TROMALYT 150 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Tromalyt 150 mg capsule cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
O capsulă cu eliberare prelungită conține 150 mg acid acetilsalicilic.
Excipient cu efect cunoscut: zahăr
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
C apsul ă cu eliberare prelungită
C apsule cu eliberare prelungită gelatinoase tari nr.2, cu corp alb opac şi cap portocaliu opac; conţin
microgranule de culoare albă .
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tromalyt este indicat pentru:
- Prevenţia secundară a infarctului miocardic.
- Prevenţia morbidităţii cardiovasculare la pacienţii cu angină pectorală sta bilă.
- Antecedente de angină pectorală instabilă, cu excepţia fazei acute.
- Prevenţia ocluziei grefei după bypass coronarian (CABG).
- Angioplastie coronariană, cu excepţia fazei acute.
- Prevenţia secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AI T) şi a accidentelor
cerebrovasculare ischemice (ACI), după ce diagnosticul de hemoragie intracerebrală a fost exclus.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doza recomand ată este 150 mg pe zi.
Trat amentul se inițiază în orice zi a săptămânii.
Vârstnici
În g eneral, acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii vârstnici, care sunt mai predispuşi la
evenimente adverse. În absenţa insuficienţei renale sau hepatice severe, este recomandată doza uzuală pentru
adulţi (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Trat amentul trebuie revizuit la intervale regulate.
2
Copii şi adolescenţi
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta mai mică de 16 ani, cu excepţia
indicaţiei medicale unde beneficiile depăşesc riscurile (vezi pct. 4.4 ).
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi cu suficient lichid , preferabil în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
• hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1,
• antecedente de astm bronşic sau reacţii de hipersensibilitate (de exemplu urticarie, angioedem, rinită
severă, şoc) induse de administrarea salicilaţilor sau a unor substanţe cu acţiune similară, în special a
medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS),
• ulcer peptic activ,
• diateză hemoragică,
• insuficienţă renală severă,
• insuficienţă hepatică severă,
• insuficienţă cardiacă severă necontrolată prin tratament,
• administrare concomitentă cu metotrexat utilizat în doze >20 mg/săptămână, în cazul utiliză rii acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare sau în doze analgezice sau antipiretice (vezi pct. 4.5),
• administrare concomitentă cu anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare sau în doze analgezice s au antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer
gastroduodenal (vezi pct. 4.5),
• utilizare începând din luna a şasea de sarcină (mai mult de 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct.
4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
• În cazul administrării concomitente cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj, se va
asigura faptul că acidul acetilsalicilic nu face parte din compoziţia celorlalte medicamente.
• Recomandat pentru utilizare la adulţi şi adolescenţi cu vârsta pes te 16 ani. Acest medicament nu se
recomandă la copii/ adolescenţi cu vârsta sub 16 ani dacă beneficiile aşteptate nu depăşesc riscurile.
Acidul acetilsalicilic poate fi un factor ce contribuie la apariţia sindromului Reye la unii copii.
• Sindromul Reye, o boală foarte rară cu potenţial letal, a fost observată la copii cu semne de infecţie
virală (în special varicelă şi episoade pseudogripale), indiferent dacă li s- a administrat sau nu acid
acetilsalicilic. În consecinţă, acidul acetilsalicilic va fi administrat copiilor cu această afecţiune doar la
recomandarea medicului, atunci când alte măsuri terapeutice nu au dat rezultate. În caz de vărsături
persistente, tulburări ale conştienţei sau comportament anormal, tratamentul cu acid acetilsalicilic
trebuie întrerupt.
• În cazul administrării de analgezice în doze mari, pe o perioadă îndelungată, debutul cefaleei nu trebuie
tratat cu doze mai mari.
• Utilizarea cu regularitate a analgezicelor, în special a unei asocieri de analgezice, poate cauza leziuni
renale pers istente, cu risc de insuficienţă renală.
• În unele forme severe ale deficitului de G6PD, acidul acetilsalicilic în doze mari poate cauza hemoliză.
În cazurile cu deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub supraveghere medicală.
• Monitori zarea tratamentului trebuie intensificată în următoarele cazuri:
• la pacienţi cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal, cu sângerări gastrointestinale sau gastrită
• la pacienţi cu insuficienţă renală
• la pacienţi cu insuficienţă hepatică
3
• la pacienţi cu as tm bronşic: apariţia unui episod de astm bronşic, la unii pacienţi, poate fi asociată
cu o alergie la medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau la acidul acetilsalicilic; în acest
caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct. 4.3)
• la paciente cu metroragie sau menoragie (risc de creştere a volumului şi duratei ciclului menstrual)
• Sângerarea gastrointestinală sau ulcerul/perforaţiile tubului digestiv pot apărea în orice moment în
timpul tratamentului, fără a fi obligatoriu precedate de semne sau de antecedente la pacient. Riscul
relativ creşte la subiecţii vârstnici, la subiecţii cu greutate corporală scăzută şi la pacienţii cărora li se
administrează concomitent anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi pct. 4.5). În cazul
apar iţiei sângerării gastrointestinale, tratamentul trebuie întrerupt imediat.
• Din cauza efectului inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care apare chiar şi la
administrarea unor doze foarte mici şi persistă timp de mai multe zile, pacientul trebuie avertizat cu
privire la riscul hemoragic în cazul unei intervenţii chirurgicale, chiar dacă aceasta este minoră (de
exemplu extracţie dentară).
• În cazul utilizării în doze analgezice sau antipiretice, acidul acetilsalicilic inhibă excreţ ia acidului uric;
în dozele utilizate în reumatologie (doze antiinflamatoare), acidul acetilsalicilic are un efect uricozuric.
• Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în perioada de alăptare (vezi pct. 4.6).
Medicamentul conține zahăr.
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză- galactoză
sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
În textul care urmează se aplică următoarele definiţii:
Dozele antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥1 g ca doză unică şi/sau ≥3 g pe zi”.
Dozele analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥500 mg ca doză unică şi/sau 20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în d oze analgezice sau antipiretice: amplifică toxicitatea metotrexatului, în special
toxicitatea hematologică (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de către acidul
acetilsalicilic).
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului ace tilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze
analgezice sau antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creştere a riscului
hemoragic.
Administrări concomitente nerecomandate:
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului a cetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice la
pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creştere a riscului hemoragic.
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în
doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: creştere a riscului de ulcer
gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
curative, sau în cazul utilizării la pacienţi vârstnici (≥65 de ani) indiferent de doza de heparină, şi în
4
cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice:
creştere a riscului hemoragic (inhibarea agregării plachetare şi agresiunea asupra mucoasei
gastroduodenale de către acidul acetilsalicilic). În astfel de cazuri trebuie utilizat un alt antiinflamator
sau un alt analgezic sau antipiretic.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această asociere la pacienţii cu sindrom coro narian
acut): creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea în asociere nu poate fi evitată, se recomandă
monitorizarea clinică.
• Ticlopidină: creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se
recomandă monitorizarea clinică.
• Uricozurice (benzbromaronă, probenecid): reducere a efectului uricozuric din cauza concurenţei pentru
eliminarea acidului uric la nivelul tubulilor renali.
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizări i acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Pemetrexed, la pacienţii cu insuficienţă renală în grad uşor până la moderat (clearance- ul creatininei
cuprins între 45 ml/min şi 80 ml/min): amplificare a toxicităţii peme trexedului (din cauza reducerii
clearance- ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare.
• Anagrelidă: creştere a riscului hemoragic şi scădere a efectului antitrombotic. Dacă administrarea
concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică.
Administrări concomitente care necesită precauţii pentru utilizare:
• Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi antagonişti ai receptorilor
angiotensinei II, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, analgezice sau
antipiretice: Insuficienţa renală acută poate apărea la pacienţii deshidrataţi, din cauza reducerii ratei de
filtrare glomerulare, ca urmare a scăderii sintezei prostaglandinelor renale. În plus, poate surveni
reducerea efectului antihipertensiv. Se va asigura faptul că pacientul este hidratat şi funcţia renală este
monitorizată la începerea tratamentului.
• Metotrexat utilizat în doze ≤20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: amplificare a toxicităţii metotrexatului, în
special a toxicităţii hematologice (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de către
acidul acetilsalicilic). În timpul primelor săptămâni de administrare concomitentă, hemoleucograma
completă trebuie monitorizată cu regularitate, săptămânal. Este necesară monitorizarea cu atenţie a
pacienţilor cu insuficienţă renală (chiar şi în grad uşor) şi a pacienţilor vârstnici.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această asociere la pacienţii cu sindrom coronarian
acut): creştere a riscului hemoragic. Este recomandată monitorizarea clinică.
• Medicamente gastrointestinale topice, antiacide şi cărbune medicinal: amplificare a excreţiei renale a
acidului acetilsalicilic din cauza alcalinizării urinei. Se recomandă ca medicamentele gastrointestinale
topice şi antiacidele să fie administrate la o perioadă de cel puţin 2 ore de la utiliz area acidului
acetilsalicilic.
• Pemetrexed, la pacienţi cu insuficienţă renală: amplificare a toxicităţii pemetrexedului (din cauza
reducerii clearance -ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), în cazul utilizării
acidului acetilsalicil ic în doze antiinflamatoare. Se recomandă monitorizarea funcţiei renale.
Administrări concomitente care trebuie luate în considerare:
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în d oze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Deferasirox, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice
sau antipiretice: creştere a riscului de ulcer gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparin e (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
preventive, în cazul utilizării la pacienţi cu vârsta sub 65 de ani: administrarea în asociere a
5
medicamentelor care acţionează asupra unor etape diferite ale hemostazei amplifică riscul hemoragic.
De aceea, la pacienţii cu vârsta sub 65 de ani, asocierea acidului acetilsalicilic cu heparină sau molecule
înrudite în doze preventive, indiferent de doză, trebuie luată în considerare cu menţinerea monitorizării
clinice şi a monitorizării valorilor de laborator, după cum este necesar.
• Trombolitice: creştere a riscului hemoragic.
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină,
paroxetină, sertralină): creştere a riscului hem oragic.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcină
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta în mod advers evoluţia sarcinii şi/sau dezvoltarea embrio -
fetală. Date din studiile epidemiologice sugerează creşterea riscului de avort spontan, malformaţii cardiace şi
gastroschizis ca urmare a utilizării unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în primele luni de sarcină.
Riscul absolut de malformaţii cardiace es te amplificat de la mai puţin de 1% la aproximativ 1,5%. Riscul
pare a creşte proporţional cu doza şi durata tratamentului.
S -a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la animale determină creşterea
riscului de pierdere a sarcinii înainte şi după nidaţie şi a letalităţii embrio -fetale. Pe lângă aceasta, a fost
raportată o creştere a incidenţei diverselor malformaţii, inclusiv malformaţii cardiovasculare, la animalele
cărora li s -a administrat un inhibitor al sintezei prosta glandinelor în timpul etapei organogenice a gestaţiei.
Cu excepţia cazurilor când este absolut necesar, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat în timpul
primelor 24 de săptămâni de amenoree. În cazul în care acidul acetilsalicilic este administrat unei femei care
doreşte să rămână gravidă sau unei gravide în timpul primelor 24 de săptămâni de amenoree, doza trebuie să
fie cât mai mică posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
După primele 24 de săptămâni de amenoree, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la:
• toxicitate cardiopulmonară (închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune pulmonară);
• afectare a funcţiei renale, care poate evolua către insuficienţă renală cu oligo- hidroamnios.
În ultima peri oadă de sarcină, mama şi nou- născutul pot prezenta:
• prelungire a timpului de sângerare, din cauza inhibării agregării plachetare, care poate apărea chiar şi în
cazul administrării acidului acetilsalicilic în doze foarte mici;
• inhibare a contracţiilor uter ine, care determină întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, administrarea acidului acetilsalicilic este contraindicată începând din a şasea lună de sarcină
(după 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct. 4.3).
Alăptare
Acidul acetilsalicili c trece în laptele matern: ca urmare, acidul acetilsalicilic nu este recomandat în perioada
de alăptare (vezi pct. 4.4).
Fertilitate
Există dovezi în sprijinul faptului că medicamentele care inhibă ciclooxigenazele/sinteza prostaglandinelor
pot determina afectarea fertilităţii feminine prin efectul asupra ovulaţiei. Acest fenomen este reversibil la
încetarea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acidul acetilsalicilic nu are nicio influenţă asupra capa cităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
6
Reacţiile adverse sunt grupate pe baza clasificării pe aparate, sisteme şi organe. În cadrul acestei clasificări,
frecvenţele sunt definite astfel: foarte frecvente ( ≥1/10), frecv ente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente
( ≥ 1/1000 şi <1/100), rare ( ≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu
poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi
limfatice
Frecvente
Tendinţă de sângerare prelungită
Rare
Trombocitopenie, granulocitoză, anemie aplastică
Cu frecvenţă necunoscută
Cazuri de sângerare cu prelungirea timpului de sângerare, cum sunt
epistaxis, gingivoragii. Simptomele pot persista o perioadă de 4- 8 zile
după între ruperea tratamentului cu acid acetilsalicilic. Prin urmare,
poate creşte riscul de sângerare în timpul intervenţiilor chirurgicale.
Sângerări gastro -intestinale macroscopice (hematemeză, melenă) sau
oculte, care pot avea ca rezultat anemie feriprivă (mai frecvent la doze
mari).
Tulburări ale sistemului
imunitar
Rare
Reacţii de hipersensibilitate, angioedem, edem alergic, reacţii
anafilactice, inclusiv şoc.
Tulburări metabolice şi de
nutriţie
Cu frecvenţă necunoscută
Hiperuricemie
Tulburări ale sistemului nervos Rare
Hemoragie intracraniană
Cu frecvenţă necunoscută
Cefalee, vertij
Tulburări acustice şi
vestibulare
Cu frecvenţă necunoscută
Hipoacuzie, tinitus
Tulburări vasculare Rare
Vasculită hemoragică
Tulburări respiratorii, toracice
şi mediastinale
Mai puţin frecvente
Rinită, dispnee
Rare
Bronhospasm, crize de astm bronşic
Tulburări ale aparatului genital
şi sânului
Rare Menoragie
Tulburări gastro-intestinale Frecvente
Dispepsie
Rare
Hemoragie gastro -intestina lă severă, greaţă, vărsături
Cu frecvenţă necunoscută
Ulcer gastric sau duodenal şi perforaţie
7
Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă necunoscută
Insuficienţă hepatică
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente
Urticarie
Rare
Sindrom Stevens -Johnson, sindrom Lyell, purpură, eritem nodos,
eritem polimorf
Tulburări renale şi ale căilor
urinare
Cu frecvenţă necunoscută
Insuficienţă renală
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermed iul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cu toate că sunt implicate variaţi i inter-individuale considerabile, se poate considera că doza toxică este de
aproximativ 200 mg/kg la adulţi şi 100 mg/kg la copii şi adolescenţi . Doza letală de acid acetilsalicilic este
de 25- 30 de grame. Concentraţii plasmatice de salicilat peste 300 mg /l indică intoxicaţie. Concentraţii
plasmatice peste 500 mg/l la adulţi şi 300 mg/l la copii determină în general toxicitate severă. Supradozajul
poate fi nociv pentru pacienţii vârstnici şi în special pentru copiii mici (supradozajul terapeutic sau
intoxi caţiile accidentale frecvente pot fi letale).
Simptome de intoxicaţie moderată
Tinitus, tulburări ale auzului, cefalee, vertij, confuzie şi simptome gastro- intestinale (greaţă, vărsături şi
dureri abdominale).
Simptome de intoxicaţie severă
Simptomel e sunt corelate cu dezechilibrul acido -bazic sever. În prima fază apare hiperventilaţia, care
determină alcaloză respiratorie. Acidoza respiratorie rezultă ca urmare a supresiei centrului respirator. În
plus, acidoza metabolică apare ca rezultat al prezenţ ei salicilatului.
Deoarece adesea copiii mici nu sunt examinaţi până nu ajung la un stadiu avansat al intoxicaţiei, ei se
prezintă de obicei în stadiul cu acidoză.
Mai mult, următoarele simptome pot să apară: hipertermie şi transpiraţii, ducând la deshid ratare: senzaţie de
agitaţie, convulsii, halucinaţii şi hipoglicemie. Deprimarea activităţii sistemului nervos poate determina
comă, colaps cardiovascular şi stop respirator.
Tratamentul supradozajului
Dacă a fost ingerată o doză toxică, este necesară spitalizarea. În caz de intoxicaţie moderată, trebuie încercată
inducerea vărsăturilor.
Dacă acest procedeu eşuează, trebuie încercat lavajul gastric în prima oră de la ingestia unei cantităţi
substanţiale de medicament. Ulterior se administrează cărbune a ctivat (adsorbant) şi sulfat de sodiu
(laxativ).
Cărbunele activat poate fi administrat în doză unică (50 g pentru un adult, 1g/kg corp pentru un copil până la
12 ani).
Alcalinizarea urinei (250 mmol NaHCO
3, timp de trei ore) în timp ce este verificată valoarea pH -ului urinar.
În caz de intoxicaţie severă, este preferată hemodializa.
8
Alte simptome vor fi tratate simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice, antiagregante plachet are, exclusiv heparină; codul ATC:
B01AC06.
Acidul acetilsalicilic inhibă activarea plachetară: blocând prin acetilare ciclooxigenaza plachetară, inhibă
sinteza tromboxanului A
2, o substanţă naturală cu rol activator, eliberată de trombocite şi care ar putea avea
un rol în complicaţiile leziunilor ateromatoase. Inhibarea sintezei TXA
2 este ireversibilă deoarece
trombocitele, care nu au nucleu, nu pot sintetiza de novo ciclooxigenază (din cauza lipsei capacităţii de
sinteză a proteinelor), aceasta fiind ac etilată de acidul acetilsalicilic.
Administrarea repetată a dozelor cuprinse între 20 şi 325 mg determină inhibarea activităţii enzimatice în
proporţie de 30 până la 95%. Datorită naturii ireversibile a legăturilor, efectul persistă pe durata perioadei d e
viaţă a trombocitelor (7- 10 zile). Efectul inhibitor nu dispare pe parcursul tratamentului prelungit, iar
activitatea enzimatică este restabilită gradat, după reînnoirea trombocitelor, la 24 -48 h după întreruperea
tratamentului. Acidul acetilsalicilic pr elungeşte timpul de sângerare cu o medie de 50- 100%, însă pot fi
observate variaţii individuale.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra
agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent.
Într -unul dintre studii, atunci când o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte de
sau la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic (81 mg) într -o formă farmaceutică cu eliber area
imediată, a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau a agregării
plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate, iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile
clinice sunt nesigure, n u poate fi formulată o concluzie fermă pentru utilizarea regulată a ibuprofenului şi
este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrare orală , acidul acetilsalicilic se absoarbe rapid şi complet din tractul gastro- intestinal.
Segmentul proximal al intestinului subţire este principala zonă de absorbţie. Cu toate acestea, o cantitate
semnificativă din doză este deja hidrolizată la acid salicilic în peretele intestinal în cursul procesului de
absorbţie. Amplitudinea procesului de hidroliză depinde de rata absorbţiei.
După administrarea în condiţii de repaus alimentar a capsulelor , valorile plasmatice maxime de acid
acetilsalicilic şi acid salicili c sunt atinse după 4 ore.
Dacă comprimatele sunt luate cu alimente, valorile plasmatice maxime sunt atinse cu aproximativ 3 ore mai
târziu decât după administrarea în condiţii de repaus alimentar.
Distribuţie
Acidul acetilsalicilic, precum şi principal ul său metabolit, acidul salicilic, sunt extensiv legaţi de proteinele
plasmatice, în special de albumină, şi se distribuie rapid în tot organismul. Gradul de legare al acidului
salicilic de proteinele plasmatice depinde foarte mult atât de concentraţia ac idului salicilic, cât şi de
concentraţiile albuminei.
Legarea de proteinele plasmatice variază între 66 -89%.
Volumul de distribuţie al acidului acetilsalicilic este de aproximativ 0,16 l/kg corp. Acidul salicilic difuzează
lent în lichidul sinovial, trav ersează bariera placentară şi trece în laptele matern.
Metabolizare
Acidul acetilsalicilic este rapid metabolizat în acid salicilic, având un timp de înjumătăţire plasmatică de 15-
30 minute. Ulterior, acidul salicilic este transformat predominant în glic ină şi conjugaţi de acid glucuronic, şi
9
în mai mică măsură în acid gentizic.
Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolizarea sa este limitată de
capacitatea enzimelor hepatice.
Cinetica eliminării este dependentă de doză. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază între 2
și 20 ore.
Excreţie
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul preclinic de siguranţă al acidului a cetilsalicilic este bine documentat.
În studiile efectuate la animale, salicilaţii au cauzat deteriorarea renală în cazul administrării în doze mari,
însă nu au fost observate alte leziuni organice. Acidul acetilsalicilic a fost studiat în mod extensiv in vitro şi
in vivo din perspectiva mutagenităţii; nu au fost descoperite dovezi relevante privind potenţialul mutagen.
Aceeaşi afirmaţie se aplică şi pentru studiile privind carcinogenitatea.
Salicilaţii au demonstrat efecte teratogene în studiile efectuate la animale, la un număr de specii diferite (de
exemplu malformaţii cardiace şi scheletice, malformaţii ce implică patologie la nivelul liniei mediane). Au
fost descrise tulburări de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale capacităţii de învăţare a
progeniturilor ca urmare a expunerii prenatale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Sfere de zah ăr (pelete), formate din:
amidon din porumb ș i sucroză (20 : 80)
Eudragit L - 12,5 (reziduu uscat)
Copovidonă (Kollidon VA -64)
Etilceluloză
Triacetin
Corp alb opac
Dioxid de titan (E 171 )
Apă purificată
Gelatină
Cap portocaliu opac
Eritroz ină (E 127)
Galben de quinolină (E104)
Dioxid de titan (E 171)
Apă purificată
Gelatină
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada d e valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
10
A nu se păstra la temperaturi peste 30° C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 14 capsule cu eliberare prelungită.
6.6 Precauţii speciale pentru elimi narea reziduurilor
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
MADAUS GmbH,
Prinz Eugen Straβe 8,
1040 Viena, Austria.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6756/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: August 2014.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2014.
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Tromalyt 150 mg capsule cu eliberare prelungită
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
O capsulă cu eliberare prelungită conține 150 mg acid acetilsalicilic.
Excipient cu efect cunoscut: zahăr
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
C apsul ă cu eliberare prelungită
C apsule cu eliberare prelungită gelatinoase tari nr.2, cu corp alb opac şi cap portocaliu opac; conţin
microgranule de culoare albă .
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tromalyt este indicat pentru:
- Prevenţia secundară a infarctului miocardic.
- Prevenţia morbidităţii cardiovasculare la pacienţii cu angină pectorală sta bilă.
- Antecedente de angină pectorală instabilă, cu excepţia fazei acute.
- Prevenţia ocluziei grefei după bypass coronarian (CABG).
- Angioplastie coronariană, cu excepţia fazei acute.
- Prevenţia secundară a accidentelor cerebrale ischemice tranzitorii (AI T) şi a accidentelor
cerebrovasculare ischemice (ACI), după ce diagnosticul de hemoragie intracerebrală a fost exclus.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doza recomand ată este 150 mg pe zi.
Trat amentul se inițiază în orice zi a săptămânii.
Vârstnici
În g eneral, acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii vârstnici, care sunt mai predispuşi la
evenimente adverse. În absenţa insuficienţei renale sau hepatice severe, este recomandată doza uzuală pentru
adulţi (vezi pct. 4.3 şi 4.4). Trat amentul trebuie revizuit la intervale regulate.
2
Copii şi adolescenţi
Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi cu vârsta mai mică de 16 ani, cu excepţia
indicaţiei medicale unde beneficiile depăşesc riscurile (vezi pct. 4.4 ).
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi cu suficient lichid , preferabil în timpul mesei.
4.3 Contraindicaţii
• hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic sau la alţi salicilaţi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la
pct. 6.1,
• antecedente de astm bronşic sau reacţii de hipersensibilitate (de exemplu urticarie, angioedem, rinită
severă, şoc) induse de administrarea salicilaţilor sau a unor substanţe cu acţiune similară, în special a
medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS),
• ulcer peptic activ,
• diateză hemoragică,
• insuficienţă renală severă,
• insuficienţă hepatică severă,
• insuficienţă cardiacă severă necontrolată prin tratament,
• administrare concomitentă cu metotrexat utilizat în doze >20 mg/săptămână, în cazul utiliză rii acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare sau în doze analgezice sau antipiretice (vezi pct. 4.5),
• administrare concomitentă cu anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare sau în doze analgezice s au antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer
gastroduodenal (vezi pct. 4.5),
• utilizare începând din luna a şasea de sarcină (mai mult de 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct.
4.6).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
• În cazul administrării concomitente cu alte medicamente, pentru a evita orice risc de supradozaj, se va
asigura faptul că acidul acetilsalicilic nu face parte din compoziţia celorlalte medicamente.
• Recomandat pentru utilizare la adulţi şi adolescenţi cu vârsta pes te 16 ani. Acest medicament nu se
recomandă la copii/ adolescenţi cu vârsta sub 16 ani dacă beneficiile aşteptate nu depăşesc riscurile.
Acidul acetilsalicilic poate fi un factor ce contribuie la apariţia sindromului Reye la unii copii.
• Sindromul Reye, o boală foarte rară cu potenţial letal, a fost observată la copii cu semne de infecţie
virală (în special varicelă şi episoade pseudogripale), indiferent dacă li s- a administrat sau nu acid
acetilsalicilic. În consecinţă, acidul acetilsalicilic va fi administrat copiilor cu această afecţiune doar la
recomandarea medicului, atunci când alte măsuri terapeutice nu au dat rezultate. În caz de vărsături
persistente, tulburări ale conştienţei sau comportament anormal, tratamentul cu acid acetilsalicilic
trebuie întrerupt.
• În cazul administrării de analgezice în doze mari, pe o perioadă îndelungată, debutul cefaleei nu trebuie
tratat cu doze mai mari.
• Utilizarea cu regularitate a analgezicelor, în special a unei asocieri de analgezice, poate cauza leziuni
renale pers istente, cu risc de insuficienţă renală.
• În unele forme severe ale deficitului de G6PD, acidul acetilsalicilic în doze mari poate cauza hemoliză.
În cazurile cu deficit de G6PD, acidul acetilsalicilic trebuie administrat sub supraveghere medicală.
• Monitori zarea tratamentului trebuie intensificată în următoarele cazuri:
• la pacienţi cu antecedente de ulcer gastric sau duodenal, cu sângerări gastrointestinale sau gastrită
• la pacienţi cu insuficienţă renală
• la pacienţi cu insuficienţă hepatică
3
• la pacienţi cu as tm bronşic: apariţia unui episod de astm bronşic, la unii pacienţi, poate fi asociată
cu o alergie la medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau la acidul acetilsalicilic; în acest
caz, acest medicament este contraindicat (vezi pct. 4.3)
• la paciente cu metroragie sau menoragie (risc de creştere a volumului şi duratei ciclului menstrual)
• Sângerarea gastrointestinală sau ulcerul/perforaţiile tubului digestiv pot apărea în orice moment în
timpul tratamentului, fără a fi obligatoriu precedate de semne sau de antecedente la pacient. Riscul
relativ creşte la subiecţii vârstnici, la subiecţii cu greutate corporală scăzută şi la pacienţii cărora li se
administrează concomitent anticoagulante sau inhibitori ai agregării plachetare (vezi pct. 4.5). În cazul
apar iţiei sângerării gastrointestinale, tratamentul trebuie întrerupt imediat.
• Din cauza efectului inhibitor al acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare, care apare chiar şi la
administrarea unor doze foarte mici şi persistă timp de mai multe zile, pacientul trebuie avertizat cu
privire la riscul hemoragic în cazul unei intervenţii chirurgicale, chiar dacă aceasta este minoră (de
exemplu extracţie dentară).
• În cazul utilizării în doze analgezice sau antipiretice, acidul acetilsalicilic inhibă excreţ ia acidului uric;
în dozele utilizate în reumatologie (doze antiinflamatoare), acidul acetilsalicilic are un efect uricozuric.
• Utilizarea acestui medicament nu este recomandată în perioada de alăptare (vezi pct. 4.6).
Medicamentul conține zahăr.
Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză- galactoză
sau insuficienţă a zaharazei -izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
În textul care urmează se aplică următoarele definiţii:
Dozele antiinflamatoare de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥1 g ca doză unică şi/sau ≥3 g pe zi”.
Dozele analgezice sau antipiretice de acid acetilsalicilic sunt definite ca „≥500 mg ca doză unică şi/sau 20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în d oze analgezice sau antipiretice: amplifică toxicitatea metotrexatului, în special
toxicitatea hematologică (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de către acidul
acetilsalicilic).
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului ace tilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze
analgezice sau antipiretice la pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creştere a riscului
hemoragic.
Administrări concomitente nerecomandate:
• Anticoagulante orale, în cazul utilizării acidului a cetilsalicilic în doze analgezice sau antipiretice la
pacienţi cu antecedente de ulcer gastroduodenal: creştere a riscului hemoragic.
• Alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în
doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: creştere a riscului de ulcer
gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparine (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
curative, sau în cazul utilizării la pacienţi vârstnici (≥65 de ani) indiferent de doza de heparină, şi în
4
cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice:
creştere a riscului hemoragic (inhibarea agregării plachetare şi agresiunea asupra mucoasei
gastroduodenale de către acidul acetilsalicilic). În astfel de cazuri trebuie utilizat un alt antiinflamator
sau un alt analgezic sau antipiretic.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această asociere la pacienţii cu sindrom coro narian
acut): creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea în asociere nu poate fi evitată, se recomandă
monitorizarea clinică.
• Ticlopidină: creştere a riscului hemoragic. Dacă administrarea concomitentă nu poate fi evitată, se
recomandă monitorizarea clinică.
• Uricozurice (benzbromaronă, probenecid): reducere a efectului uricozuric din cauza concurenţei pentru
eliminarea acidului uric la nivelul tubulilor renali.
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizări i acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Pemetrexed, la pacienţii cu insuficienţă renală în grad uşor până la moderat (clearance- ul creatininei
cuprins între 45 ml/min şi 80 ml/min): amplificare a toxicităţii peme trexedului (din cauza reducerii
clearance- ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în doze antiinflamatoare.
• Anagrelidă: creştere a riscului hemoragic şi scădere a efectului antitrombotic. Dacă administrarea
concomitentă nu poate fi evitată, se recomandă monitorizarea clinică.
Administrări concomitente care necesită precauţii pentru utilizare:
• Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi antagonişti ai receptorilor
angiotensinei II, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, analgezice sau
antipiretice: Insuficienţa renală acută poate apărea la pacienţii deshidrataţi, din cauza reducerii ratei de
filtrare glomerulare, ca urmare a scăderii sintezei prostaglandinelor renale. În plus, poate surveni
reducerea efectului antihipertensiv. Se va asigura faptul că pacientul este hidratat şi funcţia renală este
monitorizată la începerea tratamentului.
• Metotrexat utilizat în doze ≤20 mg/săptămână, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze
antiinflamatoare, sau în doze analgezice sau antipiretice: amplificare a toxicităţii metotrexatului, în
special a toxicităţii hematologice (din cauza reducerii clearance- ului renal al metotrexatului de către
acidul acetilsalicilic). În timpul primelor săptămâni de administrare concomitentă, hemoleucograma
completă trebuie monitorizată cu regularitate, săptămânal. Este necesară monitorizarea cu atenţie a
pacienţilor cu insuficienţă renală (chiar şi în grad uşor) şi a pacienţilor vârstnici.
• Clopidogrel (cu excepţia indicaţiilor aprobate pentru această asociere la pacienţii cu sindrom coronarian
acut): creştere a riscului hemoragic. Este recomandată monitorizarea clinică.
• Medicamente gastrointestinale topice, antiacide şi cărbune medicinal: amplificare a excreţiei renale a
acidului acetilsalicilic din cauza alcalinizării urinei. Se recomandă ca medicamentele gastrointestinale
topice şi antiacidele să fie administrate la o perioadă de cel puţin 2 ore de la utiliz area acidului
acetilsalicilic.
• Pemetrexed, la pacienţi cu insuficienţă renală: amplificare a toxicităţii pemetrexedului (din cauza
reducerii clearance -ului renal al pemetrexedului de către acidul acetilsalicilic), în cazul utilizării
acidului acetilsalicil ic în doze antiinflamatoare. Se recomandă monitorizarea funcţiei renale.
Administrări concomitente care trebuie luate în considerare:
• Glucocorticoizi (cu excepţia terapiei de substituţie cu hidrocortizon), în cazul utilizării acidului
acetilsalicilic în d oze antiinflamatoare: creştere a riscului hemoragic.
• Deferasirox, în cazul utilizării acidului acetilsalicilic în doze antiinflamatoare, sau în doze analgezice
sau antipiretice: creştere a riscului de ulcer gastrointestinal şi a riscului hemoragic.
• Heparin e (şi molecule înrudite) cu greutate moleculară scăzută şi heparine nefracţionate în doze
preventive, în cazul utilizării la pacienţi cu vârsta sub 65 de ani: administrarea în asociere a
5
medicamentelor care acţionează asupra unor etape diferite ale hemostazei amplifică riscul hemoragic.
De aceea, la pacienţii cu vârsta sub 65 de ani, asocierea acidului acetilsalicilic cu heparină sau molecule
înrudite în doze preventive, indiferent de doză, trebuie luată în considerare cu menţinerea monitorizării
clinice şi a monitorizării valorilor de laborator, după cum este necesar.
• Trombolitice: creştere a riscului hemoragic.
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (citalopram, escitalopram, fluoxetină, fluvoxamină,
paroxetină, sertralină): creştere a riscului hem oragic.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcină
Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta în mod advers evoluţia sarcinii şi/sau dezvoltarea embrio -
fetală. Date din studiile epidemiologice sugerează creşterea riscului de avort spontan, malformaţii cardiace şi
gastroschizis ca urmare a utilizării unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în primele luni de sarcină.
Riscul absolut de malformaţii cardiace es te amplificat de la mai puţin de 1% la aproximativ 1,5%. Riscul
pare a creşte proporţional cu doza şi durata tratamentului.
S -a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor la animale determină creşterea
riscului de pierdere a sarcinii înainte şi după nidaţie şi a letalităţii embrio -fetale. Pe lângă aceasta, a fost
raportată o creştere a incidenţei diverselor malformaţii, inclusiv malformaţii cardiovasculare, la animalele
cărora li s -a administrat un inhibitor al sintezei prosta glandinelor în timpul etapei organogenice a gestaţiei.
Cu excepţia cazurilor când este absolut necesar, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat în timpul
primelor 24 de săptămâni de amenoree. În cazul în care acidul acetilsalicilic este administrat unei femei care
doreşte să rămână gravidă sau unei gravide în timpul primelor 24 de săptămâni de amenoree, doza trebuie să
fie cât mai mică posibil, iar durata tratamentului cât mai scurtă posibil.
După primele 24 de săptămâni de amenoree, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot expune fătul la:
• toxicitate cardiopulmonară (închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune pulmonară);
• afectare a funcţiei renale, care poate evolua către insuficienţă renală cu oligo- hidroamnios.
În ultima peri oadă de sarcină, mama şi nou- născutul pot prezenta:
• prelungire a timpului de sângerare, din cauza inhibării agregării plachetare, care poate apărea chiar şi în
cazul administrării acidului acetilsalicilic în doze foarte mici;
• inhibare a contracţiilor uter ine, care determină întârzierea sau prelungirea travaliului.
În consecinţă, administrarea acidului acetilsalicilic este contraindicată începând din a şasea lună de sarcină
(după 24 de săptămâni de amenoree) (vezi pct. 4.3).
Alăptare
Acidul acetilsalicili c trece în laptele matern: ca urmare, acidul acetilsalicilic nu este recomandat în perioada
de alăptare (vezi pct. 4.4).
Fertilitate
Există dovezi în sprijinul faptului că medicamentele care inhibă ciclooxigenazele/sinteza prostaglandinelor
pot determina afectarea fertilităţii feminine prin efectul asupra ovulaţiei. Acest fenomen este reversibil la
încetarea tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acidul acetilsalicilic nu are nicio influenţă asupra capa cităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
6
Reacţiile adverse sunt grupate pe baza clasificării pe aparate, sisteme şi organe. În cadrul acestei clasificări,
frecvenţele sunt definite astfel: foarte frecvente ( ≥1/10), frecv ente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente
( ≥ 1/1000 şi <1/100), rare ( ≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu
poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări hematologice şi
limfatice
Frecvente
Tendinţă de sângerare prelungită
Rare
Trombocitopenie, granulocitoză, anemie aplastică
Cu frecvenţă necunoscută
Cazuri de sângerare cu prelungirea timpului de sângerare, cum sunt
epistaxis, gingivoragii. Simptomele pot persista o perioadă de 4- 8 zile
după între ruperea tratamentului cu acid acetilsalicilic. Prin urmare,
poate creşte riscul de sângerare în timpul intervenţiilor chirurgicale.
Sângerări gastro -intestinale macroscopice (hematemeză, melenă) sau
oculte, care pot avea ca rezultat anemie feriprivă (mai frecvent la doze
mari).
Tulburări ale sistemului
imunitar
Rare
Reacţii de hipersensibilitate, angioedem, edem alergic, reacţii
anafilactice, inclusiv şoc.
Tulburări metabolice şi de
nutriţie
Cu frecvenţă necunoscută
Hiperuricemie
Tulburări ale sistemului nervos Rare
Hemoragie intracraniană
Cu frecvenţă necunoscută
Cefalee, vertij
Tulburări acustice şi
vestibulare
Cu frecvenţă necunoscută
Hipoacuzie, tinitus
Tulburări vasculare Rare
Vasculită hemoragică
Tulburări respiratorii, toracice
şi mediastinale
Mai puţin frecvente
Rinită, dispnee
Rare
Bronhospasm, crize de astm bronşic
Tulburări ale aparatului genital
şi sânului
Rare Menoragie
Tulburări gastro-intestinale Frecvente
Dispepsie
Rare
Hemoragie gastro -intestina lă severă, greaţă, vărsături
Cu frecvenţă necunoscută
Ulcer gastric sau duodenal şi perforaţie
7
Tulburări hepatobiliare Cu frecvenţă necunoscută
Insuficienţă hepatică
Afecţiuni cutanate şi ale
ţesutului subcutanat
Mai puţin frecvente
Urticarie
Rare
Sindrom Stevens -Johnson, sindrom Lyell, purpură, eritem nodos,
eritem polimorf
Tulburări renale şi ale căilor
urinare
Cu frecvenţă necunoscută
Insuficienţă renală
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul
sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermed iul sistemului naţional de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cu toate că sunt implicate variaţi i inter-individuale considerabile, se poate considera că doza toxică este de
aproximativ 200 mg/kg la adulţi şi 100 mg/kg la copii şi adolescenţi . Doza letală de acid acetilsalicilic este
de 25- 30 de grame. Concentraţii plasmatice de salicilat peste 300 mg /l indică intoxicaţie. Concentraţii
plasmatice peste 500 mg/l la adulţi şi 300 mg/l la copii determină în general toxicitate severă. Supradozajul
poate fi nociv pentru pacienţii vârstnici şi în special pentru copiii mici (supradozajul terapeutic sau
intoxi caţiile accidentale frecvente pot fi letale).
Simptome de intoxicaţie moderată
Tinitus, tulburări ale auzului, cefalee, vertij, confuzie şi simptome gastro- intestinale (greaţă, vărsături şi
dureri abdominale).
Simptome de intoxicaţie severă
Simptomel e sunt corelate cu dezechilibrul acido -bazic sever. În prima fază apare hiperventilaţia, care
determină alcaloză respiratorie. Acidoza respiratorie rezultă ca urmare a supresiei centrului respirator. În
plus, acidoza metabolică apare ca rezultat al prezenţ ei salicilatului.
Deoarece adesea copiii mici nu sunt examinaţi până nu ajung la un stadiu avansat al intoxicaţiei, ei se
prezintă de obicei în stadiul cu acidoză.
Mai mult, următoarele simptome pot să apară: hipertermie şi transpiraţii, ducând la deshid ratare: senzaţie de
agitaţie, convulsii, halucinaţii şi hipoglicemie. Deprimarea activităţii sistemului nervos poate determina
comă, colaps cardiovascular şi stop respirator.
Tratamentul supradozajului
Dacă a fost ingerată o doză toxică, este necesară spitalizarea. În caz de intoxicaţie moderată, trebuie încercată
inducerea vărsăturilor.
Dacă acest procedeu eşuează, trebuie încercat lavajul gastric în prima oră de la ingestia unei cantităţi
substanţiale de medicament. Ulterior se administrează cărbune a ctivat (adsorbant) şi sulfat de sodiu
(laxativ).
Cărbunele activat poate fi administrat în doză unică (50 g pentru un adult, 1g/kg corp pentru un copil până la
12 ani).
Alcalinizarea urinei (250 mmol NaHCO
3, timp de trei ore) în timp ce este verificată valoarea pH -ului urinar.
În caz de intoxicaţie severă, este preferată hemodializa.
8
Alte simptome vor fi tratate simptomatic.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antitrombotice, antiagregante plachet are, exclusiv heparină; codul ATC:
B01AC06.
Acidul acetilsalicilic inhibă activarea plachetară: blocând prin acetilare ciclooxigenaza plachetară, inhibă
sinteza tromboxanului A
2, o substanţă naturală cu rol activator, eliberată de trombocite şi care ar putea avea
un rol în complicaţiile leziunilor ateromatoase. Inhibarea sintezei TXA
2 este ireversibilă deoarece
trombocitele, care nu au nucleu, nu pot sintetiza de novo ciclooxigenază (din cauza lipsei capacităţii de
sinteză a proteinelor), aceasta fiind ac etilată de acidul acetilsalicilic.
Administrarea repetată a dozelor cuprinse între 20 şi 325 mg determină inhibarea activităţii enzimatice în
proporţie de 30 până la 95%. Datorită naturii ireversibile a legăturilor, efectul persistă pe durata perioadei d e
viaţă a trombocitelor (7- 10 zile). Efectul inhibitor nu dispare pe parcursul tratamentului prelungit, iar
activitatea enzimatică este restabilită gradat, după reînnoirea trombocitelor, la 24 -48 h după întreruperea
tratamentului. Acidul acetilsalicilic pr elungeşte timpul de sângerare cu o medie de 50- 100%, însă pot fi
observate variaţii individuale.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra
agregării plachetare atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent.
Într -unul dintre studii, atunci când o singură doză de ibuprofen 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte de
sau la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic (81 mg) într -o formă farmaceutică cu eliber area
imediată, a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau a agregării
plachetare. Cu toate acestea, deoarece informaţiile sunt limitate, iar extrapolările datelor ex vivo la situaţiile
clinice sunt nesigure, n u poate fi formulată o concluzie fermă pentru utilizarea regulată a ibuprofenului şi
este puţin probabil să apară un efect relevant clinic în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
După administrare orală , acidul acetilsalicilic se absoarbe rapid şi complet din tractul gastro- intestinal.
Segmentul proximal al intestinului subţire este principala zonă de absorbţie. Cu toate acestea, o cantitate
semnificativă din doză este deja hidrolizată la acid salicilic în peretele intestinal în cursul procesului de
absorbţie. Amplitudinea procesului de hidroliză depinde de rata absorbţiei.
După administrarea în condiţii de repaus alimentar a capsulelor , valorile plasmatice maxime de acid
acetilsalicilic şi acid salicili c sunt atinse după 4 ore.
Dacă comprimatele sunt luate cu alimente, valorile plasmatice maxime sunt atinse cu aproximativ 3 ore mai
târziu decât după administrarea în condiţii de repaus alimentar.
Distribuţie
Acidul acetilsalicilic, precum şi principal ul său metabolit, acidul salicilic, sunt extensiv legaţi de proteinele
plasmatice, în special de albumină, şi se distribuie rapid în tot organismul. Gradul de legare al acidului
salicilic de proteinele plasmatice depinde foarte mult atât de concentraţia ac idului salicilic, cât şi de
concentraţiile albuminei.
Legarea de proteinele plasmatice variază între 66 -89%.
Volumul de distribuţie al acidului acetilsalicilic este de aproximativ 0,16 l/kg corp. Acidul salicilic difuzează
lent în lichidul sinovial, trav ersează bariera placentară şi trece în laptele matern.
Metabolizare
Acidul acetilsalicilic este rapid metabolizat în acid salicilic, având un timp de înjumătăţire plasmatică de 15-
30 minute. Ulterior, acidul salicilic este transformat predominant în glic ină şi conjugaţi de acid glucuronic, şi
9
în mai mică măsură în acid gentizic.
Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolizarea sa este limitată de
capacitatea enzimelor hepatice.
Cinetica eliminării este dependentă de doză. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază între 2
și 20 ore.
Excreţie
Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal pe cale renală.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Profilul preclinic de siguranţă al acidului a cetilsalicilic este bine documentat.
În studiile efectuate la animale, salicilaţii au cauzat deteriorarea renală în cazul administrării în doze mari,
însă nu au fost observate alte leziuni organice. Acidul acetilsalicilic a fost studiat în mod extensiv in vitro şi
in vivo din perspectiva mutagenităţii; nu au fost descoperite dovezi relevante privind potenţialul mutagen.
Aceeaşi afirmaţie se aplică şi pentru studiile privind carcinogenitatea.
Salicilaţii au demonstrat efecte teratogene în studiile efectuate la animale, la un număr de specii diferite (de
exemplu malformaţii cardiace şi scheletice, malformaţii ce implică patologie la nivelul liniei mediane). Au
fost descrise tulburări de nidaţie, efecte embriotoxice şi fetotoxice şi tulburări ale capacităţii de învăţare a
progeniturilor ca urmare a expunerii prenatale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Sfere de zah ăr (pelete), formate din:
amidon din porumb ș i sucroză (20 : 80)
Eudragit L - 12,5 (reziduu uscat)
Copovidonă (Kollidon VA -64)
Etilceluloză
Triacetin
Corp alb opac
Dioxid de titan (E 171 )
Apă purificată
Gelatină
Cap portocaliu opac
Eritroz ină (E 127)
Galben de quinolină (E104)
Dioxid de titan (E 171)
Apă purificată
Gelatină
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada d e valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
10
A nu se păstra la temperaturi peste 30° C.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 14 capsule cu eliberare prelungită.
6.6 Precauţii speciale pentru elimi narea reziduurilor
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
MADAUS GmbH,
Prinz Eugen Straβe 8,
1040 Viena, Austria.
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6756/2014/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: August 2014.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2014.
