VELYN 100 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
VELYN 100 m g comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat conţ ine cilostazol 100 mg.
Pentru lista tuturo r excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimat rotund, cu feţe plane, de culoare albă până la aproape albă, cu diametrul de 8 mm, marcat
cu „ 100” pe una din tre feţe .
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Velyn este indicat la pacienţii cu claudicaţie intermitentă, care nu prezintă dureri în stare de repaus şi
nu manifestă semne de necroză a ţesutului periferic (boală arterială periferică stadiul II Fontaine)
pentru prelungirea distanţelor maxime de mers parcurse fără dureri.
Velyn este indicat pentru utilizare ca tratamen t de linia a doua, la pacienţi la care modificările stilului
de viaţă (inclusiv renunţarea la fumat şi programele de exerciţii fizice [sub supraveghere] ) şi alte
forme terapeutice adecvate nu au reuşit să le amelioreze suficient simptomele de claudicaţie
i ntermitentă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată de cilostazol este de 100 mg de două ori pe zi. Cilostazol trebuie administrat cu 30
de minute înainte de micul dejun şi, respectiv, de masa de seară. S -a arătat că administrarea de
cilostazol împreună cu alimente duce la creşterea concentraţiilor plasmatice maxime (C
max) ale
cilostazol ului, fapt ce se poate asocia cu o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse.
Administrarea cilostazol trebuie iniţiată de către medici cu experienţă î n tratamentul claudicaţiei
intermitente (vezi şi pct. 4.4).
2
Mod de administrare
Medicul trebuie să reevalueze pacientul după 3 luni de tratament, având în vedere oprirea
tratamentului cu cilostazol dacă se observă un efect inadecvat sau dacă simptomele nu s-au ameliorat.
Pacienţii trataţi cu cilostazol trebuie să menţină în continuare modificările aduse stilului de viaţă
(renunţarea la fumat şi exerciţiile fizice), precum şi tratamentele farmacologice concomitente (cum
sunt tratamentul hipolipemiant şi tratamentul antiplachetar ) pentru reducerea riscului de evenimente
cardiovasculare. Cilostazol nu este un înlocuitor al acestor tratamente.
Se recomandă reducerea dozei la 50 mg de două ori pe zi la pacienţii cărora li se administrează
concomitent medica mente cu efect puternic inhibitor asupra CYP3A4, de exemplu unele macrolide,
antifungice azolice, inhibitori de protează sau medicamente care inhibă puternic CYP2C19, de
exemplu omeprazol (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Vârstnici
Nu există recomandări speciale privind administrarea la pacienţii vârstnici.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea utilizării la copii şi adolescenţi nu au fost încă stabilite.
Insuficienţă renală
Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu un clearance al creatininei > 25 ml/min. Cilostazol
este contraindicat la pacienţii cu un clearance al creatininei ≤ 25 ml/min.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu boală hepatică uşoară. Nu există date disponibile la
pacienţii cu insufici enţă hepatică moderată sau severă. Deoarece cilostazol este metabolizat extensiv
de enzimele hepatice, este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată sau severă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate cunoscută la cilostazol sau la or icare dintre excipienţii enumeraţi la pct.6.1.
Insuficienţă renală severă: clearance- ul creatininei
≤ 25 ml/min .
Insuficienţă hepatică moderată sau severă.
Insuficienţă cardiacă congestivă.
Sarcină .
Pacienţi cu orice predispoziţie hemoragică cunoscută (de exemplu, ulcer gastroduodenal activ,
accident vascular cerebral hemoragic recent [în ultimele şase luni], retinopatie diabetică proliferativă,
hipertensiune arterială insuficient controlată terapeutic) .
Pacienţi cu orice antecedente de tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară sau ectopie ventriculară
multifocală, adecvat tratate sau nu, şi pacienţi care prezintă prelungire a intervalului QTc .
Pacienţi cu tahiaritmie severă în antecedente.
Pacienţi trataţi concomitent cu două sau mai multe m edicamente suplimentare, antiplachetare sau
anticoagulante (de exemplu, acid acetilsalicilic, clopidogrel, heparină, warfarină, acenocumarol,
dabigatran, rivaroxaban sau apixaban) .
Pacienţi cu angină pectorală instabilă, infarct miocardic produs în ultime le 6 luni sau intervenţie
coronariană în ultimele 6 luni .
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Indicaţia tratamentului cu cilostazol trebuie stabilită cu precauţie avându- se în vedere ş i alte opţiuni de
tratament, cum este revascular izarea.
Dat fiind mecanismul său de acţiune, cilostazol poate induce tahicardie, palpitaţii, tahiaritmie şi/sau
hipotensiune arterială. Creşterea frecvenţei cardiace asociată cu administrarea de cilostazol este de
aproximativ 5 până la 7 bpm; la pacienţi i cu risc, acest lucru poate avea drept consecinţă inducerea
anginei pectorale.
3
Pe durata tratamentului cu cilostazol, se recomandă monitorizarea atentă a pacienţilor care pot avea
risc ridicat de evenimente adverse grave la nivel cardiac ca urmare a creşterii frecvenţei cardiace, de
exemplu pacienţii cu boală coronariană stabilă, iar utilizarea cilostazol este contraindicată la pacienţii
cu angină pectorală instabilă, sau infarct miocardic/intervenţie coronariană în ultimele 6 luni, sau
antecedente de tah iaritmii severe (vezi pct. 4.3).
Se impune prudenţă în cazul prescrierii de cilostazol la pacienţi cu ectopie atrială sau ventriculară şi la
pacienţi cu fibrilaţie atrială sau flutter atrial.
Pacienţii trebuie avertizaţi să raporteze orice episod hemor agic sau de apariţie cu uşurinţă a
echimozelor în timpul tratamentului. În caz de sângerare la nivelul retinei, administrarea de cilostazol
trebuie oprită. Vezi pct. 4.3 şi 4.5 pentru mai multe informaţii privind riscurile de sângerare.
Dat fiind efectul inhibitor al cilostazolului asupra agregării plachetare, este posibil să apară un risc
crescut de hemoragie în contextul unei intervenţii chirurgicale (inclusiv în cazul unor intervenţii
invazive minore, cum ar fi o extracţie dentară). Dacă unui pacient urmează să i se efectueze o
intervenţie chirurgicală electivă, iar efectul antiplachetar nu este necesar, tratamentul cu cilostazol
trebuie oprit cu 5 zile înainte de intervenţia chirurgicală.
Au fost raportate rar sau f oarte rar cazuri de anom alii he mato logice, inclusiv tro mbocitopenie,
leucopenie, agranulocito ză, pancitopen ie şi anem ie aplasti că (vezi pct. 4.8). Cei mai mulţi dintre
pacienţi şi -au revenit după întreruperea administrării de cilostazol. Totuşi, unele cazuri de
pancitopenie şi anemie aplast ică au avut consecinţe letale .
Pe lângă raportarea episoadelor hemoragice şi a apariţi ei cu uşurinţă a echimozelor, pacienţii trebuie
avertizaţi să raporteze imediat orice alte simptome cum sunt febr a şi faringit a, care ar putea sugera, de
asemenea, dezv oltarea incipientă a discraziilor sanguine. Este necesară efectuarea unei
hemo leucograme complete în cazul în care se suspicionează o infecţie sau dacă există orice alte semne
clinice de discrazie sanguină. Administrarea de cilostazol trebuie oprită imediat dacă există dovezi
clinice sau de laborator cu privire la anomalii hematologice.
În cazul pacienţilor la care se administrează concomitent inhibitori puternici ai CYP3A4 sau
CYP2C19 , s-a evidenţiat o creştere a concentraţiilor plasmatice de cilostazol. În astfel de cazuri, se
recomandă o doză de cilostazol de 50 mg de două ori pe zi (vezi pct. 4.5 pentru mai multe informaţii ).
Se recomandă prudenţă când se a d m inistrează cilostazol concomitent cu orice alt medicament cu
potenţial de scăde re a tensiunii arteriale, din cauza posibilităţii de manifestare a unui efect hipotensiv
suplimentar , cu tahicardie reflexă. Vezi, de asemenea, pct. 4.8.
Se impune prudenţă în cazul administrării de cilostazol concomitent cu alte medicamente care inhibă
agregarea plachetară. Vezi pct. 4.3 şi 4.5.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Inhibitori ai agregării plachetare
Cilostazol este un inhibitor PDE III cu acţiune antiplachetară. Într -un studiu clinic efectuat cu subiecţi
sănătoşi, a dministrarea de cilostazol în doză de 150 mg de două ori pe zi , timp de cinci zile , nu a avut
ca urmare prelungirea timpului de sângerare.
Acid acetilsalicilic ( A AS ):
Administrarea de scurtă durată (≤ 4 zile) a AAS concomitent cu cilostazol a indicat o creştere cu
23- 25% a inhibării agregării plachetare ex vivo indusă de ADP, în comparaţie cu administrarea AAS în
monoterapie.
Nu s -au evidenţiat tendinţe spre o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse de tip hemoragic la pacienţii
trataţi concomit ent cu c ilostazol şi AAS, comparativ cu pacienţii la care s -a administrat concomitent
placebo şi doze echivalente de AAS.
4
Clopidogrel şi alte medicamente antiplachetare
Administrarea concomitentă de cilostazol şi clopidogrel nu a avut niciun efect asupra număr ului de
trombocite, a timpului de protrombină (PT) sau a timpului de tromboplastină parţial activată (aPTT).
Toţi subiecţii sănătoşi din studiu au prezentat un timp mai îndelungat de sângerare sub tratament cu
clopidogrel în monoterapie , iar administrarea concomitentă de cilostazol nu a avut ca urmare niciun
efect suplimentar semnificativ asupra duratei de sângerare. Se recomandă prudenţă în cazul
administrării de cilostazol concomitent cu orice medicament care inhibă agregarea plachetară. La
anumite interv ale de timp, trebuie avută în vedere monitorizarea timpului de sângerare. Tratamentul cu
cilostazol este contraindicat în cazul pacienţilor la care se administrează suplimentar două sau mai
multe medicamente antiplachetare/anticoagulante (vezi pct. 4.3).
O frecvenţă crescută a hemoragiilor a fost observată în cazul utilizării concomitente de clopidogrel,
AAS şi cilostazol în studiul CASTLE.
Anticoagulante orale , cum este warfarina
În cadrul unui studiu clinic cu doză unică , nu s-a observat nicio inhib are a metabolizării warfarinei şi
niciun efect asupra parametrilor de coagulare (PT, aPTT, timp de sângerare). Cu toate acestea, se
recomandă prudenţă în cazul pacienţilor trataţi atât cu cilostazol cât şi cu un medicament
anticoagulant , şi este necesară monitorizarea fr ecventă pentru reducerea posibil ităţii de sânger are.
Tratamentul cu cilostazol este contraindicat în cazul pacienţilor la care se administrează suplimentar
două sau mai multe medicamente antiplachetare/anticoagulante (vezi pct. 4.3)
Inhibi tori ai enzimelor citocromului P -450 (CYP)
Cilostazol este metabolizat extensiv de enzimele CYP, în particular de CYP3A4 şi CYP2C19, şi
într -o măsură mai mică de CYP1A2. Metabolitul dihidro, care are o eficacitate de 4- 7 ori mai mare
în inhibarea agreg ării plachetare, comparativ cu cilostazol, pare să se formeze în principal sub
acţiunea CYP3A4. Metabolitul 4` -trans -hidroxi, a cărui eficacitate reprezintă o cincime din cea
exercitată de cilostazol, pare să se formeze în principal sub acţiunea CYP2C19. P rin urmare,
medicamentele care inhibă CYP3A4 (de exemplu, unele macrolide, antifungice azolice, inhibitori de
protează) sau CYP2C19 (cum sunt inhibitori ai pompei de protoni, IPP) cresc activitatea
farmacologică totală şi ar putea avea capacitatea de a pot enţa reacţiile adverse la cilostazol. În
consecinţă, pentru pacienţii trataţi concomitent cu inhibitori puternici ai CYP3A4 sau CYP2C19,
doza recomandată este de 50 mg de două ori pe zi (vezi pct. 4.2).
Administrarea de cilostazol concomitent cu eritromi cină (un inhibitor al CYP3A4) a avut ca urmare o
creştere a ASC a cilostazolului cu 72%, însoţită de o creştere cu 6% a ASC a metabolitului dihidro şi o
creştere cu 119% a ASC a metabolitului 4` -trans -hidroxi.
Pe baza ASC, activitatea farmacologică totală a cilostazolului creşte cu 34% în cazul administrării
concomitente cu eritromicina. Conform acestor date, doza recomandată de cilostazol este de 50 mg de
două ori pe zi în cazul administrării concomitente cu eritromicină şi medicamente similare (de
exempl u, claritromicină ).
Administrarea ketoconazolului (un inhibi tor pute rnic al CYP3A4) concomitent cu cilostazol a avut ca
urmare o creştere cu 117% a ASC a cilostazolului, însoţită de o scădere cu 15% a ASC a metabolitului
dihidro şi o creştere cu 87% a AS C a metabolitului 4`-trans -hidroxi. Pe baza ASC, activitatea
farmacologică totală a cilostazol ului creşte cu 35% în cazul administrării concomitente cu
ketoconazol. Conform acestor date, doza recomandată de cilostazol este de 50 mg de două ori pe zi în
în cazul administrării concomitente cu ketoconazo l şi medicamente similare (de exemplu , itraconazol).
Administrarea de cilostazol concomitent cu diltiazem (un inhibitor slab al CYP3A4) a avut ca urmare
o creştere a ASC a cilostazolului cu 44% , însoţită de o creştere cu 4% a ASC a metabolitului dihidro,
şi o creştere cu 43% a ASC a metabolitului 4` -trans -hidroxi .
5
Pe baza ASC, activitatea farmacologică totală a cilostazolului creşte cu 19% în cazul administrării
concomitente cu diltiazem. Conform acestor date, nu este necesară nicio ajustare a dozei.
Administrarea unei singure doze de cilostazol 100 mg împreună cu 240 ml de suc de grepfrut (un
inhibitor al CYP3A4 la nivel intestinal) nu a avut un efect semnificativ a supra farmacocineticii
cilostazolului. Conf orm acestor date, nu este necesară nicio ajustare a dozei. Un efect clinic relevant
asupra acţiunii cilostazolului este totuşi posibil în cazul consumului unor cantităţi mai mari de suc de
grepfrut.
Administrarea de cilostazol concomitent cu omeprazol (un inhibitor al CYP2C19) a determinat
creşterea ASC a cilostazolului cu 22%, însoţită de o creştere cu 68% a ASC a metabolitului dihidro şi
o reducere de 36% a ASC a metabolitului 4` -trans hidroxi. Pe baza ASC, activitatea farmacologică
totală creşte cu 47% în cazul administrării concomitente cu omeprazol. Conform acestor date, doza
recomandată de cilostazol este de 50 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitente cu
omeprazol.
Substrate pentru enzimele citocromului P -450
S -a arătat că cilostazol determină creşterea cu 70% a ASC a lovastatin ei (substrat sensibil pentru
CYP3A4) şi a acidului său β-hidroxi. Se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente de
cilostazol cu substrate pentru CYP3A4 cu un indice terapeutic îngust (de exemplu, cisaprid ă,
halofantrină, pimozidă , derivaţi de ergot). Se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente
cu statine metabolizate de CYP3A4, de exemplu, simvastatină, atorvastatină şi lovastatină.
Inductori ai enzimelor citocromului P -450
Efec tul inductorilor CYP3A4 şi CYP2C19 (cum sunt carbamazepină, fenitoin ă, rifampicină şi
sunătoare ) asupra farmacocineticii cilostazol ului nu a fost evaluat încă . Teoretic, efectul antiplachetar
se poate modifica şi trebuie monitorizat cu atenţie în situaţia administrării de cilostazol concomitent cu
inductori CYP3A4 şi CYP2C19.
În studiile clinice , s-a constatat că fumatul (cu efect inductor al CYP1A2) a determinat scăderea
concentraţiilor plasmatice ale cilostazol cu 18%.
Alte interacţiuni posibile
Se i mpune prudenţă în cazul administrării de cilostazol concomitent cu un alt medicament care are
potenţial de scăde re a tensiunii arteriale, din cauza posibilităţii de manifestare a unui efect hipotensiv
suplimentar , cu tahicardie reflexă.
4.6 Fertilitatea , sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea de cilostazol la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om nu este
cunoscut. Velyn nu trebuie administrat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Trecerea cil ostazolului în laptele matern a fost raportată în studiile efectuate la animale. Nu se
cunoaşte dacă cilostazol se excretă în laptele uman. Dat fiind efectul nociv potenţial asupra nou-
născutului alăptat , în condiţiile în care mama este tratată cu cilostazol, utilizarea Velyn nu este
recomandată în timpul alăptării.
Fertilitatea
În studiile efectuate la animale , cilostazol nu a determinat afectarea fertilităţi i.
6
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Cilostazolul poate provoca ameţeli şi , prin urmare , pacienţii trebuie avertizaţi să acţioneze cu prudenţă
înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente rea cţii adverse raportate în studiile clinice au fo st cefal ee (la > 30% dintre
subiecţi), diaree şi scaune anor male (fiecare la > 15% dintre subie cţi). Aceste re ac ţii au fost , de obicei ,
de intensitate uşoară până la m odera tă şi au fost atenuate uneori prin reducerea dozei.
Reacţiile adverse raportate în studiile clinice şi în perioada ulterioară punerii pe piaţă sunt incluse în
tabelul de mai jos.
Fr ecvenţele sunt clasificate conform următoarei convenţii :
Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)
Rare (≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
C u frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile)
Se consideră că reacţiile adverse observate în perioada ulterioară punerii pe piaţă a medicamentului
sunt cu frecvenţă necunoscută ( care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).
Tulburări hematologice şi
limfatice
Frecvente Echimoză
Mai puţin frecvente Anemie
Rare Timp de sângerare prelungit, trombocitemie
Cu frecvenţă
necunoscut ă
Tendinţă de sângerare, trombocitopenie,
granulocitopenie, agranulocitoză, leucopenie,
pancitopenie, anemie aplastică
Tulburări ale sistemului
imunitar
Mai puţin frecvente Reacţie alergică
Tulburări metabolice şi de
nutriţie
Frecvente Edem (periferic, facial), anorexie
Mai puţin frecvente Hiperglicemie, diabet zaharat
Tulburări psihice Mai puţin frecvente Anxietate
Tulburări ale sistemului
nervos
Foarte frecvente Cefalee
Frecvente Ameţeli
Mai puţin frecvente Insomnie, vise anormale
Cu frecvenţă
necunoscută
Pareză, hipoestezie
Tulburări oculare Cu frecvenţă
necunoscută
Conjunctivită
Tulburări acustice şi
vestibulare
Cu frecvenţă
necunoscută
Tinitus
Tulburări cardiace Frecvente Palpitaţii, tahicardie, angină pectorală,
aritmii, extrasistole ventriculare
Mai puţin frecvente Infarct miocardic, fibrilaţie atrială,
insuficienţă cardiacă congestivă, tahicardie
supraventriculară, tahicardie ventriculară,
sincopă
Tulburări vasculare Mai puţin frecvente Hemoragie oculară, epistaxis, hemoragie
gastrointestinală, hemoragie nespecificată,
7
hipotensiune arterială ortostatică
Cu frecvenţă
necunoscută
Bufeuri, hipertensiune arterială, hipotensiune
arterială, hemoragie cerebrală, hemo ragie
pul monară, h emoragie muscula ră, he mo ragie
la nivelul căilor respiratorii, he moragie
subcutanată
Tulburări respiratorii,
toracice şi mediastinale
Frecvente Rinită, faringită
Mai puţin frecvente Dispnee, pneumonie, tuse
Cu frecvenţă
necunoscută
Pneumonie interstiţială
Tulburări gastrointestinale Foarte frecvente Diaree, aspect anormal al materiilor fecale
Frecvente Greaţă şi vărsături, dispepsie, flatulenţă,
durere abdominală
Mai puţin frecvente Gastrită
Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă
necunoscută
Hepatită, funcţie hepatică anormală, icter
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Frecvente Erupţie cutanată tranzitorie, prurit
Cu frecvenţă
necunoscută
Eczemă, erupţii cutanate, sindrom Stevens-
Johnson, necroliză epidermică toxică,
urticarie
Tulburări musculo-
scheletice şi ale ţesutului
conjunctiv
Mai puţin frecvente Mialgie
Tulburări renale şi ale căilor
urinare
Rare Insuficienţă renală, disfuncţie renală
Cu frecvenţă
necunoscută
Hematurie, polakiurie
Tulburări generale şi la
nivelul locului de
administrare
Frecvente Durere toracică, astenie
Mai puţin frecvente Frisoane, stare generală de rău
Cu frecvenţă
necunoscută
Febră, durere
Investigaţii diagnostice Cu frecvenţă
necunoscută
Concentraţii plasmatice crescute ale acidului
uric, creştere a ure miei, creştere a
creatininemiei
O creştere a frecvenţei palpitaţiilor şi edemului periferic a fost observată în cazul administrării de
cilostazol concomitent cu alte vasodilatatoare care cauzează tahicardia reflexă, de exemplu, blocante
ale canalelor de calciu de tip dihidropiridină.
Singurul eveniment advers care a determinat întreruperea tratamentului la ≥ 3% dintre pacienţii trataţi
cu cilostazol a fost cefaleea. Alte cauze frecvente ale întreruperii tratamentului au inclus palpitaţiile şi
diareea (ambele 1,1%).
Cilostazolul, ca şi substanţă activă, poate determina un risc crescut de sângerare, risc care poate
fi potenţat ca urma re a administrării concomitente cu orice alt medicament care are acelaşi
potenţial.
Riscul de hemoragie intraoculară poate fi crescut la pacienţii cu diabet zaharat.
La pacienţii cu vârsta peste 70 de ani s -a constatat o creştere a frecvenţei cazurilor de diaree şi
palpitaţii.
8
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478 – RO
Tel:+4 0757 117 259
Fax:+4 0213 163 497
e -mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Există informa ţii limitate referitoare la supradozajul acut la om. Se preconizează se mne şi
s im ptome de cefalee severă, diar ee, tahicardie şi, posibil , aritmii cardiace.
Pacienţii trebuie monitorizaţi şi este ne cesară a d ministrarea unui trata ment de susţinere a funcţii lor
vitale . Co nţinutul stomacului trebuie evacuat prin inducerea emezei sau lavaj gastric, dup ă caz.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: agenţi antitrombotici, inhibitori ai agregării plachetare, e xclusiv heparina ,
c odul ATC: B01AC 23.
Mecanism de acţiune
Pe baza datelor obţinute în nouă studii controlate cu placebo (în care au fost expuşi la cilostazol 1634
pacienţi ), s-a demonstrat că cilostazol îmbunătăţeşte capacitatea de efort fizic, determina tă pe baza
modificărilor Distanţei Absolute în Claudicaţie (DAC, sau distanţa maximă de mers) şi Distanţei
Iniţiale în Claudicaţie (DIC, sau distanţa de mers fără dureri) pe banda rulantă de testare. După 24 de
săptămâni de tratament cu cilostazol 100 mg d e două ori pe zi, s-a u înregistrat creşteri ale valorilor
DAC medii între 60,4 şi 129,1 metri şi, în acelaşi timp, creşteri ale valorilor DIC medii încadrate între
47,3 şi 93,6 metri.
O meta -analiză realizată pe baza diferenţelor dintre mediile ponderate în cadrul celor nouă studii a
indicat existenţa unei ameliorări totale absolute post -referinţă la o valoare semnificativă de 42 m în
ceea ce priveşte distanţa maximă de mers (DAC) în cazul tratamentului cu cilostazol 100 mg de
două ori pe zi, comparativ c u ameliorarea observată la pacienţii la care s-a admin istrat placebo.
Aceasta corespunde unei ameliorări relative de 100% faţă de placebo. Aparent, acest efect a fost mai
scăzut la pacienţii cu diabet zaharat comparativ cu pacienţii fără diabet zaharat .
Efecte farmacodinamice
Studiile la animale au evidenţiat efectele vasodilatatoare ale cilostazolului, acest lucru fiind
demonstrat şi în studii de mică anvergură efectuate cu subiecţi umani, în care fluxul sanguin la nivelul
gleznei a fost măsurat prin ple tismografie cu traductor tensiometric. De asemenea, cilostazol inhibă
proliferarea celulelor musculare netede la şobolan şi a celulelor musculare netede umane in vitro, şi
inhibă reacţia de eliberare a factorului de creştere derivat din trombocite şi PF -4 la nivelul
trombocitelor umane.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Studiile efectuate la animale şi la om ( in vivo şi ex vivo ) au evidenţiat faptul că cilostazol ul determină
inhibarea reversibilă a agregării plachetare. Inhibarea este eficace împotriva un ei serii de agenţi
agreganţi (inclusiv stresul de forfecare, acidul arahidonic, colagenul, ADP şi adrenalina); la om
9
efectul de inhibare durează până la 12 ore, iar după oprirea administrării de cilostazol, recuperarea
agregării se produce în decurs de 48- 96 de ore, fără hiperagregabilitate de rebound. Efectele asupra
lipidelor plasmatice circulante au fost examinate la pacienţii trataţi cu cilostazol. După 12 săptămâni,
comparativ cu placebo, tratamentul cu cilostazol 100 mg de două ori pe zi a determinat o reducere a
trigliceridelor de 0,33 mmol/l (15%) şi o creştere a HDL -colesterolului de 0,10 mmol/l (10%).
Un studiu de fază IV, randomizat, dublu- orb, controlat cu placebo a fost efectuat pentru evaluarea
efectelor cilostazol ului pe termen lung, cu acce nt pe mortalitate şi siguranţă. În total, 1439 de pacienţi
cu claudicaţie intermitentă şi fără insuficienţă cardiacă au fost trataţi cu cilostazol sau li s-a administrat
placebo, pe o perioadă de până la trei ani. În ceea ce priveşte mortalitatea, rata eve nimentelor de deces
observate în decurs de 36 de luni de tratament cu medicamentul din studiu, pe baza curbelor Kaplan -
Meier, la un timp median de administrare a medicamentului din studi u de 18 luni, a fost de 5,6% (IÎ
95% cuprins între 2,8 şi 8,4%) pentru cilostazol şi de 6,8% (IÎ 95% cuprins între 1,9 şi 11,5%) pentru
placebo. Tratamentul de lungă durată cu cilostazol nu a ridicat probleme privind siguranţa .
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea de doze repetate de cilostazol 100 mg de două ori pe zi la pacienţi cu boală
vasculară periferică, starea de echilibru este obţinută în decurs de 4 zile.
Distribuţie
Cilostazolul se leagă în proporţie de 95-98% de proteinele plasmatice, în principal de albumină. Metaboliţii
dih idro şi 4'-trans - hidroxi se le ag ă de proteinele plasmatice în proporţie de 97,4% şi, respectiv, de
66%.
Metabolizare
Nu există dovezi privind efectul inductor al cilostazolului asupra activităţii enzimelor microzomale
hepatice.
Eliminare
Timpul aparent de înjum ătăţire plasmatică prin eliminare pentru cilostazol este de 10,5 ore. Există doi
metaboliţi majori, un dihidro-cilostazol şi un 4’-trans -hidroxi cilostazol, ambii având timpi aparenţi de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare similari. Metabolitul dihidro are o acţiune de antiagregare
plachetară de 4 -7 ori mai puternică decât substanţa originară , iar metabolitul 4’ -trans -hidroxi este de
cinci ori mai puţin activ. Concentraţiile plasmatice (măsurate prin ASC) ale metaboliţilor dihidro şi 4` -
trans -hidroxi rep rezintă aproximativ 41% şi , respectiv , aproximativ 12% din concentraţiile plasmatice
ale cilostazolului.
Cilostazolul este eliminat în principal prin metabolizare, urmată de excretarea metaboliţilor pe cale
urinară. Principalele izoenzime implicate în me tabolizare sunt cele din sistemul citocromului P-450:
CYP3A4, într -o măsură mai redusă CYP2C19 şi într -o măsură şi mai redusă CYP1A2.
Calea principală de eliminare este cea urinară (74%), orice cantitate rămasă fiind excretată prin
materii le fecale. Nici o cantitate detectabilă de cilostazol sub formă nemodificat ă nu este excretată prin
urină , şi sub 2% din doză se excretă sub forma metabolitului dihidro- cilostazol. Aproximativ 30% din
doză este excretată prin urină sub forma metabolitului 4’ -trans -hidroxi . Cantitatea rămasă este
excretată sub formă de metaboliţi, niciunul nedepăşind 5% din cantitatea totală excretată.
Lin iaritate /non- liniaritate
Cm ax ale cilostazolului şi metaboliţilor circulanţi principali ai acestuia cresc proporţional cu
creşterea doz ei. Cu toate acestea, ASC a cilostazolului şi metaboliţilor acestuia cresc aproximativ
proporţional cu doza .
10
Relaţie(i) farmacocinetică(e)/farmacodinamică(e)
Farmacocinetica cilostazol ului şi a metaboliţilor săi nu a fost influenţată în mod semnificat iv de vârsta
sau sex ul subiecţilor sănătoşi, cu vârst a cuprins ă între 50 şi 80 de ani.
La subiecţii cu insuficienţă renală severă, fracţia liberă de cilostazol a fost cu 27% mai mare, iar C
max
şi ASC au fost cu 29% şi , respectiv, 39% mai mici comparativ cu subiecţii cu funcţie renală normală.
Valorile C
max şi ASC ale metabolitului dihidro au fost cu 41% şi , respectiv, 47% mai mici la subiecţii
cu disfuncţii renale severe , comparativ cu subiecţii cu funcţie renală normală. Valorile C
max şi ASC
ale metabol itului 4’-trans -hidroxi cilostazol au fost cu 173% şi, respectiv, cu 209% mai mari la
subiecţii cu insuficienţă renală severă. Medicamentul nu trebuie administrat la pacienţii cu un
clearance al creatininei <25 ml/min (vezi pct. 4.3).
Nu există date disponibile pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă, şi
având în vedere că cilostazol ul este metabolizat extensiv de enzimele hepatice, medicamentul nu
trebuie administrat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Cilostazolul şi câţiva dintre metaboliţii săi sunt inhibitori ai fosfodiesterazei III care suprimă
degradarea AMP ciclic, determinând astfel o concentraţie crescut ă a AMPc într -o varietate de ţesuturi,
inclusiv la nivelul trombocitelor şi vasel or sanguine. Ca şi alte medicamente inotrope şi
vasodilatatoare, cilostazol ul a cauzat leziuni cardiovasculare la câine. Aceste leziuni nu au fost
observate la şobolan sau la maimuţă , şi sunt considerate specifice speciei. Investigarea QTc la câine şi
la m aimuţă nu a evidenţiat nicio prelungire a acestui interval după administrarea de cilostazol sau a
metaboliţilor săi.
Studiile de mutagenitate au avut rezultate negative cu privire la mutaţia genetică bacteriană,
repararea ADN -ului bacterian, mutaţii gene tice în celulele de mamifere şi aberaţii cromozomiale in
vivo la nivelul măduvei osoase la şoarece. În cadrul testelor in vitro realizate pe celule ovariene de
hamster chinezesc, cilostazol ul a determinat o creştere uşoară, dar semnificativă, a frecvenţei
aberaţiilor cromozomiale. Nu au fost observate efecte neoplazice neobişnuite în cadrul studiilor de
carcinogenitate cu durata de doi ani efectuate la şobolan cu doze orale (alimentare) de până la
500 mg/kg şi zi iar la şoarece cu doze de până la 1000 mg/kg şi zi.
Greutatea fetuşilor a scăzut în cazul femelelor de şobolan la care cilostazolul a fost administrat în
timpul gestaţiei. În plus, s -a observat o creştere a dimensiunii fetusului, cu anomalii externe, viscerale
şi scheletice la concentraţii mai mar i ale dozelor . La concentraţii mai mici ale dozelor s -a observat
retard de osificare. Expunerea în decursul ultimei perioade de gestaţie a determinat o frecvenţă
crescută a puilor născuţi morţi şi a greutăţii scăzute a puilor la naştere. O frecvenţă crescută a
retardului de osificare a sternului a fost observată la iepure.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb,
Celuloză microcristalină ,
Carmeloză calcică,
H ipromeloză ,
Stearat de magneziu .
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
11
6.3 Perioada de valabilitate
3 a ni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutii conţinând 7,14, 20 , 28, 30, 50, 56, 60, 98, 100 comprimate , ambalate în blistere din PVC -
PVDC/ Aluminiu. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabri cii, nr. 124
Cluj Napoca, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6276/201 4/01-10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Martie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
VELYN 100 m g comprimate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat conţ ine cilostazol 100 mg.
Pentru lista tuturo r excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat
Comprimat rotund, cu feţe plane, de culoare albă până la aproape albă, cu diametrul de 8 mm, marcat
cu „ 100” pe una din tre feţe .
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Velyn este indicat la pacienţii cu claudicaţie intermitentă, care nu prezintă dureri în stare de repaus şi
nu manifestă semne de necroză a ţesutului periferic (boală arterială periferică stadiul II Fontaine)
pentru prelungirea distanţelor maxime de mers parcurse fără dureri.
Velyn este indicat pentru utilizare ca tratamen t de linia a doua, la pacienţi la care modificările stilului
de viaţă (inclusiv renunţarea la fumat şi programele de exerciţii fizice [sub supraveghere] ) şi alte
forme terapeutice adecvate nu au reuşit să le amelioreze suficient simptomele de claudicaţie
i ntermitentă.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza recomandată de cilostazol este de 100 mg de două ori pe zi. Cilostazol trebuie administrat cu 30
de minute înainte de micul dejun şi, respectiv, de masa de seară. S -a arătat că administrarea de
cilostazol împreună cu alimente duce la creşterea concentraţiilor plasmatice maxime (C
max) ale
cilostazol ului, fapt ce se poate asocia cu o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse.
Administrarea cilostazol trebuie iniţiată de către medici cu experienţă î n tratamentul claudicaţiei
intermitente (vezi şi pct. 4.4).
2
Mod de administrare
Medicul trebuie să reevalueze pacientul după 3 luni de tratament, având în vedere oprirea
tratamentului cu cilostazol dacă se observă un efect inadecvat sau dacă simptomele nu s-au ameliorat.
Pacienţii trataţi cu cilostazol trebuie să menţină în continuare modificările aduse stilului de viaţă
(renunţarea la fumat şi exerciţiile fizice), precum şi tratamentele farmacologice concomitente (cum
sunt tratamentul hipolipemiant şi tratamentul antiplachetar ) pentru reducerea riscului de evenimente
cardiovasculare. Cilostazol nu este un înlocuitor al acestor tratamente.
Se recomandă reducerea dozei la 50 mg de două ori pe zi la pacienţii cărora li se administrează
concomitent medica mente cu efect puternic inhibitor asupra CYP3A4, de exemplu unele macrolide,
antifungice azolice, inhibitori de protează sau medicamente care inhibă puternic CYP2C19, de
exemplu omeprazol (vezi pct. 4.4 şi 4.5).
Vârstnici
Nu există recomandări speciale privind administrarea la pacienţii vârstnici.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea utilizării la copii şi adolescenţi nu au fost încă stabilite.
Insuficienţă renală
Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu un clearance al creatininei > 25 ml/min. Cilostazol
este contraindicat la pacienţii cu un clearance al creatininei ≤ 25 ml/min.
Insuficienţă hepatică
Nu sunt necesare ajustări ale dozei la pacienţii cu boală hepatică uşoară. Nu există date disponibile la
pacienţii cu insufici enţă hepatică moderată sau severă. Deoarece cilostazol este metabolizat extensiv
de enzimele hepatice, este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată sau severă.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate cunoscută la cilostazol sau la or icare dintre excipienţii enumeraţi la pct.6.1.
Insuficienţă renală severă: clearance- ul creatininei
≤ 25 ml/min .
Insuficienţă hepatică moderată sau severă.
Insuficienţă cardiacă congestivă.
Sarcină .
Pacienţi cu orice predispoziţie hemoragică cunoscută (de exemplu, ulcer gastroduodenal activ,
accident vascular cerebral hemoragic recent [în ultimele şase luni], retinopatie diabetică proliferativă,
hipertensiune arterială insuficient controlată terapeutic) .
Pacienţi cu orice antecedente de tahicardie ventriculară, fibrilaţie ventriculară sau ectopie ventriculară
multifocală, adecvat tratate sau nu, şi pacienţi care prezintă prelungire a intervalului QTc .
Pacienţi cu tahiaritmie severă în antecedente.
Pacienţi trataţi concomitent cu două sau mai multe m edicamente suplimentare, antiplachetare sau
anticoagulante (de exemplu, acid acetilsalicilic, clopidogrel, heparină, warfarină, acenocumarol,
dabigatran, rivaroxaban sau apixaban) .
Pacienţi cu angină pectorală instabilă, infarct miocardic produs în ultime le 6 luni sau intervenţie
coronariană în ultimele 6 luni .
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Indicaţia tratamentului cu cilostazol trebuie stabilită cu precauţie avându- se în vedere ş i alte opţiuni de
tratament, cum este revascular izarea.
Dat fiind mecanismul său de acţiune, cilostazol poate induce tahicardie, palpitaţii, tahiaritmie şi/sau
hipotensiune arterială. Creşterea frecvenţei cardiace asociată cu administrarea de cilostazol este de
aproximativ 5 până la 7 bpm; la pacienţi i cu risc, acest lucru poate avea drept consecinţă inducerea
anginei pectorale.
3
Pe durata tratamentului cu cilostazol, se recomandă monitorizarea atentă a pacienţilor care pot avea
risc ridicat de evenimente adverse grave la nivel cardiac ca urmare a creşterii frecvenţei cardiace, de
exemplu pacienţii cu boală coronariană stabilă, iar utilizarea cilostazol este contraindicată la pacienţii
cu angină pectorală instabilă, sau infarct miocardic/intervenţie coronariană în ultimele 6 luni, sau
antecedente de tah iaritmii severe (vezi pct. 4.3).
Se impune prudenţă în cazul prescrierii de cilostazol la pacienţi cu ectopie atrială sau ventriculară şi la
pacienţi cu fibrilaţie atrială sau flutter atrial.
Pacienţii trebuie avertizaţi să raporteze orice episod hemor agic sau de apariţie cu uşurinţă a
echimozelor în timpul tratamentului. În caz de sângerare la nivelul retinei, administrarea de cilostazol
trebuie oprită. Vezi pct. 4.3 şi 4.5 pentru mai multe informaţii privind riscurile de sângerare.
Dat fiind efectul inhibitor al cilostazolului asupra agregării plachetare, este posibil să apară un risc
crescut de hemoragie în contextul unei intervenţii chirurgicale (inclusiv în cazul unor intervenţii
invazive minore, cum ar fi o extracţie dentară). Dacă unui pacient urmează să i se efectueze o
intervenţie chirurgicală electivă, iar efectul antiplachetar nu este necesar, tratamentul cu cilostazol
trebuie oprit cu 5 zile înainte de intervenţia chirurgicală.
Au fost raportate rar sau f oarte rar cazuri de anom alii he mato logice, inclusiv tro mbocitopenie,
leucopenie, agranulocito ză, pancitopen ie şi anem ie aplasti că (vezi pct. 4.8). Cei mai mulţi dintre
pacienţi şi -au revenit după întreruperea administrării de cilostazol. Totuşi, unele cazuri de
pancitopenie şi anemie aplast ică au avut consecinţe letale .
Pe lângă raportarea episoadelor hemoragice şi a apariţi ei cu uşurinţă a echimozelor, pacienţii trebuie
avertizaţi să raporteze imediat orice alte simptome cum sunt febr a şi faringit a, care ar putea sugera, de
asemenea, dezv oltarea incipientă a discraziilor sanguine. Este necesară efectuarea unei
hemo leucograme complete în cazul în care se suspicionează o infecţie sau dacă există orice alte semne
clinice de discrazie sanguină. Administrarea de cilostazol trebuie oprită imediat dacă există dovezi
clinice sau de laborator cu privire la anomalii hematologice.
În cazul pacienţilor la care se administrează concomitent inhibitori puternici ai CYP3A4 sau
CYP2C19 , s-a evidenţiat o creştere a concentraţiilor plasmatice de cilostazol. În astfel de cazuri, se
recomandă o doză de cilostazol de 50 mg de două ori pe zi (vezi pct. 4.5 pentru mai multe informaţii ).
Se recomandă prudenţă când se a d m inistrează cilostazol concomitent cu orice alt medicament cu
potenţial de scăde re a tensiunii arteriale, din cauza posibilităţii de manifestare a unui efect hipotensiv
suplimentar , cu tahicardie reflexă. Vezi, de asemenea, pct. 4.8.
Se impune prudenţă în cazul administrării de cilostazol concomitent cu alte medicamente care inhibă
agregarea plachetară. Vezi pct. 4.3 şi 4.5.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Inhibitori ai agregării plachetare
Cilostazol este un inhibitor PDE III cu acţiune antiplachetară. Într -un studiu clinic efectuat cu subiecţi
sănătoşi, a dministrarea de cilostazol în doză de 150 mg de două ori pe zi , timp de cinci zile , nu a avut
ca urmare prelungirea timpului de sângerare.
Acid acetilsalicilic ( A AS ):
Administrarea de scurtă durată (≤ 4 zile) a AAS concomitent cu cilostazol a indicat o creştere cu
23- 25% a inhibării agregării plachetare ex vivo indusă de ADP, în comparaţie cu administrarea AAS în
monoterapie.
Nu s -au evidenţiat tendinţe spre o frecvenţă crescută a reacţiilor adverse de tip hemoragic la pacienţii
trataţi concomit ent cu c ilostazol şi AAS, comparativ cu pacienţii la care s -a administrat concomitent
placebo şi doze echivalente de AAS.
4
Clopidogrel şi alte medicamente antiplachetare
Administrarea concomitentă de cilostazol şi clopidogrel nu a avut niciun efect asupra număr ului de
trombocite, a timpului de protrombină (PT) sau a timpului de tromboplastină parţial activată (aPTT).
Toţi subiecţii sănătoşi din studiu au prezentat un timp mai îndelungat de sângerare sub tratament cu
clopidogrel în monoterapie , iar administrarea concomitentă de cilostazol nu a avut ca urmare niciun
efect suplimentar semnificativ asupra duratei de sângerare. Se recomandă prudenţă în cazul
administrării de cilostazol concomitent cu orice medicament care inhibă agregarea plachetară. La
anumite interv ale de timp, trebuie avută în vedere monitorizarea timpului de sângerare. Tratamentul cu
cilostazol este contraindicat în cazul pacienţilor la care se administrează suplimentar două sau mai
multe medicamente antiplachetare/anticoagulante (vezi pct. 4.3).
O frecvenţă crescută a hemoragiilor a fost observată în cazul utilizării concomitente de clopidogrel,
AAS şi cilostazol în studiul CASTLE.
Anticoagulante orale , cum este warfarina
În cadrul unui studiu clinic cu doză unică , nu s-a observat nicio inhib are a metabolizării warfarinei şi
niciun efect asupra parametrilor de coagulare (PT, aPTT, timp de sângerare). Cu toate acestea, se
recomandă prudenţă în cazul pacienţilor trataţi atât cu cilostazol cât şi cu un medicament
anticoagulant , şi este necesară monitorizarea fr ecventă pentru reducerea posibil ităţii de sânger are.
Tratamentul cu cilostazol este contraindicat în cazul pacienţilor la care se administrează suplimentar
două sau mai multe medicamente antiplachetare/anticoagulante (vezi pct. 4.3)
Inhibi tori ai enzimelor citocromului P -450 (CYP)
Cilostazol este metabolizat extensiv de enzimele CYP, în particular de CYP3A4 şi CYP2C19, şi
într -o măsură mai mică de CYP1A2. Metabolitul dihidro, care are o eficacitate de 4- 7 ori mai mare
în inhibarea agreg ării plachetare, comparativ cu cilostazol, pare să se formeze în principal sub
acţiunea CYP3A4. Metabolitul 4` -trans -hidroxi, a cărui eficacitate reprezintă o cincime din cea
exercitată de cilostazol, pare să se formeze în principal sub acţiunea CYP2C19. P rin urmare,
medicamentele care inhibă CYP3A4 (de exemplu, unele macrolide, antifungice azolice, inhibitori de
protează) sau CYP2C19 (cum sunt inhibitori ai pompei de protoni, IPP) cresc activitatea
farmacologică totală şi ar putea avea capacitatea de a pot enţa reacţiile adverse la cilostazol. În
consecinţă, pentru pacienţii trataţi concomitent cu inhibitori puternici ai CYP3A4 sau CYP2C19,
doza recomandată este de 50 mg de două ori pe zi (vezi pct. 4.2).
Administrarea de cilostazol concomitent cu eritromi cină (un inhibitor al CYP3A4) a avut ca urmare o
creştere a ASC a cilostazolului cu 72%, însoţită de o creştere cu 6% a ASC a metabolitului dihidro şi o
creştere cu 119% a ASC a metabolitului 4` -trans -hidroxi.
Pe baza ASC, activitatea farmacologică totală a cilostazolului creşte cu 34% în cazul administrării
concomitente cu eritromicina. Conform acestor date, doza recomandată de cilostazol este de 50 mg de
două ori pe zi în cazul administrării concomitente cu eritromicină şi medicamente similare (de
exempl u, claritromicină ).
Administrarea ketoconazolului (un inhibi tor pute rnic al CYP3A4) concomitent cu cilostazol a avut ca
urmare o creştere cu 117% a ASC a cilostazolului, însoţită de o scădere cu 15% a ASC a metabolitului
dihidro şi o creştere cu 87% a AS C a metabolitului 4`-trans -hidroxi. Pe baza ASC, activitatea
farmacologică totală a cilostazol ului creşte cu 35% în cazul administrării concomitente cu
ketoconazol. Conform acestor date, doza recomandată de cilostazol este de 50 mg de două ori pe zi în
în cazul administrării concomitente cu ketoconazo l şi medicamente similare (de exemplu , itraconazol).
Administrarea de cilostazol concomitent cu diltiazem (un inhibitor slab al CYP3A4) a avut ca urmare
o creştere a ASC a cilostazolului cu 44% , însoţită de o creştere cu 4% a ASC a metabolitului dihidro,
şi o creştere cu 43% a ASC a metabolitului 4` -trans -hidroxi .
5
Pe baza ASC, activitatea farmacologică totală a cilostazolului creşte cu 19% în cazul administrării
concomitente cu diltiazem. Conform acestor date, nu este necesară nicio ajustare a dozei.
Administrarea unei singure doze de cilostazol 100 mg împreună cu 240 ml de suc de grepfrut (un
inhibitor al CYP3A4 la nivel intestinal) nu a avut un efect semnificativ a supra farmacocineticii
cilostazolului. Conf orm acestor date, nu este necesară nicio ajustare a dozei. Un efect clinic relevant
asupra acţiunii cilostazolului este totuşi posibil în cazul consumului unor cantităţi mai mari de suc de
grepfrut.
Administrarea de cilostazol concomitent cu omeprazol (un inhibitor al CYP2C19) a determinat
creşterea ASC a cilostazolului cu 22%, însoţită de o creştere cu 68% a ASC a metabolitului dihidro şi
o reducere de 36% a ASC a metabolitului 4` -trans hidroxi. Pe baza ASC, activitatea farmacologică
totală creşte cu 47% în cazul administrării concomitente cu omeprazol. Conform acestor date, doza
recomandată de cilostazol este de 50 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitente cu
omeprazol.
Substrate pentru enzimele citocromului P -450
S -a arătat că cilostazol determină creşterea cu 70% a ASC a lovastatin ei (substrat sensibil pentru
CYP3A4) şi a acidului său β-hidroxi. Se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente de
cilostazol cu substrate pentru CYP3A4 cu un indice terapeutic îngust (de exemplu, cisaprid ă,
halofantrină, pimozidă , derivaţi de ergot). Se recomandă prudenţă în cazul administrării concomitente
cu statine metabolizate de CYP3A4, de exemplu, simvastatină, atorvastatină şi lovastatină.
Inductori ai enzimelor citocromului P -450
Efec tul inductorilor CYP3A4 şi CYP2C19 (cum sunt carbamazepină, fenitoin ă, rifampicină şi
sunătoare ) asupra farmacocineticii cilostazol ului nu a fost evaluat încă . Teoretic, efectul antiplachetar
se poate modifica şi trebuie monitorizat cu atenţie în situaţia administrării de cilostazol concomitent cu
inductori CYP3A4 şi CYP2C19.
În studiile clinice , s-a constatat că fumatul (cu efect inductor al CYP1A2) a determinat scăderea
concentraţiilor plasmatice ale cilostazol cu 18%.
Alte interacţiuni posibile
Se i mpune prudenţă în cazul administrării de cilostazol concomitent cu un alt medicament care are
potenţial de scăde re a tensiunii arteriale, din cauza posibilităţii de manifestare a unui efect hipotensiv
suplimentar , cu tahicardie reflexă.
4.6 Fertilitatea , sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea de cilostazol la femeile gravide. Studiile la animale au
evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om nu este
cunoscut. Velyn nu trebuie administrat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).
Alăptarea
Trecerea cil ostazolului în laptele matern a fost raportată în studiile efectuate la animale. Nu se
cunoaşte dacă cilostazol se excretă în laptele uman. Dat fiind efectul nociv potenţial asupra nou-
născutului alăptat , în condiţiile în care mama este tratată cu cilostazol, utilizarea Velyn nu este
recomandată în timpul alăptării.
Fertilitatea
În studiile efectuate la animale , cilostazol nu a determinat afectarea fertilităţi i.
6
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Cilostazolul poate provoca ameţeli şi , prin urmare , pacienţii trebuie avertizaţi să acţioneze cu prudenţă
înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Cele mai frecvente rea cţii adverse raportate în studiile clinice au fo st cefal ee (la > 30% dintre
subiecţi), diaree şi scaune anor male (fiecare la > 15% dintre subie cţi). Aceste re ac ţii au fost , de obicei ,
de intensitate uşoară până la m odera tă şi au fost atenuate uneori prin reducerea dozei.
Reacţiile adverse raportate în studiile clinice şi în perioada ulterioară punerii pe piaţă sunt incluse în
tabelul de mai jos.
Fr ecvenţele sunt clasificate conform următoarei convenţii :
Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)
Rare (≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
C u frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile)
Se consideră că reacţiile adverse observate în perioada ulterioară punerii pe piaţă a medicamentului
sunt cu frecvenţă necunoscută ( care nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile).
Tulburări hematologice şi
limfatice
Frecvente Echimoză
Mai puţin frecvente Anemie
Rare Timp de sângerare prelungit, trombocitemie
Cu frecvenţă
necunoscut ă
Tendinţă de sângerare, trombocitopenie,
granulocitopenie, agranulocitoză, leucopenie,
pancitopenie, anemie aplastică
Tulburări ale sistemului
imunitar
Mai puţin frecvente Reacţie alergică
Tulburări metabolice şi de
nutriţie
Frecvente Edem (periferic, facial), anorexie
Mai puţin frecvente Hiperglicemie, diabet zaharat
Tulburări psihice Mai puţin frecvente Anxietate
Tulburări ale sistemului
nervos
Foarte frecvente Cefalee
Frecvente Ameţeli
Mai puţin frecvente Insomnie, vise anormale
Cu frecvenţă
necunoscută
Pareză, hipoestezie
Tulburări oculare Cu frecvenţă
necunoscută
Conjunctivită
Tulburări acustice şi
vestibulare
Cu frecvenţă
necunoscută
Tinitus
Tulburări cardiace Frecvente Palpitaţii, tahicardie, angină pectorală,
aritmii, extrasistole ventriculare
Mai puţin frecvente Infarct miocardic, fibrilaţie atrială,
insuficienţă cardiacă congestivă, tahicardie
supraventriculară, tahicardie ventriculară,
sincopă
Tulburări vasculare Mai puţin frecvente Hemoragie oculară, epistaxis, hemoragie
gastrointestinală, hemoragie nespecificată,
7
hipotensiune arterială ortostatică
Cu frecvenţă
necunoscută
Bufeuri, hipertensiune arterială, hipotensiune
arterială, hemoragie cerebrală, hemo ragie
pul monară, h emoragie muscula ră, he mo ragie
la nivelul căilor respiratorii, he moragie
subcutanată
Tulburări respiratorii,
toracice şi mediastinale
Frecvente Rinită, faringită
Mai puţin frecvente Dispnee, pneumonie, tuse
Cu frecvenţă
necunoscută
Pneumonie interstiţială
Tulburări gastrointestinale Foarte frecvente Diaree, aspect anormal al materiilor fecale
Frecvente Greaţă şi vărsături, dispepsie, flatulenţă,
durere abdominală
Mai puţin frecvente Gastrită
Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă
necunoscută
Hepatită, funcţie hepatică anormală, icter
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Frecvente Erupţie cutanată tranzitorie, prurit
Cu frecvenţă
necunoscută
Eczemă, erupţii cutanate, sindrom Stevens-
Johnson, necroliză epidermică toxică,
urticarie
Tulburări musculo-
scheletice şi ale ţesutului
conjunctiv
Mai puţin frecvente Mialgie
Tulburări renale şi ale căilor
urinare
Rare Insuficienţă renală, disfuncţie renală
Cu frecvenţă
necunoscută
Hematurie, polakiurie
Tulburări generale şi la
nivelul locului de
administrare
Frecvente Durere toracică, astenie
Mai puţin frecvente Frisoane, stare generală de rău
Cu frecvenţă
necunoscută
Febră, durere
Investigaţii diagnostice Cu frecvenţă
necunoscută
Concentraţii plasmatice crescute ale acidului
uric, creştere a ure miei, creştere a
creatininemiei
O creştere a frecvenţei palpitaţiilor şi edemului periferic a fost observată în cazul administrării de
cilostazol concomitent cu alte vasodilatatoare care cauzează tahicardia reflexă, de exemplu, blocante
ale canalelor de calciu de tip dihidropiridină.
Singurul eveniment advers care a determinat întreruperea tratamentului la ≥ 3% dintre pacienţii trataţi
cu cilostazol a fost cefaleea. Alte cauze frecvente ale întreruperii tratamentului au inclus palpitaţiile şi
diareea (ambele 1,1%).
Cilostazolul, ca şi substanţă activă, poate determina un risc crescut de sângerare, risc care poate
fi potenţat ca urma re a administrării concomitente cu orice alt medicament care are acelaşi
potenţial.
Riscul de hemoragie intraoculară poate fi crescut la pacienţii cu diabet zaharat.
La pacienţii cu vârsta peste 70 de ani s -a constatat o creştere a frecvenţei cazurilor de diaree şi
palpitaţii.
8
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478 – RO
Tel:+4 0757 117 259
Fax:+4 0213 163 497
e -mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Există informa ţii limitate referitoare la supradozajul acut la om. Se preconizează se mne şi
s im ptome de cefalee severă, diar ee, tahicardie şi, posibil , aritmii cardiace.
Pacienţii trebuie monitorizaţi şi este ne cesară a d ministrarea unui trata ment de susţinere a funcţii lor
vitale . Co nţinutul stomacului trebuie evacuat prin inducerea emezei sau lavaj gastric, dup ă caz.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: agenţi antitrombotici, inhibitori ai agregării plachetare, e xclusiv heparina ,
c odul ATC: B01AC 23.
Mecanism de acţiune
Pe baza datelor obţinute în nouă studii controlate cu placebo (în care au fost expuşi la cilostazol 1634
pacienţi ), s-a demonstrat că cilostazol îmbunătăţeşte capacitatea de efort fizic, determina tă pe baza
modificărilor Distanţei Absolute în Claudicaţie (DAC, sau distanţa maximă de mers) şi Distanţei
Iniţiale în Claudicaţie (DIC, sau distanţa de mers fără dureri) pe banda rulantă de testare. După 24 de
săptămâni de tratament cu cilostazol 100 mg d e două ori pe zi, s-a u înregistrat creşteri ale valorilor
DAC medii între 60,4 şi 129,1 metri şi, în acelaşi timp, creşteri ale valorilor DIC medii încadrate între
47,3 şi 93,6 metri.
O meta -analiză realizată pe baza diferenţelor dintre mediile ponderate în cadrul celor nouă studii a
indicat existenţa unei ameliorări totale absolute post -referinţă la o valoare semnificativă de 42 m în
ceea ce priveşte distanţa maximă de mers (DAC) în cazul tratamentului cu cilostazol 100 mg de
două ori pe zi, comparativ c u ameliorarea observată la pacienţii la care s-a admin istrat placebo.
Aceasta corespunde unei ameliorări relative de 100% faţă de placebo. Aparent, acest efect a fost mai
scăzut la pacienţii cu diabet zaharat comparativ cu pacienţii fără diabet zaharat .
Efecte farmacodinamice
Studiile la animale au evidenţiat efectele vasodilatatoare ale cilostazolului, acest lucru fiind
demonstrat şi în studii de mică anvergură efectuate cu subiecţi umani, în care fluxul sanguin la nivelul
gleznei a fost măsurat prin ple tismografie cu traductor tensiometric. De asemenea, cilostazol inhibă
proliferarea celulelor musculare netede la şobolan şi a celulelor musculare netede umane in vitro, şi
inhibă reacţia de eliberare a factorului de creştere derivat din trombocite şi PF -4 la nivelul
trombocitelor umane.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Studiile efectuate la animale şi la om ( in vivo şi ex vivo ) au evidenţiat faptul că cilostazol ul determină
inhibarea reversibilă a agregării plachetare. Inhibarea este eficace împotriva un ei serii de agenţi
agreganţi (inclusiv stresul de forfecare, acidul arahidonic, colagenul, ADP şi adrenalina); la om
9
efectul de inhibare durează până la 12 ore, iar după oprirea administrării de cilostazol, recuperarea
agregării se produce în decurs de 48- 96 de ore, fără hiperagregabilitate de rebound. Efectele asupra
lipidelor plasmatice circulante au fost examinate la pacienţii trataţi cu cilostazol. După 12 săptămâni,
comparativ cu placebo, tratamentul cu cilostazol 100 mg de două ori pe zi a determinat o reducere a
trigliceridelor de 0,33 mmol/l (15%) şi o creştere a HDL -colesterolului de 0,10 mmol/l (10%).
Un studiu de fază IV, randomizat, dublu- orb, controlat cu placebo a fost efectuat pentru evaluarea
efectelor cilostazol ului pe termen lung, cu acce nt pe mortalitate şi siguranţă. În total, 1439 de pacienţi
cu claudicaţie intermitentă şi fără insuficienţă cardiacă au fost trataţi cu cilostazol sau li s-a administrat
placebo, pe o perioadă de până la trei ani. În ceea ce priveşte mortalitatea, rata eve nimentelor de deces
observate în decurs de 36 de luni de tratament cu medicamentul din studiu, pe baza curbelor Kaplan -
Meier, la un timp median de administrare a medicamentului din studi u de 18 luni, a fost de 5,6% (IÎ
95% cuprins între 2,8 şi 8,4%) pentru cilostazol şi de 6,8% (IÎ 95% cuprins între 1,9 şi 11,5%) pentru
placebo. Tratamentul de lungă durată cu cilostazol nu a ridicat probleme privind siguranţa .
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrarea de doze repetate de cilostazol 100 mg de două ori pe zi la pacienţi cu boală
vasculară periferică, starea de echilibru este obţinută în decurs de 4 zile.
Distribuţie
Cilostazolul se leagă în proporţie de 95-98% de proteinele plasmatice, în principal de albumină. Metaboliţii
dih idro şi 4'-trans - hidroxi se le ag ă de proteinele plasmatice în proporţie de 97,4% şi, respectiv, de
66%.
Metabolizare
Nu există dovezi privind efectul inductor al cilostazolului asupra activităţii enzimelor microzomale
hepatice.
Eliminare
Timpul aparent de înjum ătăţire plasmatică prin eliminare pentru cilostazol este de 10,5 ore. Există doi
metaboliţi majori, un dihidro-cilostazol şi un 4’-trans -hidroxi cilostazol, ambii având timpi aparenţi de
înjumătăţire plasmatică prin eliminare similari. Metabolitul dihidro are o acţiune de antiagregare
plachetară de 4 -7 ori mai puternică decât substanţa originară , iar metabolitul 4’ -trans -hidroxi este de
cinci ori mai puţin activ. Concentraţiile plasmatice (măsurate prin ASC) ale metaboliţilor dihidro şi 4` -
trans -hidroxi rep rezintă aproximativ 41% şi , respectiv , aproximativ 12% din concentraţiile plasmatice
ale cilostazolului.
Cilostazolul este eliminat în principal prin metabolizare, urmată de excretarea metaboliţilor pe cale
urinară. Principalele izoenzime implicate în me tabolizare sunt cele din sistemul citocromului P-450:
CYP3A4, într -o măsură mai redusă CYP2C19 şi într -o măsură şi mai redusă CYP1A2.
Calea principală de eliminare este cea urinară (74%), orice cantitate rămasă fiind excretată prin
materii le fecale. Nici o cantitate detectabilă de cilostazol sub formă nemodificat ă nu este excretată prin
urină , şi sub 2% din doză se excretă sub forma metabolitului dihidro- cilostazol. Aproximativ 30% din
doză este excretată prin urină sub forma metabolitului 4’ -trans -hidroxi . Cantitatea rămasă este
excretată sub formă de metaboliţi, niciunul nedepăşind 5% din cantitatea totală excretată.
Lin iaritate /non- liniaritate
Cm ax ale cilostazolului şi metaboliţilor circulanţi principali ai acestuia cresc proporţional cu
creşterea doz ei. Cu toate acestea, ASC a cilostazolului şi metaboliţilor acestuia cresc aproximativ
proporţional cu doza .
10
Relaţie(i) farmacocinetică(e)/farmacodinamică(e)
Farmacocinetica cilostazol ului şi a metaboliţilor săi nu a fost influenţată în mod semnificat iv de vârsta
sau sex ul subiecţilor sănătoşi, cu vârst a cuprins ă între 50 şi 80 de ani.
La subiecţii cu insuficienţă renală severă, fracţia liberă de cilostazol a fost cu 27% mai mare, iar C
max
şi ASC au fost cu 29% şi , respectiv, 39% mai mici comparativ cu subiecţii cu funcţie renală normală.
Valorile C
max şi ASC ale metabolitului dihidro au fost cu 41% şi , respectiv, 47% mai mici la subiecţii
cu disfuncţii renale severe , comparativ cu subiecţii cu funcţie renală normală. Valorile C
max şi ASC
ale metabol itului 4’-trans -hidroxi cilostazol au fost cu 173% şi, respectiv, cu 209% mai mari la
subiecţii cu insuficienţă renală severă. Medicamentul nu trebuie administrat la pacienţii cu un
clearance al creatininei <25 ml/min (vezi pct. 4.3).
Nu există date disponibile pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă, şi
având în vedere că cilostazol ul este metabolizat extensiv de enzimele hepatice, medicamentul nu
trebuie administrat la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.3).
5.3 Date preclinice de siguranţă
Cilostazolul şi câţiva dintre metaboliţii săi sunt inhibitori ai fosfodiesterazei III care suprimă
degradarea AMP ciclic, determinând astfel o concentraţie crescut ă a AMPc într -o varietate de ţesuturi,
inclusiv la nivelul trombocitelor şi vasel or sanguine. Ca şi alte medicamente inotrope şi
vasodilatatoare, cilostazol ul a cauzat leziuni cardiovasculare la câine. Aceste leziuni nu au fost
observate la şobolan sau la maimuţă , şi sunt considerate specifice speciei. Investigarea QTc la câine şi
la m aimuţă nu a evidenţiat nicio prelungire a acestui interval după administrarea de cilostazol sau a
metaboliţilor săi.
Studiile de mutagenitate au avut rezultate negative cu privire la mutaţia genetică bacteriană,
repararea ADN -ului bacterian, mutaţii gene tice în celulele de mamifere şi aberaţii cromozomiale in
vivo la nivelul măduvei osoase la şoarece. În cadrul testelor in vitro realizate pe celule ovariene de
hamster chinezesc, cilostazol ul a determinat o creştere uşoară, dar semnificativă, a frecvenţei
aberaţiilor cromozomiale. Nu au fost observate efecte neoplazice neobişnuite în cadrul studiilor de
carcinogenitate cu durata de doi ani efectuate la şobolan cu doze orale (alimentare) de până la
500 mg/kg şi zi iar la şoarece cu doze de până la 1000 mg/kg şi zi.
Greutatea fetuşilor a scăzut în cazul femelelor de şobolan la care cilostazolul a fost administrat în
timpul gestaţiei. În plus, s -a observat o creştere a dimensiunii fetusului, cu anomalii externe, viscerale
şi scheletice la concentraţii mai mar i ale dozelor . La concentraţii mai mici ale dozelor s -a observat
retard de osificare. Expunerea în decursul ultimei perioade de gestaţie a determinat o frecvenţă
crescută a puilor născuţi morţi şi a greutăţii scăzute a puilor la naştere. O frecvenţă crescută a
retardului de osificare a sternului a fost observată la iepure.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Amidon de porumb,
Celuloză microcristalină ,
Carmeloză calcică,
H ipromeloză ,
Stearat de magneziu .
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
11
6.3 Perioada de valabilitate
3 a ni.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutii conţinând 7,14, 20 , 28, 30, 50, 56, 60, 98, 100 comprimate , ambalate în blistere din PVC -
PVDC/ Aluminiu. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Terapia SA
Str. Fabri cii, nr. 124
Cluj Napoca, România
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6276/201 4/01-10
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – Martie 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Martie 2014
