GLICLAZIDA ZENTIVA 60 mg
Substanta activa: GLICLAZIDUMClasa ATC: A10BB09Forma farmaceutica: COMPR. ELIB. MODIF.
Prescriptie: PRF
Tip ambalaj: Cutie cu blist. PVC-PVDC/Al x 30 compr. elib. modif.
Producator: ZENTIVA S.A. - ROMANIA
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Gliclazidă Zentiva 60 mg comprimate cu eliberare modificată
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Gliclazidă Zentiva 60 mg: fiecare comprimat cu eliberare modificată conţine gliclazidă 60 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: Lactoză.
Gli clazidă Zentiva 60mg: fiecare comprimat de 60 mg conţine lactoză 163,8 mg (sub formă de lactoză
monohidrat).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare modificată.
60 mg: comprimate biconvexe, de fo rmă ovală, albe, cu linie median ă pe ambele p ărţi ş i marcat ă
“GLI” ş i “60” de o parte ş i cealaltă a linie mediane, pe ambele feţe, cu dimensiunile de 15, 0 x 7,0 mm.
Comprimatul de 60 mg poate fi diviza t în două doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Gliclazidă Zentiva 60 mg este indicat la adulţi pentru tratamentul diabetului zaharat non- insulino
dependent (de tip 2), atunci când regimul dietetic, exerciţiile fizice şi scăderea ponderală nu sunt
suficiente pentru a controla valorile glicemiei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza zilnic ă poate varia de la 30 la 120 mg ( adică de la 1 la 4 comprimate de 30 mg pe zi sau de la o
jumătate de comprimat la 2 comprimate de 60 mg pe zi) administrate oral , în doză unică, la micul
dejun.
În cazul în care este omisă o doză nu trebuie să fie crescută doza din ziua următoare.
Similar celorlalte medicamente hipoglicemiante, doza trebuie ajustată în funcţie de răspunsul
metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1c).
Doza iniţială
Doza i niţială recomandată este de 30 mg pe zi.
Dacă nivelul glicemiei este controlat eficient, aceasta doz ă poate fi utilizată pentru tratamentul de
întreţinere.
2
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută treptat la 60, 90 sau 120 mg gliclazidă
pe zi. Intervalul între
fiecare creştere a dozei trebuie să fie de cel puţin 1 lună, cu excepţia pacienţilor a
căror glicemie nu a fost redusă după două săptămâni de tratament. În asemenea cazuri, doza poate fi
crescută la sfârşitul săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată este de 120 mg gliclazidă pe zi
Posibilitatea de rupere a comprimatelor cu eliberare modificată de Gliclazidă Zentiva 60 mg permite
un dozaj flexibil.
Înlocuirea unui alt medicament antidiabetic oral cu Gliclazidă Zentiva 60 mg
Gliclazidă Zentiva poate fi utilizată pentru a înlocui alte antidiabetice orale.
Doza si timpul de înjumătăţire ale antidiabeticului folosit anterior trebuie luate în considerare atunci
când acesta este înlocuit cu Gliclazidă Zentiva 60mg.
În general nu este necesară o perioadă de tranziţie. Trebuie utilizată o doză iniţială de 30 mg de
gliclazidă care va fi ajustată ulterior în funcţie de valoarea glicemiei, aşa cum s -a descris anterior
Atunci când schimbarea tratamentului se face de la o sulfoniluree cu timp de înjumătăţire plasmatică
lung, poate fi necesară o perioadă de câteva zile fără tratament, pentru a evita un efect aditiv al celor
două medicamente, care poate produce hipoglicemie. Procedura de iniţiere a tratamentului descrisă
ant erior trebuie utilizată şi atunci când se trece la tratamentul cu Gliclazidă Zentiva 60 mg, respectiv o
doză iniţială zilnică de 30 mg, urmată de o creştere treptată a dozei, în funcţie de răspunsul metabolic
al pacientului.
Tratament asociat cu alte medi camente antidiabetice
Gliclazidă Zentiva 60 mg poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa -glucozidază
sau insulină.
La pacienţii insuficient controlaţi cu Gliclazidă Zentiva 60 mg se poate iniţia tratamentul concomitent
cu insulină, sub strictă supraveghere medicală.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Gliclazidă Zentiva 60mg trebuie administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii cu vârsta sub 65 ani.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienții cu insuficiență renală ușoară sp re moderată se pot utiliza aceleaşi doze ca în cazul
pacienţilor cu funcţie renală normală, cu monitorizarea atentă a pacientului. Aceste date au fost
confirmate în timpul studiilor clinice.
Pacienţi cu risc de hipoglicemie
- subnutriţi sau malnutriţi.
- cu tulburări endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism, hipotiroidism,
insuficienţă corticosuprarenală),
- după întreruperea unei terapii prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi,
- cu boli vasculare severe (boală coronariană severă, insuficienţă carotidiană severă, boală
vasculară difuză).
La aceşti pacienţi se recomandă utilizarea unei doze iniţiale zilnice minime, de 30 mg.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea gliclazidei la copii și adoslescenți nu au fost sta bilite.
Nu există date disponibile la copii .
3
Mod de administrare
Gliclazidă Zentiva 60 mg este destinat pentru administrare orală.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi făra a fi zdrobite sau mestecate.
4.3 Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la gliclazidă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1, alte
sulfoniluree, sulfonamide.
• Diabet zaharat de tip 1,
• Pre -comă sau comă diabetică, ceto -acidoza diabetică ,
• Insuficienţă renală sau hepatică severă: în aceste cazuri este recomandată utilizar ea insulinei,
• Tratament cu miconazol (vezi pct. 4.5)
• Alăptare (vezi pct. 4.6)
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipoglicemia
Acest tratament trebuie recomandat doar dacă pacienţii au un aport alimentar regulat (incluzând şi
micul dejun). Este important ca aceştia să aibă un aport regulat de carbohidraţi, din cauza riscului
crescut de hipoglicemie, în cazul în care aportul alimentar este întârziat, insuficient sau cu conţinut
scăzut de carbohidraţi. Hipoglicemia este mai posibil să apară în timpul dietelor hipocalorice, după
efort fizic prelungit sau intens, în cazul consumului de alcool etilic sau dacă se utilizează o combinaţie
de medicamente hipoglicemiante.
Hipoglicemia poate să apară după administrarea de sulfoniluree (vezi pc t. 4.8). În unele cazuri,
hipoglicemia poate fi severă şi prelungită. Pot fi necesare spitalizarea şi administrarea de glucoză timp
de câteva zile.
Pentru a reduce riscul de episoade hipoglicemice, sunt necesare o selecţie atentă a pacienţilor şi a
dozei utilizate, precum şi instruirea pacientului.
Factori care cresc riscul de hipoglicemie:
- pacientul refuză sau nu poate coopera (în special pacienţii vârstnici)
- malnutriţie, aport alimentar neregulat, omitere a meselor, perioade de nealimentare sau m odificări ale
dietei
- neconcordanţă între efortul fizic şi aportul de carbohidraţi,
- insuficienţă renală,
- insuficienţă hepatică severă,
- supradozaj cu Gliclazidă Zentiva 60 mg,
- anumite tulburări endocrine: afecţiuni tiroidiene, hipopituitarism şi insuficienţă corticosuprarenală,
- administrare concomitentă a anumitor medicamente (vezi pct. 4.5).
Insuficienţa renală şi hepatică: farmacocinetica şi/sau farmacodinamia gliclazidei pot fi modificate la
pacienţii cu insuficienţă hepatică sau insuficienţă renală severă. În cazul apariţiei unui episod
hipoglicemic la aceşti pacienţi, există riscul ca acesta să fie prelungit, ca urmare fiind recomandată o
abordare terapeutică adecvată.
Informarea pacientului
Pacientul şi membrii familiei acestuia tre buie informaţi despre riscul de apariţie a hipoglicemiei,
simptomele asociate acesteia (vezi pct. 4.8), tratamentul şi condiţiile care predispun la dezvoltarea
acesteia.
De asemenea, pacientul trebuie informat despre importanţa respectării dietei recomand ate, a unui
program regulat de exerciţii fizice şi despre importanţa monitorizării regulate a valorii glicemiei.
4
Controlul deficitar al glicemiei: la un pacient la care se administrează tratament antidiabetic, controlul
glicemiei poate fi influenţat de or icare dintre următoarele: febră, traumatisme, infecţii sau intervenţii
chirurgicale. În unele cazuri, poate fi necesară administrarea de insulină.
La mulţi pacienţi, eficacitatea în scăderea glicemiei a oricărui medicament antidiabetic oral, incluzând
gl iclazida, poat e să scadă în decursul timpului: aceasta se poate datora fie agravării diabetului zaharat,
fie unui ră spuns redus la tratament. Acest fenomen este cunoscut ca eşec secundar şi este diferit de
eşecul primar, produs atunci când o substanţă acti vă este ineficace ca tratament de primă linie.
Înainte de a încadra pacientul în grupul celor cu eşec secundar, trebuie luate în considerare ajustarea
adecvată a dozei şi complianţa la dietă.
Analize de laborator: pentru evaluarea controlului glicemic se recomandă măsurarea valorilor
hemoglobinei glicozilate (sau a glicemiei plasmatice venoase în condiţii de repaus alimentar).
Autoevaluarea glicemiei poate fi, de asemenea, utilă.
Tratamentul cu sulfoniluree al pacienţilor cu deficit de G6PD poate cauza anemie hemolitică.
Deoarece gliclazida aparţine clasei terapeutice a sulfonilureelor, se recomandă precauţie la utilizarea la
pacienţii cu deficit de G6PD şi trebuie avut în vedere un tratament alternativ non- sulfoniluree.
Excipienţi
Acest medicament con ţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie s ă
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte f orme de interacţiune
1. Următoarele medicamente pot creşte riscul de hipoglicemie
Asocieri contraindicate
- miconazol (administrat sistemic sau topic la nivelul mucoasei bucale): accentuează efectul de
scădere a glicemiei, cu apariţia posibilă a manifestărilor de hipoglicemie sau chiar comă.
Asocieri nerecomandate
- fenilbutazonă (administrată sistemic): accentuează efectul de scădere a glicemiei al
sulfonilureelor ( prin deplasarea de la nivelul situsurilor de legare de proteinele plasmatice şi/sau
r educerea eliminării acestora) .
Se recomandă utilizarea altor medicamente antiinflamatoare sau trebuie avertizat pacientul şi trebuie
accentuată importanţa auto -monitorizării glicemiei. Atunci când este necesar, se recomandă ajustarea
dozei de gliclazidă în timpul şi după tratamentul cu medicamente antiinflamatoare.
- alcool etilic : intensifică efectul de scădere a glicemiei (prin inhibarea reacţiilor compensatorii),
care pot duce la apariţia comei hipoglicemice.
Trebuie evitat consumul de băuturi alcoolice sau administrarea medicamentelor care conţin alcool
etilic.
Asocieri care necesită precauţie la utilizare
Potenţarea efectului de scădere a glicemiei şi în unele cazuri chiar hipoglicemia pot să apară în cazul
administrării concomitente cu următoa rele medicamente:
alte medicamente antidiabetice (insulină, acarboză, metfomin, tiazolidindione, inhibitori de 4-
dipeptidilpeptidază, agoniști ai receptorilor GLP -1), beta -blocante, fluconazol, inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei (captopril , enalapril), antagonişti ai receptorilor H2, IMAO, sulfonamide,
claritromicină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.
2. Următoarele medicamente pot determina creşterea glicemiei
5
Asocieri nerecomandate
- danazol : efect diabetogen.
În cazul în c are asocierea nu poate fi evitată, sunt necesare atenţionarea pacientului şi
sublinierea importanţei monitorizării glicemiei şi glicozuriei. Poate fi necesară ajustarea dozelor
medicamentelor antidiabetice orale în timpul şi după tratamentul cu danazol.
Asocieri care necesită precauţie la utilizare
- clorpromazină (neuroleptic): la doze mari (>100 mg pe zi de clorpromazină) produce creşterea
glicemiei (prin scăderea eliberării insulinei).
Sunt necesare atenţionarea pacientului şi sublinierea importanţe i autoevaluării glicemiei. Poate
fi necesară ajustarea dozei de medicament antidiabetic în timpul şi după tratamentul cu
medicamentul neuroleptic.
- corticosteroizi (administrare sistemică şi topică: intraarticulară, cutanată, rectală) şi
tetracosactin ă: creşterea glicemiei, uneori cu cetoză (prin scăderea toleranţei la glucoză,
determinată de către corticosteroizi).
Sunt necesare atenţionarea pacientului şi sublinierea importanţei autoevaluării glicemiei. Poate
fi necesară ajustarea dozei de medicament antidiabetic în timpul şi după tratamentul cu
corticosteroizi.
- ritodrină, salbutamol, terbutalină (i.v.)
Creşterea glicemiei, din cauza efectului beta-2 agonist.
Este necesară sublinierea importanţei monitorizării glicemiei . Dacă este necesar se recomandă
modificarea tratamentului, cu administrare de insulină.
3. Asocieri de care trebuie ţinut cont
- tratament cu anticoagulante (de exemplu warfarina)
Sulfonilureele pot duce la potenţarea efectului anticoagulant în timpul tratamentului asocia t.
Poate fi necesară ajustarea dozelor de anticoagulant.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există experienţă privind utilizarea gliclazidei în timpul sarcinii la om, chiar dacă sunt disponibile
câteva date referitoare la utilizarea altor sulfoniluree.
În studiile la animale, gliclazida nu a demonstrat efect teratogen.
Controlul diabetului zaharat trebuie realizat înaintea momentului concepţiei, pentru a reduce riscul de
malformaţii congenitale, determinate de diabetul zaharat necontro lat.
Pentru tratamentul diabetului în timpul sarcinii nu se recomandă utilizarea antidiabeticelor orale,
insulina fiind medicamentul de primă alegere. Se recomandă trecerea de la tratamentul oral la cel cu
insulină, înainte de planificarea sarcinii sau i mediat ce sarcina a fost descoperită.
Alăptarea
Nu există informaţii privind excreţia gliclazidei sau a metaboliţilor săi în laptele matern. Datorită
riscului de hipoglicemie neonatală, acest medicament este c ontraindicat la mamele care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
6
Gliclazidă Zentiva 60 mg nu are nici o influență asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi
utilaje. Cu toate acestea, pacienţii trebuie avertizaţi asupra simptomelor hipoglicemiei şi trebuie să fie
atenţi atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje, în special la începutul tratamentului.
4.8 Reacţii adverse
Pe baza experienţei cu gliclazidă, au fost raportate următoarele reacţii adverse.
Hipoglicemie
Similar altor sulfoniluree, tratamentul cu Gliclazidă Zentiva 60 mg poate produce hipoglicemie, dacă
orarul meselor nu este respectat şi, mai ales, dacă sunt omise mesele. Simptomele posibile ale
hipoglicemiei pot fi: cefalee, senzaţie intensă de foame, greaţă, vărsătu ri, oboseală, tulburări ale
somnului, agitaţie, agresivitate, scădere a capacităţii de concentrare şi de reacţie, depresie, confuzie,
tulburări de vedere şi de vorbire, afazie, tremor, pareze, tulburări senzoriale, ameţeli, senzaţie de
slăbiciune, pierdere a autocontrolului, delir, convulsii, respiraţie superficială, bradicardie, somnolenţă
şi pierdere a conştienţei, cu posibilitatea evoluţiei către comă şi deces.
În plus, pot fi observate semne de contrareglare adrenergică: transpiraţii, tegumente reci şi umede,
anxietate, tahicardie, hipertensiune arterială, palpitaţii, angină pectorală şi aritmii cardiace.
De obicei, simptomele dispar după ingestia de carbohidraţi (zahăr). Îndulcitorii artificiali nu au efect.
În urma experienţei cu alte sulfoniluree, s -a observat că hipoglicemia poate să reapară chiar dacă
măsurile luate iniţial s -au dovedit eficiente.
Dacă episodul hipoglicemic este sever sau prelungit, chiar dacă a fost controlat temporar prin ingestie
de zahăr, pot fi necesare tratament medicamentos imediat sau chiar spitalizare.
Alte reacţii adverse:
Au fost raportate tulburări gastro- intestinale, incluzând dureri abdominale, greaţă, vărsături, dispepsie,
diaree şi constipaţie: dacă acestea apar, pot fi evitate sau reduse dacă gliclazida este admin istrată în
timpul micului dejun.
Următoarele reacţii adverse au fost raportate mai rar:
- afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţii cutanate tranzitorii, prurit, urticarie,
angioedem, eritem, erupţii maculopapulare, reacţii buloase (cum sunt sindrom Stevens -Johnson
și necroliză epidermică toxică).
- tulburări hematologice şi limfatice: modificările hematologice sunt rare. Ele pot include anemie,
leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie. Acestea sunt, în general, reversibile după
întreruperea tratamentului.
- tulburări hepatobiliare: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice (AST, ALT, fosfatază
alcalină), hepatită (cazuri izolate). În cazul apariţiei de icter colestatic se recomandă întreruperea
tratamentului.
De regulă, a ceste simptome dispar o dată cu întreruperea tratamentului.
- tulburări oculare: pot să apară tulburări de vedere tranzitorii, în special la începutul
tratamentului, datorită modificării valorilor glicemiei.
- reacţii adverse atribui bile clasei farmacoterapeutice: ca și în cazul altor sulfoniluree, au fost
observate următoarele evenimente adverse: cazuri de eritrocitopenie, agranulocitoză, anemie
hemolitică, pancitopenie, vasculite alergice, hiponatremie, creştere a valorilor serice ale enzimelor
hepatic e sau disfuncţie hepatică (de exemplu colestază şi icter) şi hepatită, care au regresat după
întreruperea tratamentului cu sulfoniluree sau, în cazuri izolate, au dus la insuficienţă hepatică
ameninţătoare de viaţă .
Raportarea reacţiilor adverse suspectat e
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a rapor tului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
7
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e -mail:
adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Un supradozaj cu sulfoniluree poate determina hipoglicemie.
Simptomele moderate de hipoglicemie, fără pierdere a conştienţei sau semne neurologice, trebuie
corectate prin aport de carbohidraţi , ajustare a dozei şi/sau modificare a regimului alimentar. Este
necesară o supraveghere strictă a pacientului de către medic, până când acesta este sigur că pacientul
este în afara oricărui pericol.
Se pot produce reacţii hipoglicem ice severe, cu comă, convulsii sau alte tulburări neurologice, acestea
trebuie tratate ca urgenţe medicale, care necesită spitalizarea imediată a pacientului.
În cazul în care este diagnosticată sau suspectată coma hipoglicemică, se recomandă administrar ea
intravenoasă rapidă a 50 ml soluţie concentrată de glucoză (20 - 30%), urmată de perfuzarea continuă
a unei soluţii mai diluate de glucoză (10%), cu viteza necesară pentru menţinerea glicemiei peste 1 g/l.
Pacienţii trebuie supravegheaţi atent şi, în funcţie de starea clinică după acest interval, medicul va
decide dacă este necesară o supraveghere suplimentară.
Din cauza legării gliclazidei în proporţie mare de proteinele plasmatice, dializa nu are niciun beneficiu
la pacienţi.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOL OGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sulfonamide, derivaţi de uree, c odul ATC: A10BB09
Gliclazida este un ant idiabetic oral sulfonilureic hipoglicemiant diferit de alţi compuşi înrudiţi printr -
un inel heterociclic care contin e azot (N) cu o legătură endociclică.
Mecanism de acţiune
Gliclazida reduce glicemia prin stimularea secreţiei de insulină la nivelul celulelor beta din insulele
pancreatice Langerhans. Creşterea secreţiei postprandiale a insulinei şi secreţia peptidei C persistă
după doi ani de tratament.
Pe lângă aceste efecte metabolice, gliclazida are şi proprietăţi hemovasculare.
Efecte farmacodinamice
Efecte asupra eliberării insulinei
În diabetul zaharat de tip 2, gliclazida reface primul vârf al secreţiei de i nsulină ca răspuns la glucoză
şi creşte a doua fază a secreţiei de insulină. Ca urmare a stimulării induse de ingestia de alimente sau
de glucoză, se observă o creştere semnificativă a răspunsului care constă în eliberarea de insulină.
Proprietăţi hemova sculare
Gliclazida inhibă procesul de microtromboză prin două mecanisme, care pot fi implicate în prevenirea
complicaţiilor diabetului zaharat:
- o inhibare parţială a agregării şi adeziunii plachetare, cu scăderea marker -ilor activării
plachetare (beta- tromboglobulină, tromboxan B
2),
- o acţiune asupra activităţii fibrinolitice a endoteliului vascular, cu creşterea activităţii t- PA.
8
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție
Concentraţiile plasmatice cresc progresiv în timpul primelor 6 ore de la adm inistrare, atingând un
platou care se menţine apoi din a 6- a până în a 12-a oră de la administrare.
Variaţiile intra -individuale sunt mici.
Gliclazida se absoarbe complet. Administrarea concomitentă cu alimente nu influenţează viteza sau
gradul de abso rbţie.
Distribuție
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95%. Volumul de distribuție este de aproximativ
30 litri.
O doză unică zilnică de Gliclazidă Zentiva 60 mg menține o concentrație plasmatică eficace de
gliclazidă timp de peste 24 de ore.
Metabolizare
Gliclazida este metabolizată predominant hepatic şi excretată pe cale urinară: mai puţin de 1% din
substanţa activă se regăseşte în urină sub formă nemodificată. În plasmă nu au fost detectaţi metaboliţi
activi.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al gliclazidei variază între 12 şi 20 ore.
Linearitate/non -linearitate
Relaţia între doza administrată, cuprinsă într -un interval de până la 120 mg, şi aria de sub curba
concentraţiei plasmatice în funcţie de ti mp este liniară.
Grupe speciale de pacienți
Vârstnici
La pacienţii vârstnici nu s -au observat modificări semnificative clinic ale parametrilor farmacocinetici
O doză unică zilnică de Gliclazidă Zentiva 30 mg menţine concentraţii plasmatice eficiente de
gliclazidă pentru 24 de ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non -clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
privind toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea. Nu s -au efectuat studii de carci nogenitate pe
termen lung. În studiile la animale nu au fost observate modificări teratogene, dar s -a observat o
greutate corporală mai mică a fetuşilor la animalele la care s- au administrat doze de 25 de ori mai mari
decât doza maximă recomandată la om
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Intragranular
Lactoză monohidrat
Hipromeloză (HPMC K100 LV) E464
Hipromeloză (HPMC K4M CR) E464
Extragranular
Hipromeloză (HPMC K100 LV) E464
Hipromeloză (HPMC K4M CR) E464
9
Stearat de magneziu E572
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutii cu blistere din PVC/Al sau PVC -P Vd C/Al
Gliclazidă Zentiva 60 mg comprimate cu eliberare modificată sunt furnizate in cutii cu blistere de 30,
90 comprimate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instr ucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Zentiva, k.s.
U kabelovny 130, Dolní Měcholupy, 102 37, Praga 10
Republica Cehă
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6788/2014/01- 04
9. DATA PRI MEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări : August 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2014
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Gliclazidă Zentiva 60 mg comprimate cu eliberare modificată
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Gliclazidă Zentiva 60 mg: fiecare comprimat cu eliberare modificată conţine gliclazidă 60 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: Lactoză.
Gli clazidă Zentiva 60mg: fiecare comprimat de 60 mg conţine lactoză 163,8 mg (sub formă de lactoză
monohidrat).
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat cu eliberare modificată.
60 mg: comprimate biconvexe, de fo rmă ovală, albe, cu linie median ă pe ambele p ărţi ş i marcat ă
“GLI” ş i “60” de o parte ş i cealaltă a linie mediane, pe ambele feţe, cu dimensiunile de 15, 0 x 7,0 mm.
Comprimatul de 60 mg poate fi diviza t în două doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Gliclazidă Zentiva 60 mg este indicat la adulţi pentru tratamentul diabetului zaharat non- insulino
dependent (de tip 2), atunci când regimul dietetic, exerciţiile fizice şi scăderea ponderală nu sunt
suficiente pentru a controla valorile glicemiei.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Doza zilnic ă poate varia de la 30 la 120 mg ( adică de la 1 la 4 comprimate de 30 mg pe zi sau de la o
jumătate de comprimat la 2 comprimate de 60 mg pe zi) administrate oral , în doză unică, la micul
dejun.
În cazul în care este omisă o doză nu trebuie să fie crescută doza din ziua următoare.
Similar celorlalte medicamente hipoglicemiante, doza trebuie ajustată în funcţie de răspunsul
metabolic individual al pacientului (glicemie, HbA1c).
Doza iniţială
Doza i niţială recomandată este de 30 mg pe zi.
Dacă nivelul glicemiei este controlat eficient, aceasta doz ă poate fi utilizată pentru tratamentul de
întreţinere.
2
Dacă glicemia nu este controlată adecvat, doza poate fi crescută treptat la 60, 90 sau 120 mg gliclazidă
pe zi. Intervalul între
fiecare creştere a dozei trebuie să fie de cel puţin 1 lună, cu excepţia pacienţilor a
căror glicemie nu a fost redusă după două săptămâni de tratament. În asemenea cazuri, doza poate fi
crescută la sfârşitul săptămânii a doua de tratament.
Doza maximă recomandată este de 120 mg gliclazidă pe zi
Posibilitatea de rupere a comprimatelor cu eliberare modificată de Gliclazidă Zentiva 60 mg permite
un dozaj flexibil.
Înlocuirea unui alt medicament antidiabetic oral cu Gliclazidă Zentiva 60 mg
Gliclazidă Zentiva poate fi utilizată pentru a înlocui alte antidiabetice orale.
Doza si timpul de înjumătăţire ale antidiabeticului folosit anterior trebuie luate în considerare atunci
când acesta este înlocuit cu Gliclazidă Zentiva 60mg.
În general nu este necesară o perioadă de tranziţie. Trebuie utilizată o doză iniţială de 30 mg de
gliclazidă care va fi ajustată ulterior în funcţie de valoarea glicemiei, aşa cum s -a descris anterior
Atunci când schimbarea tratamentului se face de la o sulfoniluree cu timp de înjumătăţire plasmatică
lung, poate fi necesară o perioadă de câteva zile fără tratament, pentru a evita un efect aditiv al celor
două medicamente, care poate produce hipoglicemie. Procedura de iniţiere a tratamentului descrisă
ant erior trebuie utilizată şi atunci când se trece la tratamentul cu Gliclazidă Zentiva 60 mg, respectiv o
doză iniţială zilnică de 30 mg, urmată de o creştere treptată a dozei, în funcţie de răspunsul metabolic
al pacientului.
Tratament asociat cu alte medi camente antidiabetice
Gliclazidă Zentiva 60 mg poate fi administrat în asociere cu biguanide, inhibitori de alfa -glucozidază
sau insulină.
La pacienţii insuficient controlaţi cu Gliclazidă Zentiva 60 mg se poate iniţia tratamentul concomitent
cu insulină, sub strictă supraveghere medicală.
Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Gliclazidă Zentiva 60mg trebuie administrat în aceleaşi doze ca la pacienţii cu vârsta sub 65 ani.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienții cu insuficiență renală ușoară sp re moderată se pot utiliza aceleaşi doze ca în cazul
pacienţilor cu funcţie renală normală, cu monitorizarea atentă a pacientului. Aceste date au fost
confirmate în timpul studiilor clinice.
Pacienţi cu risc de hipoglicemie
- subnutriţi sau malnutriţi.
- cu tulburări endocrine severe sau insuficient compensate (hipopituitarism, hipotiroidism,
insuficienţă corticosuprarenală),
- după întreruperea unei terapii prelungite şi/sau cu doze mari de corticosteroizi,
- cu boli vasculare severe (boală coronariană severă, insuficienţă carotidiană severă, boală
vasculară difuză).
La aceşti pacienţi se recomandă utilizarea unei doze iniţiale zilnice minime, de 30 mg.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea gliclazidei la copii și adoslescenți nu au fost sta bilite.
Nu există date disponibile la copii .
3
Mod de administrare
Gliclazidă Zentiva 60 mg este destinat pentru administrare orală.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi făra a fi zdrobite sau mestecate.
4.3 Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la gliclazidă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1, alte
sulfoniluree, sulfonamide.
• Diabet zaharat de tip 1,
• Pre -comă sau comă diabetică, ceto -acidoza diabetică ,
• Insuficienţă renală sau hepatică severă: în aceste cazuri este recomandată utilizar ea insulinei,
• Tratament cu miconazol (vezi pct. 4.5)
• Alăptare (vezi pct. 4.6)
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipoglicemia
Acest tratament trebuie recomandat doar dacă pacienţii au un aport alimentar regulat (incluzând şi
micul dejun). Este important ca aceştia să aibă un aport regulat de carbohidraţi, din cauza riscului
crescut de hipoglicemie, în cazul în care aportul alimentar este întârziat, insuficient sau cu conţinut
scăzut de carbohidraţi. Hipoglicemia este mai posibil să apară în timpul dietelor hipocalorice, după
efort fizic prelungit sau intens, în cazul consumului de alcool etilic sau dacă se utilizează o combinaţie
de medicamente hipoglicemiante.
Hipoglicemia poate să apară după administrarea de sulfoniluree (vezi pc t. 4.8). În unele cazuri,
hipoglicemia poate fi severă şi prelungită. Pot fi necesare spitalizarea şi administrarea de glucoză timp
de câteva zile.
Pentru a reduce riscul de episoade hipoglicemice, sunt necesare o selecţie atentă a pacienţilor şi a
dozei utilizate, precum şi instruirea pacientului.
Factori care cresc riscul de hipoglicemie:
- pacientul refuză sau nu poate coopera (în special pacienţii vârstnici)
- malnutriţie, aport alimentar neregulat, omitere a meselor, perioade de nealimentare sau m odificări ale
dietei
- neconcordanţă între efortul fizic şi aportul de carbohidraţi,
- insuficienţă renală,
- insuficienţă hepatică severă,
- supradozaj cu Gliclazidă Zentiva 60 mg,
- anumite tulburări endocrine: afecţiuni tiroidiene, hipopituitarism şi insuficienţă corticosuprarenală,
- administrare concomitentă a anumitor medicamente (vezi pct. 4.5).
Insuficienţa renală şi hepatică: farmacocinetica şi/sau farmacodinamia gliclazidei pot fi modificate la
pacienţii cu insuficienţă hepatică sau insuficienţă renală severă. În cazul apariţiei unui episod
hipoglicemic la aceşti pacienţi, există riscul ca acesta să fie prelungit, ca urmare fiind recomandată o
abordare terapeutică adecvată.
Informarea pacientului
Pacientul şi membrii familiei acestuia tre buie informaţi despre riscul de apariţie a hipoglicemiei,
simptomele asociate acesteia (vezi pct. 4.8), tratamentul şi condiţiile care predispun la dezvoltarea
acesteia.
De asemenea, pacientul trebuie informat despre importanţa respectării dietei recomand ate, a unui
program regulat de exerciţii fizice şi despre importanţa monitorizării regulate a valorii glicemiei.
4
Controlul deficitar al glicemiei: la un pacient la care se administrează tratament antidiabetic, controlul
glicemiei poate fi influenţat de or icare dintre următoarele: febră, traumatisme, infecţii sau intervenţii
chirurgicale. În unele cazuri, poate fi necesară administrarea de insulină.
La mulţi pacienţi, eficacitatea în scăderea glicemiei a oricărui medicament antidiabetic oral, incluzând
gl iclazida, poat e să scadă în decursul timpului: aceasta se poate datora fie agravării diabetului zaharat,
fie unui ră spuns redus la tratament. Acest fenomen este cunoscut ca eşec secundar şi este diferit de
eşecul primar, produs atunci când o substanţă acti vă este ineficace ca tratament de primă linie.
Înainte de a încadra pacientul în grupul celor cu eşec secundar, trebuie luate în considerare ajustarea
adecvată a dozei şi complianţa la dietă.
Analize de laborator: pentru evaluarea controlului glicemic se recomandă măsurarea valorilor
hemoglobinei glicozilate (sau a glicemiei plasmatice venoase în condiţii de repaus alimentar).
Autoevaluarea glicemiei poate fi, de asemenea, utilă.
Tratamentul cu sulfoniluree al pacienţilor cu deficit de G6PD poate cauza anemie hemolitică.
Deoarece gliclazida aparţine clasei terapeutice a sulfonilureelor, se recomandă precauţie la utilizarea la
pacienţii cu deficit de G6PD şi trebuie avut în vedere un tratament alternativ non- sulfoniluree.
Excipienţi
Acest medicament con ţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la
galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galactoză nu trebuie s ă
utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte f orme de interacţiune
1. Următoarele medicamente pot creşte riscul de hipoglicemie
Asocieri contraindicate
- miconazol (administrat sistemic sau topic la nivelul mucoasei bucale): accentuează efectul de
scădere a glicemiei, cu apariţia posibilă a manifestărilor de hipoglicemie sau chiar comă.
Asocieri nerecomandate
- fenilbutazonă (administrată sistemic): accentuează efectul de scădere a glicemiei al
sulfonilureelor ( prin deplasarea de la nivelul situsurilor de legare de proteinele plasmatice şi/sau
r educerea eliminării acestora) .
Se recomandă utilizarea altor medicamente antiinflamatoare sau trebuie avertizat pacientul şi trebuie
accentuată importanţa auto -monitorizării glicemiei. Atunci când este necesar, se recomandă ajustarea
dozei de gliclazidă în timpul şi după tratamentul cu medicamente antiinflamatoare.
- alcool etilic : intensifică efectul de scădere a glicemiei (prin inhibarea reacţiilor compensatorii),
care pot duce la apariţia comei hipoglicemice.
Trebuie evitat consumul de băuturi alcoolice sau administrarea medicamentelor care conţin alcool
etilic.
Asocieri care necesită precauţie la utilizare
Potenţarea efectului de scădere a glicemiei şi în unele cazuri chiar hipoglicemia pot să apară în cazul
administrării concomitente cu următoa rele medicamente:
alte medicamente antidiabetice (insulină, acarboză, metfomin, tiazolidindione, inhibitori de 4-
dipeptidilpeptidază, agoniști ai receptorilor GLP -1), beta -blocante, fluconazol, inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei (captopril , enalapril), antagonişti ai receptorilor H2, IMAO, sulfonamide,
claritromicină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.
2. Următoarele medicamente pot determina creşterea glicemiei
5
Asocieri nerecomandate
- danazol : efect diabetogen.
În cazul în c are asocierea nu poate fi evitată, sunt necesare atenţionarea pacientului şi
sublinierea importanţei monitorizării glicemiei şi glicozuriei. Poate fi necesară ajustarea dozelor
medicamentelor antidiabetice orale în timpul şi după tratamentul cu danazol.
Asocieri care necesită precauţie la utilizare
- clorpromazină (neuroleptic): la doze mari (>100 mg pe zi de clorpromazină) produce creşterea
glicemiei (prin scăderea eliberării insulinei).
Sunt necesare atenţionarea pacientului şi sublinierea importanţe i autoevaluării glicemiei. Poate
fi necesară ajustarea dozei de medicament antidiabetic în timpul şi după tratamentul cu
medicamentul neuroleptic.
- corticosteroizi (administrare sistemică şi topică: intraarticulară, cutanată, rectală) şi
tetracosactin ă: creşterea glicemiei, uneori cu cetoză (prin scăderea toleranţei la glucoză,
determinată de către corticosteroizi).
Sunt necesare atenţionarea pacientului şi sublinierea importanţei autoevaluării glicemiei. Poate
fi necesară ajustarea dozei de medicament antidiabetic în timpul şi după tratamentul cu
corticosteroizi.
- ritodrină, salbutamol, terbutalină (i.v.)
Creşterea glicemiei, din cauza efectului beta-2 agonist.
Este necesară sublinierea importanţei monitorizării glicemiei . Dacă este necesar se recomandă
modificarea tratamentului, cu administrare de insulină.
3. Asocieri de care trebuie ţinut cont
- tratament cu anticoagulante (de exemplu warfarina)
Sulfonilureele pot duce la potenţarea efectului anticoagulant în timpul tratamentului asocia t.
Poate fi necesară ajustarea dozelor de anticoagulant.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Nu există experienţă privind utilizarea gliclazidei în timpul sarcinii la om, chiar dacă sunt disponibile
câteva date referitoare la utilizarea altor sulfoniluree.
În studiile la animale, gliclazida nu a demonstrat efect teratogen.
Controlul diabetului zaharat trebuie realizat înaintea momentului concepţiei, pentru a reduce riscul de
malformaţii congenitale, determinate de diabetul zaharat necontro lat.
Pentru tratamentul diabetului în timpul sarcinii nu se recomandă utilizarea antidiabeticelor orale,
insulina fiind medicamentul de primă alegere. Se recomandă trecerea de la tratamentul oral la cel cu
insulină, înainte de planificarea sarcinii sau i mediat ce sarcina a fost descoperită.
Alăptarea
Nu există informaţii privind excreţia gliclazidei sau a metaboliţilor săi în laptele matern. Datorită
riscului de hipoglicemie neonatală, acest medicament este c ontraindicat la mamele care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
6
Gliclazidă Zentiva 60 mg nu are nici o influență asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi
utilaje. Cu toate acestea, pacienţii trebuie avertizaţi asupra simptomelor hipoglicemiei şi trebuie să fie
atenţi atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje, în special la începutul tratamentului.
4.8 Reacţii adverse
Pe baza experienţei cu gliclazidă, au fost raportate următoarele reacţii adverse.
Hipoglicemie
Similar altor sulfoniluree, tratamentul cu Gliclazidă Zentiva 60 mg poate produce hipoglicemie, dacă
orarul meselor nu este respectat şi, mai ales, dacă sunt omise mesele. Simptomele posibile ale
hipoglicemiei pot fi: cefalee, senzaţie intensă de foame, greaţă, vărsătu ri, oboseală, tulburări ale
somnului, agitaţie, agresivitate, scădere a capacităţii de concentrare şi de reacţie, depresie, confuzie,
tulburări de vedere şi de vorbire, afazie, tremor, pareze, tulburări senzoriale, ameţeli, senzaţie de
slăbiciune, pierdere a autocontrolului, delir, convulsii, respiraţie superficială, bradicardie, somnolenţă
şi pierdere a conştienţei, cu posibilitatea evoluţiei către comă şi deces.
În plus, pot fi observate semne de contrareglare adrenergică: transpiraţii, tegumente reci şi umede,
anxietate, tahicardie, hipertensiune arterială, palpitaţii, angină pectorală şi aritmii cardiace.
De obicei, simptomele dispar după ingestia de carbohidraţi (zahăr). Îndulcitorii artificiali nu au efect.
În urma experienţei cu alte sulfoniluree, s -a observat că hipoglicemia poate să reapară chiar dacă
măsurile luate iniţial s -au dovedit eficiente.
Dacă episodul hipoglicemic este sever sau prelungit, chiar dacă a fost controlat temporar prin ingestie
de zahăr, pot fi necesare tratament medicamentos imediat sau chiar spitalizare.
Alte reacţii adverse:
Au fost raportate tulburări gastro- intestinale, incluzând dureri abdominale, greaţă, vărsături, dispepsie,
diaree şi constipaţie: dacă acestea apar, pot fi evitate sau reduse dacă gliclazida este admin istrată în
timpul micului dejun.
Următoarele reacţii adverse au fost raportate mai rar:
- afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: erupţii cutanate tranzitorii, prurit, urticarie,
angioedem, eritem, erupţii maculopapulare, reacţii buloase (cum sunt sindrom Stevens -Johnson
și necroliză epidermică toxică).
- tulburări hematologice şi limfatice: modificările hematologice sunt rare. Ele pot include anemie,
leucopenie, trombocitopenie, granulocitopenie. Acestea sunt, în general, reversibile după
întreruperea tratamentului.
- tulburări hepatobiliare: creştere a valorilor serice ale enzimelor hepatice (AST, ALT, fosfatază
alcalină), hepatită (cazuri izolate). În cazul apariţiei de icter colestatic se recomandă întreruperea
tratamentului.
De regulă, a ceste simptome dispar o dată cu întreruperea tratamentului.
- tulburări oculare: pot să apară tulburări de vedere tranzitorii, în special la începutul
tratamentului, datorită modificării valorilor glicemiei.
- reacţii adverse atribui bile clasei farmacoterapeutice: ca și în cazul altor sulfoniluree, au fost
observate următoarele evenimente adverse: cazuri de eritrocitopenie, agranulocitoză, anemie
hemolitică, pancitopenie, vasculite alergice, hiponatremie, creştere a valorilor serice ale enzimelor
hepatic e sau disfuncţie hepatică (de exemplu colestază şi icter) şi hepatită, care au regresat după
întreruperea tratamentului cu sulfoniluree sau, în cazuri izolate, au dus la insuficienţă hepatică
ameninţătoare de viaţă .
Raportarea reacţiilor adverse suspectat e
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a rapor tului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
7
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e -mail:
adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Un supradozaj cu sulfoniluree poate determina hipoglicemie.
Simptomele moderate de hipoglicemie, fără pierdere a conştienţei sau semne neurologice, trebuie
corectate prin aport de carbohidraţi , ajustare a dozei şi/sau modificare a regimului alimentar. Este
necesară o supraveghere strictă a pacientului de către medic, până când acesta este sigur că pacientul
este în afara oricărui pericol.
Se pot produce reacţii hipoglicem ice severe, cu comă, convulsii sau alte tulburări neurologice, acestea
trebuie tratate ca urgenţe medicale, care necesită spitalizarea imediată a pacientului.
În cazul în care este diagnosticată sau suspectată coma hipoglicemică, se recomandă administrar ea
intravenoasă rapidă a 50 ml soluţie concentrată de glucoză (20 - 30%), urmată de perfuzarea continuă
a unei soluţii mai diluate de glucoză (10%), cu viteza necesară pentru menţinerea glicemiei peste 1 g/l.
Pacienţii trebuie supravegheaţi atent şi, în funcţie de starea clinică după acest interval, medicul va
decide dacă este necesară o supraveghere suplimentară.
Din cauza legării gliclazidei în proporţie mare de proteinele plasmatice, dializa nu are niciun beneficiu
la pacienţi.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOL OGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: sulfonamide, derivaţi de uree, c odul ATC: A10BB09
Gliclazida este un ant idiabetic oral sulfonilureic hipoglicemiant diferit de alţi compuşi înrudiţi printr -
un inel heterociclic care contin e azot (N) cu o legătură endociclică.
Mecanism de acţiune
Gliclazida reduce glicemia prin stimularea secreţiei de insulină la nivelul celulelor beta din insulele
pancreatice Langerhans. Creşterea secreţiei postprandiale a insulinei şi secreţia peptidei C persistă
după doi ani de tratament.
Pe lângă aceste efecte metabolice, gliclazida are şi proprietăţi hemovasculare.
Efecte farmacodinamice
Efecte asupra eliberării insulinei
În diabetul zaharat de tip 2, gliclazida reface primul vârf al secreţiei de i nsulină ca răspuns la glucoză
şi creşte a doua fază a secreţiei de insulină. Ca urmare a stimulării induse de ingestia de alimente sau
de glucoză, se observă o creştere semnificativă a răspunsului care constă în eliberarea de insulină.
Proprietăţi hemova sculare
Gliclazida inhibă procesul de microtromboză prin două mecanisme, care pot fi implicate în prevenirea
complicaţiilor diabetului zaharat:
- o inhibare parţială a agregării şi adeziunii plachetare, cu scăderea marker -ilor activării
plachetare (beta- tromboglobulină, tromboxan B
2),
- o acţiune asupra activităţii fibrinolitice a endoteliului vascular, cu creşterea activităţii t- PA.
8
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție
Concentraţiile plasmatice cresc progresiv în timpul primelor 6 ore de la adm inistrare, atingând un
platou care se menţine apoi din a 6- a până în a 12-a oră de la administrare.
Variaţiile intra -individuale sunt mici.
Gliclazida se absoarbe complet. Administrarea concomitentă cu alimente nu influenţează viteza sau
gradul de abso rbţie.
Distribuție
Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95%. Volumul de distribuție este de aproximativ
30 litri.
O doză unică zilnică de Gliclazidă Zentiva 60 mg menține o concentrație plasmatică eficace de
gliclazidă timp de peste 24 de ore.
Metabolizare
Gliclazida este metabolizată predominant hepatic şi excretată pe cale urinară: mai puţin de 1% din
substanţa activă se regăseşte în urină sub formă nemodificată. În plasmă nu au fost detectaţi metaboliţi
activi.
Eliminare
Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al gliclazidei variază între 12 şi 20 ore.
Linearitate/non -linearitate
Relaţia între doza administrată, cuprinsă într -un interval de până la 120 mg, şi aria de sub curba
concentraţiei plasmatice în funcţie de ti mp este liniară.
Grupe speciale de pacienți
Vârstnici
La pacienţii vârstnici nu s -au observat modificări semnificative clinic ale parametrilor farmacocinetici
O doză unică zilnică de Gliclazidă Zentiva 30 mg menţine concentraţii plasmatice eficiente de
gliclazidă pentru 24 de ore.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Datele non -clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale
privind toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea. Nu s -au efectuat studii de carci nogenitate pe
termen lung. În studiile la animale nu au fost observate modificări teratogene, dar s -a observat o
greutate corporală mai mică a fetuşilor la animalele la care s- au administrat doze de 25 de ori mai mari
decât doza maximă recomandată la om
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Intragranular
Lactoză monohidrat
Hipromeloză (HPMC K100 LV) E464
Hipromeloză (HPMC K4M CR) E464
Extragranular
Hipromeloză (HPMC K100 LV) E464
Hipromeloză (HPMC K4M CR) E464
9
Stearat de magneziu E572
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutii cu blistere din PVC/Al sau PVC -P Vd C/Al
Gliclazidă Zentiva 60 mg comprimate cu eliberare modificată sunt furnizate in cutii cu blistere de 30,
90 comprimate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instr ucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Zentiva, k.s.
U kabelovny 130, Dolní Měcholupy, 102 37, Praga 10
Republica Cehă
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
6788/2014/01- 04
9. DATA PRI MEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări : August 2014
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2014
