şi la 2% după 3 ani, hiperemie conjunctivală
(în special până la uşoară şi considerată a fi de natură neinflamatoare) cu până la 44% în primul an cu
incidenţa noilor raportări scăzând la 13% după 2 ani şi 12% după 3 ani şi prurit ocular cu până la 14%
dintre pacienţi în primul an cu incidenţa noilor raportări scăzând la 3% după 2 ani şi 0% după 3 ani.
Mai puţin de 9% dintre pacienţi au întrerupt tratamentul din cauza oricărei reac ţii adverse în primul an,
cu incidenţ a întreruperilor la alţi pacienţi situându -se la 3% atât după 2, cât şi după 3 ani.
Următoarele reacţii adverse au fost semnalate în timpul studiilor clinice cu bimatoprost 0,3 mg/ml
picături oftalmice, soluţie, sau în perioada de după punerea pe piaţă. M ajoritatea au fost oculare,
uşoare spre moderate, şi niciuna nu a fost gravă:
Reacţiile adverse sunt prezentate în tabelul de mai jos în funcţie de Clasificarea pe aparate, sisteme şi
organe şi frecv enţă: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente
(≥1/1.000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1/1.000); foarte rare (<1/10.000) şi necunoscute (nu pot fi
estimate din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate
în ordinea descrescătoare a gravităţii .
Clasificarea pe aparate,
sisteme şi organe
Frecvenţă Reacţie adversă
Tulburări ale sistemului nervos frecvente cefalee
mai puţin frecvente ameţeli
Tulburări oculare foarte frecvente hiperemie conjunctivală, prurit
ocular, creştere a genelor
frecvente keratită superficială punctată,
eroziune a corneei, arsuri
oculare, iritaţie oculară,
conjunctivită alergică, blefarită,
scădere a acuităţii vizuale,
astenopie , edem conjunctival,
senzaţie de corp străin,
uscăciune oculară, durere
oculară, fotofobie, lăcrimare,
scurgeri oculare, tulburări de
vedere/vedere înceţoşată,
pigmentare crescută a irisului,
5
închiderea la culoare a genelor.
mai puţin frecvente hemoragie retiniană, uveită,
edem macular cistoid, irită,
blefarospasm, retracţi e a
genelor, eritem periorbital
necunoscute enoftalmie
Tulburări vasculare frecvente hipertensiune arterială
Tulburări gastrointestinale puţin frecvente greaţă
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcu tanat
frecvente eritem al pleoapei, prurit al
pleoapelor, pigmentare a
tegumentului periocular
mai puţin frecvente edem al pleoapelor, hirsutism
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare
mai puţin frecvente astenie
Investigaţii diagnostice frecvente valori anormale ale
investigaţiilor asupra funcţiei
hepatice
Cazuri de calcificări corneene au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea de picături oftalmice
conţinând fosfat la unii pacienţi cu deteriorare corneană semnificativă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănă tăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu s -a raportat niciun caz de supradozaj şi este improbabil să se producă în urma administrării
oculare.
În caz de supradozaj, tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere. Dacă bimatoprost este
ingerat accidental, următoarele informaţii pot fi utile: în studii cu durata de două săptămâni, la şobolan
şi şoarece, la administrarea orală de doze de până la 100 mg/kg/ zi nu s-a produs niciun fel de
toxicitate. Această doză exprimată ca mg/m
2 este de cel puţin 70-de ori mai mare decât ingerarea
accidentală a unei doze dintr -un flacon de bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie, la un
copil de 10 kg.
5. PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE
5.1 Pro prietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: preparate of talmologice, analogi de prostaglandine, codul ATC: S01EE03.
Mecanism de acţiune
Mecanismul de acţiune prin care bimatoprost reduce presiunea intraoculară la om constă în creşterea
filtrării umorii apoase prin reţeaua trabeculară şi creşterea filtrării uve osclerale.
Reducerea presiunii intraoculare începe la aproximativ 4 ore de la prima administrare şi efectul maxim
este atins în aproximativ 8 - 12 ore. Durata efectului este menţinută timp de cel puţin 24 de ore.
Bimatoprost este un agent hipotensiv ocular puternic. Este o prostamidă sintetică, înrudită structural cu
prostaglandina F2α (PGF2α), care nu acţionează prin intermediului niciunui receptor cunoscut al
6
prostaglandinei. Bimatoprost imită selectiv efectele substanţelor biosintetizate nou descoperi
te numite
prostamide. Cu toate acestea, receptorul prostamidei nu a fost încă identificat structural.
Efecte farmacodinamice
Eficacitate şi siguranţă clinică
În timpul tratamentului de 12 luni în monoterapie cu bimatoprost 0,3 mg/ml la adulţi, comparati v cu
timolol, dimineaţa (08:00) variaţia medie a valorii presiunii intraoculare faţă de momentul iniţial s -a
situat între -7,9 şi - 8,8 mm Hg. În timpul oricărei vizite, valorile diurne me dii ale presiunii intraoculare
(PIO) măsurate de -a lungul perioadei d e studiu de 12 luni au diferit cu maxim 1,3 mmHg pe parcursul
unei zilei şi nu au depăşit niciodată 18,0 mmHg.
În cadrul unui studiu clinic cu bimatoprost 0,3 mg/ml cu durata de 6 luni, comparativ cu latanoprost, s -
a observat o reducere superioară din pun ct de vedere statistic a PIO medii de dimineaţă (variind între -
7,6 şi - 8,2 mmHg pentru bimatoprost faţă de - 6,0 şi -7,2 mmHg pentru latanoprost) la toate vizitele din
timpul studiului. Hiperemia conjunctivală, creşterea genelor şi pruritul ocular au fost semnificativ mai
frecvente din punct de vedere statistic cu bimatoprost decât cu latanoprost, însă procentul de pacienţi
care au întrerupt tratamentul din cauza reacţiilor adverse a fost scăzut fără nicio diferenţă
semnificativă din punct de vedere statist ic.
În comparaţie cu tratamentul exclusiv pe bază de beta -blocanţi, tratamentul adjuvant cu beta -blocant şi
cu bimatoprost 0.3 mg/ml a redus presiunea intraoculară medie de dimineaţă (08:00) cu - 6,5 până la -
8,1 mmHg.
Există o experienţă limitată în ceea ce priveşte pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pseudoexfoliativ
şi pigmentar şi cu glaucom cronic cu unghi închis cu iridotomie prezentă.
Nu s -au observat efecte relevante din punct de vedere clinic asupra ritmului cardiac şi tensiunii
arteriale în st udiile clinice.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea administrării bimatoprost la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi
18 ani nu au fost încă stabilite.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Bimatoprost penetrează corneea şi sclera umană foarte bine in vitro. În urma administrării oculare la
adulţi, expunerea sistemică la bimatoprost este foarte mică fără acumulare în timp. În urma
administrării oculare o dată pe zi a unei picături de bimatoprost 0,3 mg/ml în ambii ochi timp de două
săptămâni, concentraţiile sanguine au atins maximul în interval de 10 minute după dozare şi au scăzut
sub limita inferioară de detectare (0,025 ng/ml) în decurs de 1,5 ore de la dozare. Valorile medii ale
C
max şi ASC 0- 24h au fost similare în zilele 7 şi 14 la aproximativ 0,08 ng/ml şi respectiv 0,09
ng•oră/ml, indicând atingerea unei concentraţii constante de bimatoprost în decursul primei săptămâni
de dozare oculară.
Distribuţie
Bimatoprost este distribuit moderat în ţesuturile organismului şi vol umul de distribuţie sistemic la om
la starea de echilibru a fost de 0,67 l/kg. În sângele uman, bimatoprost se află, în principal, în plasmă.
Bimatoprost se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 88%.
Metabolizare
Bimatoprost este prin cipala formă circulantă sanguină odată ce ajunge în circulaţia sistemică în urma
administrării oculare. Apoi, bimatoprost este supus oxidării, N -dietilării şi glucuronoconjugării pentru
a forma o varietate diversă de metaboliţi.
Eliminare
7
Bimatoprost este
eliminat în principal prin excreţie renală, până la 67% din doza administrată
intravenos voluntarilor adulţi sănătoşi a fost excretată în urină, 25% din doză a fost excretată prin
fecale. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare, determinat în urm a administrării
intravenoase, a fost de aproximativ 45 de minute; clearance -ul total sanguin fiind de 1,5 l/oră şi kg.
Caracteristici la pacienţi vârstnici:
În urma administrării de două ori pe zi a bimatoprost 0,3 mg/ml, valoarea medie a ASC0- 24hr de 0,0634
ng•oră/ml bimatoprost la subiecţii vârstnici (cu vârsta de 65 de ani sau mai mult) a fost semnificativ
mai mare faţă de 0,0218 ng·oră/ml la adulţii tineri sănătoşi. Cu toate acestea, această concluzie nu este
relevantă din punct de vedere clinic, deoar ece expunerea sistemică atât pentru vârstnici, cât şi pentru
subiecţii tineri a rămas extrem de mică în urma administrării oculare. Nu s -a produs în timp nicio
acumulare de bimatoprost în sânge şi profilul de siguranţă a fost similar la vârstnici şi la pac ienţii
tineri.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile non- clinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari faţă de
expunerea maximă la om, fapt ce indică o relevanţă mică pentru uzul clinic.
Maimuţele cărora li s- au administrat concentraţii oculare de bimatoprost de ≥ 0,3 mg/ml zilnic timp de
1 an au prezentat o accentuare a pigmentării irisului şi efecte perioculare reversibile asociate dozei
caracterizate printr -un şanţ superior şi/sau inferior proeminent şi o lărg ire a fantei palpebrale.
Pigmentarea accentuată a irisului pare să fie determinată de stimularea crescută a producţiei de
melanină în melanocite şi nu de o creştere a numărului de melanocite. Nu s -au observat modificări
funcţionale sau microscopice asociat e efectelor perioculare, iar mecanismul de acţiune pentru
modificările perioculare este necunoscut.
Bimatoprost nu s -a dovedit a fi mutagen sau carcinogen într -o serie de studii in vitro şi in vivo .
Bimatoprost nu a afectat fertilitatea la şobolani până la doze de 0,6 mg/kg/ zi (cel puţin de 103-ori mai
mari decât expunerea anticipată la om). În studiile privind dezvoltarea embrionară/fetală, s -au observat
avorturi, dar nu şi efecte asupra dezvoltării la şoareci şi şobolani la doze care au fost de minim 860 -de
ori sau, respectiv, de 1700- ori mai mari decât doza la om. Aceste doze au condus la expuneri sistemice
de minim 33 - sau, respectiv, 97 -de ori mai mari decât expunerea anticipată la om. În studiile
peri/postnatale la şobolani, toxicitatea maternă a det erminat o reducerea a duratei de gestaţie, deces
fetal şi greutate scăzută a puilor la ≥0,3 mg/kg/ zi (de minim 41-de ori mai mare decât expunerea
anticipată la om). Funcţiile neurocomportamentale ale puilor nu au fost afectate.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzalconiu
Acid citric monohidrat
Fosfat di sodic heptahidrat
Clorură de sodiu
Hidroxid de sodiu sau a cid clorhidric (pentru ajustarea pH -ului)
Apă purificată
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani .
8
4 săptămâni de la prima
deschidere a flaconului.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacoane albe din PEJD cu picur ător alb din PEJD şi închis cu capac cu filet, alb cu inel de siguranţă
din PEÎD .
Fiecare flacon conţine un volum de umplere de 2,5 ml sau 3 ml.
Următoarele mărimi de ambalaj sunt disponibile:
- cutie conţinând 1 sau 3 flacoane de 2,5 ml soluţie.
- cutie conţinând 1 sau 3 fl acoane de 3 ml soluţie.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate .
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale la eliminare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor , nr. 1A, Otopeni 075100, jud. Ilfov
Rom ânia
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6317/2014/01- 02-03 -04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
April ie 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
BIMAGAN 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un ml soluţie conţine bimatoprost 0,3 mg .
O picătură conţine bimatoprost aproximativ 7,5 micrograme.
Excipient (ţi) cu efect cunoscut:
Un ml soluţie conţine clorură de benzalconiu 0,05 mg .
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie.
Soluţie limpede, incoloră, pract ic lipsită de particule.
pH 6.8 – 7.8; osmolali tate 260 – 330 mOsmol/kg.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Bimatoprost este indicat î n reducerea presiunii intraoculare crescute în glaucomul cronic cu unghi
deschis şi a hipertensiunii oculare la adulţi (ca monoterapie sau ca t ratament adjuvant la betablocante ).
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată este de o picătură în ochiul (ochii) afectat(ţi) o dată pe zi, administrată seara. Nu
trebuie utilizată mai mult de o doză pe zi deoarece o administrare mai frecventă poate diminua efectul
de reducere a presiunii intraoculare.
Copii şi adolescenţi:
Siguranţa şi eficacitatea administrării bimatoprost la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi
18 ani nu au fost încă stabilite .
P opula ţii speciale
Utilizarea în insuficienţă hepatică şi renală:
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă renală sau insuficienţă hepatică moderată până
la severă şi, prin urmare, trebuie să fie utilizat cu precauţie la aceşti pacien ţi. La pacienţii cu
antecedente de boală hepatică uşoară sau valori anormale ale concentraţilor plasmatice ale ALT
(alanin aminotransferază), AST (aspartat aminotransferază) şi/sau bilirubină la momentul iniţial,
2
bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, s
oluţie nu a avut reacţii adverse asupra funcţiei hepatice de-
a lungul a 24 de luni.
Mod de administrare
Dacă se utilizează mai mult de un medicament cu administrare topică oftalmică, fiecare trebuie
administrat separat la un interval de cel puţin 5 minute .
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
BIMAGAN 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie este contraindicat pacienţilor care au prezentat
anterior reacţii adverse la clorura de be nzalconiu care au dus la întreruperea tratamentului.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Ocular
Înaintea iniţierii tratamentului, pacienţii trebuie informaţi asupra posibilităţii de creştere a genelor,
închidere la culoare a pielii pleoapelor şi pigmentare accentuată a irisului deoarece acestea au fost
observate în timpul tratamentului cu bimatoprost. Unele din aceste modificări pot avea caracter
permanent şi pot duce la diferenţe de aspect între ochi atunci când este tratat doar un singur ochi. Este
posibil ca pigmentarea accentuată a irisului să fie permanentă. Modificarea pigmentării este cauzată
mai degrabă de conţinutul crescut de melanină din melanocite decât de creşterea numărului de
melanocite. Efectele pe termen lung ale pigment ării accentuate a irisului nu sunt cunoscute.
Modificările de culoare ale irisului observate în cazul administrării oftalmice a bimatoprost pot să nu
fie vizibile timp de mai multe luni sau ani. În mod caracteristic, pigmentaţia brună din jurul pupilei se
extinde concentric spre periferia irisului şi întregul iris sau o parte a acestuia poate deveni brun mai
închis. Nici nevii şi nici pistruii irisului nu par să fie afectaţi de tratament. După 12 luni, incidenţa
pigmentării irisului cu bimatoprost 0,3 mg/ml a fost de 1,5% (vezi pct. 4.8) şi nu a crescut după 3 ani
de tratament. Pigmentarea ţesutului periorbital s -a dovedit reversibilă la unii pacienţi.
Edemul macular chistoid a fost raportat mai puţin frecvent (≥1/1000 şi <1/100) în urma tratamentului
cu bi matoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie. Prin urmare, bimatoprost trebuie utilizat cu
precauţie la pacienţii care prezintă factori de risc cunoscuţi că predispun la edem macular (de exemplu,
pacienţi cu afachie, pacienţi cu pseudofachie cu ruptură de capsulă posterioară a cristalinului).
S -au semnalat raportări spontane rare de reactivare a infiltrărilor corneei sau ale infecţiilor oculare
anterioare determinate de bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie. Bimatoprost trebuie
utilizat cu p recauţie la pacienţii cu antecedente de infecţii oculare virale semnificative (de exemplu,
herpes simplex) sau uveită/irită.
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu afecţiuni oculare inflamatorii, glaucom neovascular,
inflamator, cu unghi închis, gl aucom congenital sau glaucom cu unghi îngust.
Cutanat
Există posibilitatea creşterii părului în zonele în care soluţia bimatoprost vine în mod repetat în contact
cu suprafaţa pielii. Prin urmare, este important ca bimatoprost să fie administrat conform
in strucţiunilor şi să se evite ca acesta să curgă pe obraz sau pe alte zone ale pielii.
Respirator
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu funcţia respiratorie compromisă şi, prin urmare, trebuie
utilizat cu precauţie la aceşti pacienţi. În cadrul stu diilor clinice, la acei pacienţi cu antecedente de
afectare a funcţiei respiratorii, nu s -au observat reac ţii adverse respiratorii semnificative.
Cardiovascular
Bimatoprost nu a fost studiat la pacienţii cu bloc cardiac mai sever decât cel de gradul unu s au cu
insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată. A fost înregistrat un număr limitat de raportări spontane
de bradicardie sau hipotensiune arterială la utilizarea bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice,
3
soluţie. Bimatoprost
trebuie utilizat cu precau ţie la pacienţii predispuşi la un ritm cardiac lent sau
tensiune arterială mică .
Alte informaţii
În studiile efectuate cu bimatoprost 0,3 mg/ml la pacienţii cu glaucom sau hipertensiune oculară, s -a
demonstrat că expunerea mai frecventă a ochiului la mai mult de o doză de bimatoprost pe zi poate
scădea efectul de reducere a presiunii intraoculare (vezi pct. 4.5). Pacienţii care utilizează bimatoprost
împreună cu alţi analogi de prostaglandine trebui e să fie monitorizaţi pentru modificări ale presiunii
intr aoculare.
Bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie conţine conservantul clorură de benzalconiu, care
poate fi absorbit de lentilele de contact moi. Iritaţia oculară şi decolorarea lentilelor de contact moi pot
apărea din cauza prezenţei clorurii de benzalconiu. Lentilele de contact trebuie îndepărtate înainte de
instilare şi pot fi reaplicate la 15 minute după administrare.
Despre clorura de benzalconiu, utilizată frecvent cu rol de conservant în medicamentele oftalmice, s -a
raportat că produce k eratopatie punctiformă şi/sau keratopati e ulceroasă toxică. Deoarece BIMAGAN
conţine clorură de benzalconiu, este necesară monitorizarea în cazul utilizării frecvente sau prelungite
la pacienţi cu xeroftalmie sau în cazul în care corneea este lezată.
S -au semnalat raportări de keratită bacteriană asociată cu utilizarea de recipiente multidoză care conţin
medicamente cu administrare topică oftalmică. Aceste recipiente au fost contaminate accidental de
către pacienţii care, în majoritatea cazurilor, au avut concomitent o altă boală oculară. Pacienţii cu o
leziune a suprafeţei epiteliale oculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta keratită bacteriană.
Vârful flaconului nu trebuie să intre în contact cu ochiul, structurile din jurul acestuia, degetele sau
orice altă suprafaţă, pentru a evita contaminarea soluţiei.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s -au efectuat studii privind interacţiunile.
La om nu se anticipează interacţiuni, deoarece în urma administrării oculare a bimatoprost 0,3 mg/ml
picături oftalmice, soluţie, concentraţiile sistemice de bimatoprost sunt extrem de mici (mai mici de
0,2 ng/ml). Bimatoprost este biotransformat de diferite enzime pe multiple căi de metabolizare şi nu s -
au observat efecte asupra en zimelor hepatice implicate în metabolizarea medicamentelor în cadrul
studiilor preclinice.
În cadrul studiilor clinice, bimatoprost a fost utilizat concomitent cu diferite medicamente beta -
blocante oftalmice fără dovezi ale unor interacţiuni.
Utilizarea concomitentă de bimatoprost şi alte medicamente antiglaucomatoase în afara beta
blocantelor topice nu a fost evaluată în timpul tratamentului adjuvant al glaucomului.
Există un potenţial de scădere a efectului de reducere a presiunii intraoculare al analo gilor de
prostaglandine (de exemplu, bimatoprost) la pacienţii cu glaucom sau hipertensiune oculară, atunci
când sunt utilizaţi împreună cu alţi analogi de prostaglandine (vezi pct. 4.4).
4.6 Fertilit atea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adec vate privind utilizarea bimatoprost la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere la doze mari maternotoxice (vezi pct. 5.3).
Bimatoprost nu trebuie administrat în timpul sarcinii dacă nu este absolut necesar.
Alăptarea
4
Nu se cunoaşte dacă bimatoprost este excretat în laptele uman. Studiile efectuate la animale au indicat
excreţia bimatoprost în laptele matern. Decizia de a întrerupe alăptarea sau de a întrerupe tratamentul
cu bimatoprost trebuie luată ţinând cont de beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului
pentru femeie.
Fertilitatea
Nu există date cu privire la efectele bimatoprost asupra fertilităţii la om.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Bimatoprost are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Similar oricărui tratament ocular, dacă după instilare apare o înceţoşare tranzitorie a vederii pacientul
trebuie să aştepte până când vederea redevine clară înainte de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
4.8 Reacţii adverse
În cadrul studiilor clinice, peste 1800 de pacienţi au fost trataţi cu bimatoprost 0,3 mg/ml picături
oftalmice, soluţie. Conform datelor colectate din studiile clinice de fază Ш, cu bimatoprost 0,3 mg/ml
picături oftalmice, soluţie, administrat în monoterapie şi ca t ratament adjuvant, reacţiile adverse în
legătură cu tratamentul raportate cel mai frecvent au fost: creşterea genelor cu până la 45% în primul
an cu incidenţa n oilor raportări scăzând la 7% după 2 ani şi la 2% după 3 ani, hiperemie conjunctivală
(în special până la uşoară şi considerată a fi de natură neinflamatoare) cu până la 44% în primul an cu
incidenţa noilor raportări scăzând la 13% după 2 ani şi 12% după 3 ani şi prurit ocular cu până la 14%
dintre pacienţi în primul an cu incidenţa noilor raportări scăzând la 3% după 2 ani şi 0% după 3 ani.
Mai puţin de 9% dintre pacienţi au întrerupt tratamentul din cauza oricărei reac ţii adverse în primul an,
cu incidenţ a întreruperilor la alţi pacienţi situându -se la 3% atât după 2, cât şi după 3 ani.
Următoarele reacţii adverse au fost semnalate în timpul studiilor clinice cu bimatoprost 0,3 mg/ml
picături oftalmice, soluţie, sau în perioada de după punerea pe piaţă. M ajoritatea au fost oculare,
uşoare spre moderate, şi niciuna nu a fost gravă:
Reacţiile adverse sunt prezentate în tabelul de mai jos în funcţie de Clasificarea pe aparate, sisteme şi
organe şi frecv enţă: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente
(≥1/1.000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1/1.000); foarte rare (<1/10.000) şi necunoscute (nu pot fi
estimate din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate
în ordinea descrescătoare a gravităţii .
Clasificarea pe aparate,
sisteme şi organe
Frecvenţă Reacţie adversă
Tulburări ale sistemului nervos frecvente cefalee
mai puţin frecvente ameţeli
Tulburări oculare foarte frecvente hiperemie conjunctivală, prurit
ocular, creştere a genelor
frecvente keratită superficială punctată,
eroziune a corneei, arsuri
oculare, iritaţie oculară,
conjunctivită alergică, blefarită,
scădere a acuităţii vizuale,
astenopie , edem conjunctival,
senzaţie de corp străin,
uscăciune oculară, durere
oculară, fotofobie, lăcrimare,
scurgeri oculare, tulburări de
vedere/vedere înceţoşată,
pigmentare crescută a irisului,
5
închiderea la culoare a genelor.
mai puţin frecvente hemoragie retiniană, uveită,
edem macular cistoid, irită,
blefarospasm, retracţi e a
genelor, eritem periorbital
necunoscute enoftalmie
Tulburări vasculare frecvente hipertensiune arterială
Tulburări gastrointestinale puţin frecvente greaţă
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcu tanat
frecvente eritem al pleoapei, prurit al
pleoapelor, pigmentare a
tegumentului periocular
mai puţin frecvente edem al pleoapelor, hirsutism
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare
mai puţin frecvente astenie
Investigaţii diagnostice frecvente valori anormale ale
investigaţiilor asupra funcţiei
hepatice
Cazuri de calcificări corneene au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea de picături oftalmice
conţinând fosfat la unii pacienţi cu deteriorare corneană semnificativă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănă tăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu s -a raportat niciun caz de supradozaj şi este improbabil să se producă în urma administrării
oculare.
În caz de supradozaj, tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere. Dacă bimatoprost este
ingerat accidental, următoarele informaţii pot fi utile: în studii cu durata de două săptămâni, la şobolan
şi şoarece, la administrarea orală de doze de până la 100 mg/kg/ zi nu s-a produs niciun fel de
toxicitate. Această doză exprimată ca mg/m
2 este de cel puţin 70-de ori mai mare decât ingerarea
accidentală a unei doze dintr -un flacon de bimatoprost 0,3 mg/ml picături oftalmice, soluţie, la un
copil de 10 kg.
5. PROPRIETĂTI FARMACOLOGICE
5.1 Pro prietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: preparate of talmologice, analogi de prostaglandine, codul ATC: S01EE03.
Mecanism de acţiune
Mecanismul de acţiune prin care bimatoprost reduce presiunea intraoculară la om constă în creşterea
filtrării umorii apoase prin reţeaua trabeculară şi creşterea filtrării uve osclerale.
Reducerea presiunii intraoculare începe la aproximativ 4 ore de la prima administrare şi efectul maxim
este atins în aproximativ 8 - 12 ore. Durata efectului este menţinută timp de cel puţin 24 de ore.
Bimatoprost este un agent hipotensiv ocular puternic. Este o prostamidă sintetică, înrudită structural cu
prostaglandina F2α (PGF2α), care nu acţionează prin intermediului niciunui receptor cunoscut al
6
prostaglandinei. Bimatoprost imită selectiv efectele substanţelor biosintetizate nou descoperi
te numite
prostamide. Cu toate acestea, receptorul prostamidei nu a fost încă identificat structural.
Efecte farmacodinamice
Eficacitate şi siguranţă clinică
În timpul tratamentului de 12 luni în monoterapie cu bimatoprost 0,3 mg/ml la adulţi, comparati v cu
timolol, dimineaţa (08:00) variaţia medie a valorii presiunii intraoculare faţă de momentul iniţial s -a
situat între -7,9 şi - 8,8 mm Hg. În timpul oricărei vizite, valorile diurne me dii ale presiunii intraoculare
(PIO) măsurate de -a lungul perioadei d e studiu de 12 luni au diferit cu maxim 1,3 mmHg pe parcursul
unei zilei şi nu au depăşit niciodată 18,0 mmHg.
În cadrul unui studiu clinic cu bimatoprost 0,3 mg/ml cu durata de 6 luni, comparativ cu latanoprost, s -
a observat o reducere superioară din pun ct de vedere statistic a PIO medii de dimineaţă (variind între -
7,6 şi - 8,2 mmHg pentru bimatoprost faţă de - 6,0 şi -7,2 mmHg pentru latanoprost) la toate vizitele din
timpul studiului. Hiperemia conjunctivală, creşterea genelor şi pruritul ocular au fost semnificativ mai
frecvente din punct de vedere statistic cu bimatoprost decât cu latanoprost, însă procentul de pacienţi
care au întrerupt tratamentul din cauza reacţiilor adverse a fost scăzut fără nicio diferenţă
semnificativă din punct de vedere statist ic.
În comparaţie cu tratamentul exclusiv pe bază de beta -blocanţi, tratamentul adjuvant cu beta -blocant şi
cu bimatoprost 0.3 mg/ml a redus presiunea intraoculară medie de dimineaţă (08:00) cu - 6,5 până la -
8,1 mmHg.
Există o experienţă limitată în ceea ce priveşte pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pseudoexfoliativ
şi pigmentar şi cu glaucom cronic cu unghi închis cu iridotomie prezentă.
Nu s -au observat efecte relevante din punct de vedere clinic asupra ritmului cardiac şi tensiunii
arteriale în st udiile clinice.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea administrării bimatoprost la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 şi
18 ani nu au fost încă stabilite.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Bimatoprost penetrează corneea şi sclera umană foarte bine in vitro. În urma administrării oculare la
adulţi, expunerea sistemică la bimatoprost este foarte mică fără acumulare în timp. În urma
administrării oculare o dată pe zi a unei picături de bimatoprost 0,3 mg/ml în ambii ochi timp de două
săptămâni, concentraţiile sanguine au atins maximul în interval de 10 minute după dozare şi au scăzut
sub limita inferioară de detectare (0,025 ng/ml) în decurs de 1,5 ore de la dozare. Valorile medii ale
C
max şi ASC 0- 24h au fost similare în zilele 7 şi 14 la aproximativ 0,08 ng/ml şi respectiv 0,09
ng•oră/ml, indicând atingerea unei concentraţii constante de bimatoprost în decursul primei săptămâni
de dozare oculară.
Distribuţie
Bimatoprost este distribuit moderat în ţesuturile organismului şi vol umul de distribuţie sistemic la om
la starea de echilibru a fost de 0,67 l/kg. În sângele uman, bimatoprost se află, în principal, în plasmă.
Bimatoprost se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 88%.
Metabolizare
Bimatoprost este prin cipala formă circulantă sanguină odată ce ajunge în circulaţia sistemică în urma
administrării oculare. Apoi, bimatoprost este supus oxidării, N -dietilării şi glucuronoconjugării pentru
a forma o varietate diversă de metaboliţi.
Eliminare
7
Bimatoprost este
eliminat în principal prin excreţie renală, până la 67% din doza administrată
intravenos voluntarilor adulţi sănătoşi a fost excretată în urină, 25% din doză a fost excretată prin
fecale. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare, determinat în urm a administrării
intravenoase, a fost de aproximativ 45 de minute; clearance -ul total sanguin fiind de 1,5 l/oră şi kg.
Caracteristici la pacienţi vârstnici:
În urma administrării de două ori pe zi a bimatoprost 0,3 mg/ml, valoarea medie a ASC0- 24hr de 0,0634
ng•oră/ml bimatoprost la subiecţii vârstnici (cu vârsta de 65 de ani sau mai mult) a fost semnificativ
mai mare faţă de 0,0218 ng·oră/ml la adulţii tineri sănătoşi. Cu toate acestea, această concluzie nu este
relevantă din punct de vedere clinic, deoar ece expunerea sistemică atât pentru vârstnici, cât şi pentru
subiecţii tineri a rămas extrem de mică în urma administrării oculare. Nu s -a produs în timp nicio
acumulare de bimatoprost în sânge şi profilul de siguranţă a fost similar la vârstnici şi la pac ienţii
tineri.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În studiile non- clinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari faţă de
expunerea maximă la om, fapt ce indică o relevanţă mică pentru uzul clinic.
Maimuţele cărora li s- au administrat concentraţii oculare de bimatoprost de ≥ 0,3 mg/ml zilnic timp de
1 an au prezentat o accentuare a pigmentării irisului şi efecte perioculare reversibile asociate dozei
caracterizate printr -un şanţ superior şi/sau inferior proeminent şi o lărg ire a fantei palpebrale.
Pigmentarea accentuată a irisului pare să fie determinată de stimularea crescută a producţiei de
melanină în melanocite şi nu de o creştere a numărului de melanocite. Nu s -au observat modificări
funcţionale sau microscopice asociat e efectelor perioculare, iar mecanismul de acţiune pentru
modificările perioculare este necunoscut.
Bimatoprost nu s -a dovedit a fi mutagen sau carcinogen într -o serie de studii in vitro şi in vivo .
Bimatoprost nu a afectat fertilitatea la şobolani până la doze de 0,6 mg/kg/ zi (cel puţin de 103-ori mai
mari decât expunerea anticipată la om). În studiile privind dezvoltarea embrionară/fetală, s -au observat
avorturi, dar nu şi efecte asupra dezvoltării la şoareci şi şobolani la doze care au fost de minim 860 -de
ori sau, respectiv, de 1700- ori mai mari decât doza la om. Aceste doze au condus la expuneri sistemice
de minim 33 - sau, respectiv, 97 -de ori mai mari decât expunerea anticipată la om. În studiile
peri/postnatale la şobolani, toxicitatea maternă a det erminat o reducerea a duratei de gestaţie, deces
fetal şi greutate scăzută a puilor la ≥0,3 mg/kg/ zi (de minim 41-de ori mai mare decât expunerea
anticipată la om). Funcţiile neurocomportamentale ale puilor nu au fost afectate.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzalconiu
Acid citric monohidrat
Fosfat di sodic heptahidrat
Clorură de sodiu
Hidroxid de sodiu sau a cid clorhidric (pentru ajustarea pH -ului)
Apă purificată
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani .
8
4 săptămâni de la prima
deschidere a flaconului.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacoane albe din PEJD cu picur ător alb din PEJD şi închis cu capac cu filet, alb cu inel de siguranţă
din PEÎD .
Fiecare flacon conţine un volum de umplere de 2,5 ml sau 3 ml.
Următoarele mărimi de ambalaj sunt disponibile:
- cutie conţinând 1 sau 3 flacoane de 2,5 ml soluţie.
- cutie conţinând 1 sau 3 fl acoane de 3 ml soluţie.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate .
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale la eliminare.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
S.C. Rompharm Company S.R.L.
Str. Eroilor , nr. 1A, Otopeni 075100, jud. Ilfov
Rom ânia
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6317/2014/01- 02-03 -04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
April ie 2014
