TOMIDEXOFTA 3 mg/ml+1 mg/ml
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
TOMIDEXOFTA 3 mg/ml + 1 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un mililitru picături oftalmice, soluţie conţine t obramicină 3 mg şi fosfat sodic de dexametazonă 1,30
mg, echivalent cu dexametazonă 1 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: conţine clorură de benzalconiu 0,1 mg/ml
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie
Soluţie limpede, incoloră
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Controlul semnelor de inflamaţie şi profilaxie a infecţiilor secundare survenite după intervenţii
chirurgicale la nivel ocular, sub monitorizare oftalmologică strictă.
La prescrierea TOMIDEXOFTA, trebuie avute în vedere ghidurile oficiale privind utilizarea
corespunzătoare a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare oftalmică.
Pentru a preveni contaminarea vârfului instilatorului ş i a soluţiei, se va evita atingerea acestuia de
pleoape, suprafeţe învecinate sau alte suprafeţe. Între utilizări, flaconul trebuie păstrat bine închis.
În cazul administrării concomitente a mai multor medicamente cu administrare topică oftalmică,
admini strările succesive trebuie să aibă loc la interval de 5 -10 minute.
Adulţi
O picătură instilată în sacul/sacii conjunctival(i) la interval de 4- 6 ore în timp ce pacientul este treaz.
În timpul primelor 24 până la 48 de ore, doza poate fi crescută la o pică tură administrată la fiecare 2
ore în timp ce pacientul este treaz. Administrarea dozelor trebuie continuată pe durata a 14 zile.
Frecvenţa administrării trebuie scăzută treptat, în funcţie de ameliorarea semnelor clinice. Tratamentul
nu trebuie întrerupt prematur.
Utilizarea la vârstnici
Studiile clinice au indicat faptul că nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici.
2
Copii şi adolescenţi
Nu au fost efectuate studii privind siguranţa şi eficacitatea administrării la copii şi adolescenţi.
Utilizar ea în insuficienţa hepatică şi renală
Nu au fost efectuate studii privind utilizarea TOMIDEXOFTA, picături oftalmice la pacienţi cu
insuficienţă hepatică sau renală.
Totuşi, se preconizează că nu este necesară ajustarea dozelor în insuficienţa hepatică sa u renală (vezi
pct. 5.2).
În cazul administrării concomitente a mai multor medicamente cu administrare topică oftalmică,
administrările succesive trebuie să aibă loc la interval de 15 minute.
4.3 Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• Keratită epitelială (dendritică) determinată de virusul herpetic, vaccinie, varicelă şi alte boli virale
ale corneei şi ale conj unctivei.
• Infecţii oculare micobacteriene determinate de, fară a se lim ita însă la, bacili acid-alcool rezistenţi,
cum sunt Mycobacterium tuberculosis , Mycobacterium leprae sau Mycobacterium avium .
• Infecţii oculare fungice.
• Glaucom
• Infecţii oculare purulente netratate.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizar e
Se utilizează numai pentru administrare topică oftalmică. A nu se injecta sau îng hiţi.
Utilizarea prelungită (spre ex emplu, pentru o durată mai mare decât durata maximă de utilizare în
studiile clinice [1 -14 zile]) poate determina hipertensiune intraoc ulară sau glaucom cu afectarea
nervului optic şi defecte ale acuităţii vizuale şi câmpului vizual.
De asemenea, utilizarea prelungită de steroizi poate determina formarea cataractei posterioare
subcapsulare. Utilizarea prelungită poate avea ca rezultat şi dezvoltarea unor infecţii oculare secundare
datorită supresiei răspunsului gazdei. Utilizarea prelungită a steroizilor poate conduce la supresia
funcţiei cortexului suprarenal.
Infecţiile oculare purulente acute pot fi mascate sau exacerbate de prezenţa m edicaţiei corticosteroide.
În cazul bolilor care cauzează subţierea corneei sau a sclerei, s -a constatat producerea de perforaţii la
administrarea de steroizi topici. Se recomandă verificarea frecventă a tensiunii intraoculare.
La unii pacienţi pot apăre a reacţii de sensibilitate după administrarea topică de aminoglicozide. Dacă
apar semne ale reacţiilor de hipersensibilitate trebuie întrerupt tratamentul.
Ca măsură de precauţie, la pacienţii care urmează tratament cu tobramicină administrată topic simult an
cu o terapie sistemică cu alte antibiotice aminoglicozide trebuie verificată concentraţia serică în mod
regulat.
Se poate dezvolta hipersensibilitate încrucişată la alte aminoglicozide şi trebuie luată în considerare
posibilitatea ca pacienţii care dev in sensibili la tobramicină cu administrare topică oftalmică să poată
fi, de asemenea, sensibili la alte aminoglicozide cu administrare topică şi/sau sistemică. Riscul de
sensibilizare creşte pe măsură ce tratamentele sunt repetate.
Ca şi în cazul altor a ntibiotice, administrarea îndelungată de TOMIDEXOFTA poate duce la
proliferarea microorganismelor rezistente. Dacă se produce suprainfectarea, trebuie iniţiată terapie
adecvată.
În privinţa conservantului din TOMIDEXOFTA, clorura de benzalconiu, s -a rapor tat că produce
keratopatie punctiformă şi/sau keratopatie ulcerativă toxică. Clorura de benzalconiu poate cauza iritaţii
3
oculare şi decolorarea lentilelor de contact moi. Lentilele trebuie scoase înainte de instilare şi nu
trebuie aplicate mai devreme de 15 minute după administrare.
Pentru a reduce resorbţia sistemică după aplicarea picăturilor oftalmice, se recomandă ca pleoapele şi
canalele lacrimale să rămână închise timp de 2 minute.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiun e
Nu au fost efectuate studii de interacţiune specifice în legătură cu picăturile oftalmice care conţin o
combinaţie de tobramicină şi dexametazonă.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea dexametazonei şi a tobr amicinei la femeile gravide sunt inadecvate.
Corticosteroizii traversează placenta. La animale au fost observate efecte teratogene (vezi pct. 5.3).
Totuşi, până în acest moment nu există dovezi care să ateste prezenţa efectelor teratogene la oameni.
După utilizarea sistemică de corticosteroizi la doze mai mari, s -au raportat efecte asupra fătului
(inhibarea creşterii intrauterine, inhibarea funcţiei cortexului suprarenal). Totuşi, ace ste efecte nu au
fost raportate în cazul administrării oftalmice.
Datele provenite din utilizarea oftalmică sau sistemică a tobramicinei la femeile gravide sunt
inadecvate. După utilizarea sistemică de alte aminoglicozide s -au raportat cazuri rare de deteriorare a
aparatului cohleovestibular la nou- născuţi. În cadrul studiilor la animale, s- au observat efecte asupra
aparatului cohleovestibular şi a funcţiei renale la câteva specii (vezi pct. 5.3). Totuşi, se preconizează
o expunere sistemică redusă după administrarea oftalmică.
TOMIDEXOFTA, picături oftalmice trebuie utilizat pe perioada sarcinii numai dacă beneficiul
potenţial depăşeşte posibilul risc pentru făt.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă dexametazona este excretată în laptele matern uman, dar alţi corticosteroizi sunt
excretaţi în cantităţi extrem de mici. Tobramicina es te excretată în cantităţi mici în laptele matern după
administrare sistemică. În timpul primelor săptămâni după naştere, TOMIDEXOFTA, picături
oftalmice trebuie utilizat cu precauţie, întrucât în primele săptămâni nou- născutul ar putea prezenta o
absorbţie crescută şi o eliminare mai lentă a medicamentului. În etapele ulterioare ale lactaţiei,
TOMIDEXOFTA, picături oftalmice poate fi utilizat în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deşi nu s -au efec tuat studii specifice, conform proprietăţilor sale farmacodinamice, medicamentul nu
are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
Similar oricăror picături oftalmice, în cazul în care apare înceţoşarea temporară a vederii după
instilaţie, pacientul trebuie să aştepte până la dispariţia tulburărilor de vedere înainte de a conduce
vehicule şi de a folosi uti laje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse raportate cel mai frecvent în timpul tratamentului cu tobramicină sau dexametazonă
au fost legate de hipersensibilitate la nivel ocular (< 4% din pacienţi). Acestea includ disconfort
ocular, iritaţie oculară, durere oculară, hiperemie oculară, prurit ocular şi senzaţie de corp străin în
ochi.
La utilizarea tobramicinei sau a dexametazonei ori a unuia dintre componentele sale au fost descrise
următoarele reacţii adverse. S -a utilizat următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥
4
1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi <1/1000), foarte rare
(<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupări de frecvenţă, reacţiile adverse sunt redate în ordinea descrescătoare a
gravităţii .
Infe cţii şi infestări
Mai puţin frecvente : s uprainfecţie fungică, infecţie cu virus herpetic, suprainfecţie bacteriană
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: durere de cap
Tulburări oculare
Frecvente: durere oculară, iritaţie oculară, hiperemie oculară, eritem la nivelul pleoapelor, senzaţie
anormală la nivelul ochilor
Mai puţin frecvente: conjunctivită, keratită, ochi uscaţi, alergie oculară, edem conjunctival, reflex
pupilar fotomotor lent, edem la nivelul pleoapei, prurit ocular, lacrimaţie crescută, disconfort ocular,
vedere înceţoşată, senzaţie de corp străin la nivelul ochilor
Foarte rare: perforaţia corneei, cataractă subcapsulară posterioară
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente: drenaj postnazal
Mai puţin frecvente: laringospasm, rinoree
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţin frecvente: simptome alergice mascate, vindecarea întârziată a rănilor
Investigaţii diagnostice:
Mai puţin frecvente: tensiune intraoculară cresc ută (cu posibila dezvoltare a glaucomului)
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Foarte rare: deteriorarea nervului optic
Pentru dexametazonă:
Tulburări oculare:
- Foarte frecvente: Creşterea tensiunii intraoculare (după u n tratament de 2 săptămâni).
- Frecvente: Imediat după instilaţie, apar frecvent disconfort, iritaţie, arsuri, înţepături, mâncărimi şi
înceţoşarea vederii. De obicei, aceste evenimente sunt uşoare şi tranzitorii şi nu au consecinţe.
- Mai puţin frecvent e: Se pot dezvolta reacţii alergice şi de hipersensibilitate.
- Evenimentele adverse asociate în mod specific cu utilizarea de corticosteroizi sunt după cum
urmează: vindecarea întârziată a rănilor, risc de cataractă capsulară posterioară, apariţia infec ţiilor
oportuniste şi glaucom.
- Foarte rare: S -au raportat conjunctivită, midriază, edem facial, ptoză, uveită indusă de utilizarea de
corticosteroizi, calcificări la ni velul corneei, keratopatia cristalinului, modificări ale grosimii corneei,
edem corn ean şi ulceraţie. În cazul bolilor care determină subţierea corneei, utilizarea topică a
steroizilor a condus la perforaţie în unele cazuri.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
- Mai puţin frecvente: În cazul unui dozaj frecvent, poate apărea absorbţia sistemică alături de
reducerea funcţiei suprarenale.
4.9 Supradozaj
Simptome:
Simptomele supradozajului de TOMIDEXOFTA, picături oftalmice (keratită punctiformă, eritem,
lacrimaţie crescută, edem şi prurit palpebral, glaucom) pot f i similare reacţiilor adverse care apar la
5
unii pacienţi. Nu se cunosc simptomele ingestiei orale accidentale de TOMIDEXOFTA. Absorbţia
după administrarea orală a tobramicinei este minimă.
Tratament
În caz de supradozaj local, tratamentul trebuie oprit. T OMIDEXOFTA poate fi îndepărtată din ochi cu
apă călduţă.
În caz de supradozaj oral, se poate lua în considerare lavajul gastric sau emeza la scurt timp după
aportul de dexametazonă, similar altor corticosteroizi.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente folosite în oftalmologie, antiinflamatoare şi antiinfecţioase în
combinaţie , cod ul ATC: S01CA01
Mecanism de acţiune
TOMIDEXOFTA, picături oftalmice are un mod dublu de acţiune - antiinflamator prin conţinutul de
corticosteroizi şi antiinfecţios prin conţinutul de antibiotic, tobramicină.
Dexametazona
Eficacitatea corticosteroizilor în tratamentul afecţiunilor inflamatorii oculare este bine stabilită.
Corticosteroizii îşi manifestă efectele anti inflamatorii prin inhibarea ciclooxigenazei I sau II,
responsabile de adeziunea moleculelor la celulele endoteliale vasculare, şi a citokinelor. Aceasta are ca
urmare o producţie scăzută de mediatori ai inflamaţiei şi o suprimare a adeziunii leucocitelor
c irculante la endoteliul vascular, fapt care previne agresiunea lor asupra ţesutului ocular inflamat.
Dexametazona are proprietăţi antiinflamatorii puternice şi activitate mineralocorticoidă scăzută,
comparativ cu alţi corticosteroizi, şi este unul dintre c ele mai puternice medicamente antiinflamatorii.
Tobramicina
Tobramicina este un antibiotic aminoglicozidic bactericid puternic, cu un spectru larg de acţiune. Îşi
exercită efectul asupra bacteriilor prin inhibarea agregării şi sintezei polipeptidelor în ribozomi.
Relaţia FC/FD
Parametrul FC/FD pentru aminoglicozide care corelează cel mai bine cu eficacitatea este concentraţia
serică maximă relativ la valoarea CMI (C
max/CMI) şi la ASC peste valoarea CMI (ASC/CMI).
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa la to bramicină are loc prin diverse mecanisme, incluzând 1) modificarea subunităţii
ribozomale din cadrul bacteriei; 2) afectarea transportului tobramicinei la nivelul celulei; şi 3)
inactivarea enzimatică a tobramicinei prin adenilare, fosforilare şi acetilare. Informaţiile genetice
privitoare la producerea de enzime responsabile de inactivare se regăsesc în cromozomul bacterian sau
în plasmide. Se poate dezvolta rezistenţă încrucişată în raport cu alte aminoglicozide.
Valori critice
Valorile critice, conform prezentării din tabelul de mai jos, se bazează pe utilizarea sistemică. Este
posibil ca aceste valori critice să nu fie relevante pentru administrarea topică oftalmică a
medicamentului, întrucât concentraţiile locale sunt mai mari, iar condiţiile fizico- chimice locale pot
influenţa activitatea medicamentului.
Conform EUCAST, se definesc următoarele valori critice pentru tobramicină:
Enterobacteriaceae S ≤ 2 mg/l, R > 4 mg/l
Pseudomonas S ≤ 4 mg/l, R > 4 mg/l
Acinetobacter S ≤ 4 mg/l, R > 4 mg/l
Staph ylococcus S ≤ 1 mg/l, R > 1 mg/l
6
Neasociate speciei S ≤ 2 mg/l, R > 4 mg/l
Pentru unele specii prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de zona geografică şi în
timp; drept urmare, este util să fie disponibile informaţii privind prevalen ţa rezistenţei locale, mai ales
în cazul tratamentului infecţiilor severe. În funcţie de necesităţi, trebuie să se apeleze la recomandări
de specialitate atunci când prevalenţa rezistenţei locale este de aşa natură încât utilitatea
medicamentului, cel puţi n în cazul anumitor tipuri de infecţii, este pusă sub semnul întrebării.
Specii sensibile în mod frecvent
Microorganisme aerobe Gram-pozitive
Bacillus megaterium
Bacillus pumilus
Corynebacterium accolens
Corynebacterium bovis
Corynebacterium macginleyi
Corynebacterium pseudodiphtheriticum
Kocuria kristinae
Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină – MSSA)
Staphylococcus epidermis (sensibil la meticilină – MSSE)
Staphylococcus hominis (sensibil la meticilină – MSSHom)
Staphylococcus lugunensis (sensibil la meticilină – MSSL)
Microorganisme aerobe Gram-negative
Acinetobacter junii
Acinetobacter ursingii
Citrobacter koseri
Escherichia coli
Klebsiella oxytoca
Klebsiella pneumoniae
Moraxella catarrhalis
Moraxella oslonensis
Morganella morganii
Proteus mirabilis
Pseudomonas aeruginosa
Specii cu o rezistenţă dobândită problematică
Bacillus cereus
Bacillus thuringiensis
Kocuria rhizophila
Acinetobacter baumanii
Serratia marcescens
Organisme inerent rezistente
Microorganisme aerobe Gram-pozitive
Enterococci faecalis
Staphylococcus haemolyticus (sensibil la meticilină – MSSHaem)
Staphylococcus aureus (rezistent la meticilină - MRSA)
Staphylococcus epidermis (rezistent la meticilină – MSSE)
Staphylococcus haemolyticus (rezistent la meticilină – MSSHaem)
Streptococcus mitis
Streptococcus pneumoniae
Streptococcus pyogenes
Streptococcus sanguis
Microorganisme aerobe Gram-negative
7
Chryseobacterium indologenes
Haemophilus influenza
Stenotrophomonas maltophilia
Microorganisme anaerobe
Propionibacterium acnes
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Tobramicina
În urma administrării sistemice la pacienţi cu funcţie renală normală, s -a observat un timp de
înjumătăţire plasmatic de aproximativ 2 ore. Tobramicina este elimina tă aproape exclusiv prin filtrare
glomerulară, fiind puţin sau deloc metabolizată. Concentraţiile plasmatice ale tobramicinei după
tratamentul cu picături oculare care conţin tobramicină cu administrare topică oculară pe durata a 2
zile au fost sub limita cuantificării la majoritatea subiecţilor sau a avut valori scăzute ( <
0,25
micrograme/ml).
Dexametazona
În urma administrării oftalmice, dexametazona este absorbită la nivelul ochilor , concentraţiile maxime
fiind atinse în decurs de 1- 2 ore la nivelul corneei şi a umorii apoase. Concentraţiile plasmatice de vârf
ale dexametazonei în urma administrării oftalmice au variat între 220- 888 pg/ml (media 555 +
217
pg/ml) după administrarea unei picături care a conţinut combinaţia tobramicină (3 mg/ml) şi
dexamet azonă (1 mg/ml) în fiecare ochi, de patru ori pe zi, timp de două zile consecutive. Timpul de
înjumătăţire plasmatic al dexametazonei este de aproximativ 3 ore. Dexametazona este eliminată în
mod considerabil sub formă de metaboliţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Administrarea topică de corticosteroizi la animale gestante poate cauza anomalii în timpul dezvoltării
fătului, inclusiv palatoschizis şi întârzierea dezvoltării intrauterine. Pe baza datelor disponibile din
studii la a nimale, riscul toxicit ăţii (toxicitate renală, ototoxicitate) nu poate fi exclus după expunerea
prenatală la tobramicină la doze mai mari decât cele preconizate pentru administrarea oftalmică.
Alte date preclinice nu furnizează detalii suplimentare relevante în raport cu cele d eja menţionate în
alte secţiuni ale RCP.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzalconiu
T iloxapol
Clorură de sodiu
Sulfat de sodiu anhidru
Acid boric
Apă pentru preparate injectabile
Acid sulfuric şi/sau hidroxid de sod iu pentru ajustarea pH-ului
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
30 luni
După desigilarea flaconului: A se utiliza în decurs de 28 de zile.
8
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din PEJD, de culoare albă, cu picurător cu dop filetat din PP, de culoare albă.
Dimensiune ambalaj: 1 flacon conţinând 5 ml picături oftalmice, soluţie.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
SOOFT ITALIA S.p.A.
Contrada Molino, 17, 63833 Montegiorgio Fermo
Italia
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7393/2015/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Februarie 2015.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2015 .
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
TOMIDEXOFTA 3 mg/ml + 1 mg/ml picături oftalmice, soluţie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un mililitru picături oftalmice, soluţie conţine t obramicină 3 mg şi fosfat sodic de dexametazonă 1,30
mg, echivalent cu dexametazonă 1 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: conţine clorură de benzalconiu 0,1 mg/ml
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluţie
Soluţie limpede, incoloră
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Controlul semnelor de inflamaţie şi profilaxie a infecţiilor secundare survenite după intervenţii
chirurgicale la nivel ocular, sub monitorizare oftalmologică strictă.
La prescrierea TOMIDEXOFTA, trebuie avute în vedere ghidurile oficiale privind utilizarea
corespunzătoare a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Administrare oftalmică.
Pentru a preveni contaminarea vârfului instilatorului ş i a soluţiei, se va evita atingerea acestuia de
pleoape, suprafeţe învecinate sau alte suprafeţe. Între utilizări, flaconul trebuie păstrat bine închis.
În cazul administrării concomitente a mai multor medicamente cu administrare topică oftalmică,
admini strările succesive trebuie să aibă loc la interval de 5 -10 minute.
Adulţi
O picătură instilată în sacul/sacii conjunctival(i) la interval de 4- 6 ore în timp ce pacientul este treaz.
În timpul primelor 24 până la 48 de ore, doza poate fi crescută la o pică tură administrată la fiecare 2
ore în timp ce pacientul este treaz. Administrarea dozelor trebuie continuată pe durata a 14 zile.
Frecvenţa administrării trebuie scăzută treptat, în funcţie de ameliorarea semnelor clinice. Tratamentul
nu trebuie întrerupt prematur.
Utilizarea la vârstnici
Studiile clinice au indicat faptul că nu este necesară ajustarea dozei la vârstnici.
2
Copii şi adolescenţi
Nu au fost efectuate studii privind siguranţa şi eficacitatea administrării la copii şi adolescenţi.
Utilizar ea în insuficienţa hepatică şi renală
Nu au fost efectuate studii privind utilizarea TOMIDEXOFTA, picături oftalmice la pacienţi cu
insuficienţă hepatică sau renală.
Totuşi, se preconizează că nu este necesară ajustarea dozelor în insuficienţa hepatică sa u renală (vezi
pct. 5.2).
În cazul administrării concomitente a mai multor medicamente cu administrare topică oftalmică,
administrările succesive trebuie să aibă loc la interval de 15 minute.
4.3 Contraindicaţii
• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
• Keratită epitelială (dendritică) determinată de virusul herpetic, vaccinie, varicelă şi alte boli virale
ale corneei şi ale conj unctivei.
• Infecţii oculare micobacteriene determinate de, fară a se lim ita însă la, bacili acid-alcool rezistenţi,
cum sunt Mycobacterium tuberculosis , Mycobacterium leprae sau Mycobacterium avium .
• Infecţii oculare fungice.
• Glaucom
• Infecţii oculare purulente netratate.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizar e
Se utilizează numai pentru administrare topică oftalmică. A nu se injecta sau îng hiţi.
Utilizarea prelungită (spre ex emplu, pentru o durată mai mare decât durata maximă de utilizare în
studiile clinice [1 -14 zile]) poate determina hipertensiune intraoc ulară sau glaucom cu afectarea
nervului optic şi defecte ale acuităţii vizuale şi câmpului vizual.
De asemenea, utilizarea prelungită de steroizi poate determina formarea cataractei posterioare
subcapsulare. Utilizarea prelungită poate avea ca rezultat şi dezvoltarea unor infecţii oculare secundare
datorită supresiei răspunsului gazdei. Utilizarea prelungită a steroizilor poate conduce la supresia
funcţiei cortexului suprarenal.
Infecţiile oculare purulente acute pot fi mascate sau exacerbate de prezenţa m edicaţiei corticosteroide.
În cazul bolilor care cauzează subţierea corneei sau a sclerei, s -a constatat producerea de perforaţii la
administrarea de steroizi topici. Se recomandă verificarea frecventă a tensiunii intraoculare.
La unii pacienţi pot apăre a reacţii de sensibilitate după administrarea topică de aminoglicozide. Dacă
apar semne ale reacţiilor de hipersensibilitate trebuie întrerupt tratamentul.
Ca măsură de precauţie, la pacienţii care urmează tratament cu tobramicină administrată topic simult an
cu o terapie sistemică cu alte antibiotice aminoglicozide trebuie verificată concentraţia serică în mod
regulat.
Se poate dezvolta hipersensibilitate încrucişată la alte aminoglicozide şi trebuie luată în considerare
posibilitatea ca pacienţii care dev in sensibili la tobramicină cu administrare topică oftalmică să poată
fi, de asemenea, sensibili la alte aminoglicozide cu administrare topică şi/sau sistemică. Riscul de
sensibilizare creşte pe măsură ce tratamentele sunt repetate.
Ca şi în cazul altor a ntibiotice, administrarea îndelungată de TOMIDEXOFTA poate duce la
proliferarea microorganismelor rezistente. Dacă se produce suprainfectarea, trebuie iniţiată terapie
adecvată.
În privinţa conservantului din TOMIDEXOFTA, clorura de benzalconiu, s -a rapor tat că produce
keratopatie punctiformă şi/sau keratopatie ulcerativă toxică. Clorura de benzalconiu poate cauza iritaţii
3
oculare şi decolorarea lentilelor de contact moi. Lentilele trebuie scoase înainte de instilare şi nu
trebuie aplicate mai devreme de 15 minute după administrare.
Pentru a reduce resorbţia sistemică după aplicarea picăturilor oftalmice, se recomandă ca pleoapele şi
canalele lacrimale să rămână închise timp de 2 minute.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiun e
Nu au fost efectuate studii de interacţiune specifice în legătură cu picăturile oftalmice care conţin o
combinaţie de tobramicină şi dexametazonă.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Datele provenite din utilizarea dexametazonei şi a tobr amicinei la femeile gravide sunt inadecvate.
Corticosteroizii traversează placenta. La animale au fost observate efecte teratogene (vezi pct. 5.3).
Totuşi, până în acest moment nu există dovezi care să ateste prezenţa efectelor teratogene la oameni.
După utilizarea sistemică de corticosteroizi la doze mai mari, s -au raportat efecte asupra fătului
(inhibarea creşterii intrauterine, inhibarea funcţiei cortexului suprarenal). Totuşi, ace ste efecte nu au
fost raportate în cazul administrării oftalmice.
Datele provenite din utilizarea oftalmică sau sistemică a tobramicinei la femeile gravide sunt
inadecvate. După utilizarea sistemică de alte aminoglicozide s -au raportat cazuri rare de deteriorare a
aparatului cohleovestibular la nou- născuţi. În cadrul studiilor la animale, s- au observat efecte asupra
aparatului cohleovestibular şi a funcţiei renale la câteva specii (vezi pct. 5.3). Totuşi, se preconizează
o expunere sistemică redusă după administrarea oftalmică.
TOMIDEXOFTA, picături oftalmice trebuie utilizat pe perioada sarcinii numai dacă beneficiul
potenţial depăşeşte posibilul risc pentru făt.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă dexametazona este excretată în laptele matern uman, dar alţi corticosteroizi sunt
excretaţi în cantităţi extrem de mici. Tobramicina es te excretată în cantităţi mici în laptele matern după
administrare sistemică. În timpul primelor săptămâni după naştere, TOMIDEXOFTA, picături
oftalmice trebuie utilizat cu precauţie, întrucât în primele săptămâni nou- născutul ar putea prezenta o
absorbţie crescută şi o eliminare mai lentă a medicamentului. În etapele ulterioare ale lactaţiei,
TOMIDEXOFTA, picături oftalmice poate fi utilizat în timpul alăptării.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Deşi nu s -au efec tuat studii specifice, conform proprietăţilor sale farmacodinamice, medicamentul nu
are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
Similar oricăror picături oftalmice, în cazul în care apare înceţoşarea temporară a vederii după
instilaţie, pacientul trebuie să aştepte până la dispariţia tulburărilor de vedere înainte de a conduce
vehicule şi de a folosi uti laje.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse raportate cel mai frecvent în timpul tratamentului cu tobramicină sau dexametazonă
au fost legate de hipersensibilitate la nivel ocular (< 4% din pacienţi). Acestea includ disconfort
ocular, iritaţie oculară, durere oculară, hiperemie oculară, prurit ocular şi senzaţie de corp străin în
ochi.
La utilizarea tobramicinei sau a dexametazonei ori a unuia dintre componentele sale au fost descrise
următoarele reacţii adverse. S -a utilizat următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥
4
1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi <1/1000), foarte rare
(<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
În cadrul fiecărei grupări de frecvenţă, reacţiile adverse sunt redate în ordinea descrescătoare a
gravităţii .
Infe cţii şi infestări
Mai puţin frecvente : s uprainfecţie fungică, infecţie cu virus herpetic, suprainfecţie bacteriană
Tulburări ale sistemului nervos
Frecvente: durere de cap
Tulburări oculare
Frecvente: durere oculară, iritaţie oculară, hiperemie oculară, eritem la nivelul pleoapelor, senzaţie
anormală la nivelul ochilor
Mai puţin frecvente: conjunctivită, keratită, ochi uscaţi, alergie oculară, edem conjunctival, reflex
pupilar fotomotor lent, edem la nivelul pleoapei, prurit ocular, lacrimaţie crescută, disconfort ocular,
vedere înceţoşată, senzaţie de corp străin la nivelul ochilor
Foarte rare: perforaţia corneei, cataractă subcapsulară posterioară
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente: drenaj postnazal
Mai puţin frecvente: laringospasm, rinoree
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţin frecvente: simptome alergice mascate, vindecarea întârziată a rănilor
Investigaţii diagnostice:
Mai puţin frecvente: tensiune intraoculară cresc ută (cu posibila dezvoltare a glaucomului)
Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate
Foarte rare: deteriorarea nervului optic
Pentru dexametazonă:
Tulburări oculare:
- Foarte frecvente: Creşterea tensiunii intraoculare (după u n tratament de 2 săptămâni).
- Frecvente: Imediat după instilaţie, apar frecvent disconfort, iritaţie, arsuri, înţepături, mâncărimi şi
înceţoşarea vederii. De obicei, aceste evenimente sunt uşoare şi tranzitorii şi nu au consecinţe.
- Mai puţin frecvent e: Se pot dezvolta reacţii alergice şi de hipersensibilitate.
- Evenimentele adverse asociate în mod specific cu utilizarea de corticosteroizi sunt după cum
urmează: vindecarea întârziată a rănilor, risc de cataractă capsulară posterioară, apariţia infec ţiilor
oportuniste şi glaucom.
- Foarte rare: S -au raportat conjunctivită, midriază, edem facial, ptoză, uveită indusă de utilizarea de
corticosteroizi, calcificări la ni velul corneei, keratopatia cristalinului, modificări ale grosimii corneei,
edem corn ean şi ulceraţie. În cazul bolilor care determină subţierea corneei, utilizarea topică a
steroizilor a condus la perforaţie în unele cazuri.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
- Mai puţin frecvente: În cazul unui dozaj frecvent, poate apărea absorbţia sistemică alături de
reducerea funcţiei suprarenale.
4.9 Supradozaj
Simptome:
Simptomele supradozajului de TOMIDEXOFTA, picături oftalmice (keratită punctiformă, eritem,
lacrimaţie crescută, edem şi prurit palpebral, glaucom) pot f i similare reacţiilor adverse care apar la
5
unii pacienţi. Nu se cunosc simptomele ingestiei orale accidentale de TOMIDEXOFTA. Absorbţia
după administrarea orală a tobramicinei este minimă.
Tratament
În caz de supradozaj local, tratamentul trebuie oprit. T OMIDEXOFTA poate fi îndepărtată din ochi cu
apă călduţă.
În caz de supradozaj oral, se poate lua în considerare lavajul gastric sau emeza la scurt timp după
aportul de dexametazonă, similar altor corticosteroizi.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente folosite în oftalmologie, antiinflamatoare şi antiinfecţioase în
combinaţie , cod ul ATC: S01CA01
Mecanism de acţiune
TOMIDEXOFTA, picături oftalmice are un mod dublu de acţiune - antiinflamator prin conţinutul de
corticosteroizi şi antiinfecţios prin conţinutul de antibiotic, tobramicină.
Dexametazona
Eficacitatea corticosteroizilor în tratamentul afecţiunilor inflamatorii oculare este bine stabilită.
Corticosteroizii îşi manifestă efectele anti inflamatorii prin inhibarea ciclooxigenazei I sau II,
responsabile de adeziunea moleculelor la celulele endoteliale vasculare, şi a citokinelor. Aceasta are ca
urmare o producţie scăzută de mediatori ai inflamaţiei şi o suprimare a adeziunii leucocitelor
c irculante la endoteliul vascular, fapt care previne agresiunea lor asupra ţesutului ocular inflamat.
Dexametazona are proprietăţi antiinflamatorii puternice şi activitate mineralocorticoidă scăzută,
comparativ cu alţi corticosteroizi, şi este unul dintre c ele mai puternice medicamente antiinflamatorii.
Tobramicina
Tobramicina este un antibiotic aminoglicozidic bactericid puternic, cu un spectru larg de acţiune. Îşi
exercită efectul asupra bacteriilor prin inhibarea agregării şi sintezei polipeptidelor în ribozomi.
Relaţia FC/FD
Parametrul FC/FD pentru aminoglicozide care corelează cel mai bine cu eficacitatea este concentraţia
serică maximă relativ la valoarea CMI (C
max/CMI) şi la ASC peste valoarea CMI (ASC/CMI).
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa la to bramicină are loc prin diverse mecanisme, incluzând 1) modificarea subunităţii
ribozomale din cadrul bacteriei; 2) afectarea transportului tobramicinei la nivelul celulei; şi 3)
inactivarea enzimatică a tobramicinei prin adenilare, fosforilare şi acetilare. Informaţiile genetice
privitoare la producerea de enzime responsabile de inactivare se regăsesc în cromozomul bacterian sau
în plasmide. Se poate dezvolta rezistenţă încrucişată în raport cu alte aminoglicozide.
Valori critice
Valorile critice, conform prezentării din tabelul de mai jos, se bazează pe utilizarea sistemică. Este
posibil ca aceste valori critice să nu fie relevante pentru administrarea topică oftalmică a
medicamentului, întrucât concentraţiile locale sunt mai mari, iar condiţiile fizico- chimice locale pot
influenţa activitatea medicamentului.
Conform EUCAST, se definesc următoarele valori critice pentru tobramicină:
Enterobacteriaceae S ≤ 2 mg/l, R > 4 mg/l
Pseudomonas S ≤ 4 mg/l, R > 4 mg/l
Acinetobacter S ≤ 4 mg/l, R > 4 mg/l
Staph ylococcus S ≤ 1 mg/l, R > 1 mg/l
6
Neasociate speciei S ≤ 2 mg/l, R > 4 mg/l
Pentru unele specii prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de zona geografică şi în
timp; drept urmare, este util să fie disponibile informaţii privind prevalen ţa rezistenţei locale, mai ales
în cazul tratamentului infecţiilor severe. În funcţie de necesităţi, trebuie să se apeleze la recomandări
de specialitate atunci când prevalenţa rezistenţei locale este de aşa natură încât utilitatea
medicamentului, cel puţi n în cazul anumitor tipuri de infecţii, este pusă sub semnul întrebării.
Specii sensibile în mod frecvent
Microorganisme aerobe Gram-pozitive
Bacillus megaterium
Bacillus pumilus
Corynebacterium accolens
Corynebacterium bovis
Corynebacterium macginleyi
Corynebacterium pseudodiphtheriticum
Kocuria kristinae
Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină – MSSA)
Staphylococcus epidermis (sensibil la meticilină – MSSE)
Staphylococcus hominis (sensibil la meticilină – MSSHom)
Staphylococcus lugunensis (sensibil la meticilină – MSSL)
Microorganisme aerobe Gram-negative
Acinetobacter junii
Acinetobacter ursingii
Citrobacter koseri
Escherichia coli
Klebsiella oxytoca
Klebsiella pneumoniae
Moraxella catarrhalis
Moraxella oslonensis
Morganella morganii
Proteus mirabilis
Pseudomonas aeruginosa
Specii cu o rezistenţă dobândită problematică
Bacillus cereus
Bacillus thuringiensis
Kocuria rhizophila
Acinetobacter baumanii
Serratia marcescens
Organisme inerent rezistente
Microorganisme aerobe Gram-pozitive
Enterococci faecalis
Staphylococcus haemolyticus (sensibil la meticilină – MSSHaem)
Staphylococcus aureus (rezistent la meticilină - MRSA)
Staphylococcus epidermis (rezistent la meticilină – MSSE)
Staphylococcus haemolyticus (rezistent la meticilină – MSSHaem)
Streptococcus mitis
Streptococcus pneumoniae
Streptococcus pyogenes
Streptococcus sanguis
Microorganisme aerobe Gram-negative
7
Chryseobacterium indologenes
Haemophilus influenza
Stenotrophomonas maltophilia
Microorganisme anaerobe
Propionibacterium acnes
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Tobramicina
În urma administrării sistemice la pacienţi cu funcţie renală normală, s -a observat un timp de
înjumătăţire plasmatic de aproximativ 2 ore. Tobramicina este elimina tă aproape exclusiv prin filtrare
glomerulară, fiind puţin sau deloc metabolizată. Concentraţiile plasmatice ale tobramicinei după
tratamentul cu picături oculare care conţin tobramicină cu administrare topică oculară pe durata a 2
zile au fost sub limita cuantificării la majoritatea subiecţilor sau a avut valori scăzute ( <
0,25
micrograme/ml).
Dexametazona
În urma administrării oftalmice, dexametazona este absorbită la nivelul ochilor , concentraţiile maxime
fiind atinse în decurs de 1- 2 ore la nivelul corneei şi a umorii apoase. Concentraţiile plasmatice de vârf
ale dexametazonei în urma administrării oftalmice au variat între 220- 888 pg/ml (media 555 +
217
pg/ml) după administrarea unei picături care a conţinut combinaţia tobramicină (3 mg/ml) şi
dexamet azonă (1 mg/ml) în fiecare ochi, de patru ori pe zi, timp de două zile consecutive. Timpul de
înjumătăţire plasmatic al dexametazonei este de aproximativ 3 ore. Dexametazona este eliminată în
mod considerabil sub formă de metaboliţi.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Administrarea topică de corticosteroizi la animale gestante poate cauza anomalii în timpul dezvoltării
fătului, inclusiv palatoschizis şi întârzierea dezvoltării intrauterine. Pe baza datelor disponibile din
studii la a nimale, riscul toxicit ăţii (toxicitate renală, ototoxicitate) nu poate fi exclus după expunerea
prenatală la tobramicină la doze mai mari decât cele preconizate pentru administrarea oftalmică.
Alte date preclinice nu furnizează detalii suplimentare relevante în raport cu cele d eja menţionate în
alte secţiuni ale RCP.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de benzalconiu
T iloxapol
Clorură de sodiu
Sulfat de sodiu anhidru
Acid boric
Apă pentru preparate injectabile
Acid sulfuric şi/sau hidroxid de sod iu pentru ajustarea pH-ului
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
30 luni
După desigilarea flaconului: A se utiliza în decurs de 28 de zile.
8
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30ºC.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din PEJD, de culoare albă, cu picurător cu dop filetat din PP, de culoare albă.
Dimensiune ambalaj: 1 flacon conţinând 5 ml picături oftalmice, soluţie.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
SOOFT ITALIA S.p.A.
Contrada Molino, 17, 63833 Montegiorgio Fermo
Italia
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7393/2015/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Februarie 2015.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Februarie 2015 .
