VALCOMB 500 mg/150 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Valcomb 500 mg/150 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine paracetamol 500 mg și ibuprofen 150 mg
Excipient (ți) cu efecte cunoscute:
Lactoză monohidrat 3,81 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi punctul 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate în formă de capsulă de culoare albă, cu lungime 19 mm , prevăzute cu o linie
mediană pe o față și netede pe cealaltă față.
Linia de rupere are rolul doar de a facilita ruperea pentru a ușura înghițirea și nu pentru a împărți în
doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pentru ameliorarea temporară a durerilor asociate cu : cefalee, migrenă, durere de spate, dureri
menstruale, dureri dentare, dure ri musculare, simptome de răceal ă și gripă, durere în gât și febră.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Pentru administrare orală și doar pentru utilizarea pe termen scurt.
Trebuie să fie utilizată cea mai mică doză ef icace pentru cel mai scurt timp necesar pentru a ameliora
simptomele. Pacientul trebuie să se adreseze un ui medic dacă simptomele persistă sau se agravează sau
dacă medicamentul este necesar pentru mai mult de 3 zile.
Adulți
Doza uzuală este de unul sau două comprimate filmate luate la fiecare șase ore, după cum este necesar,
până la un maxim de șase comprimate filmate în 24 de ore.
Copii sub18 ani
2
Acest medicament nu este recomandat pentru copii sub 18 ani.
Vârstnici
Nu sunt necesare modificări speciale ale dozei (vezi p ct 4.4). Persoane le în vârstă prezintă un risc
crescut de consecințe grave în ceea ce privește reacțiile adverse. În cazul în care un medicament
antiinflamator nester oidian este considerată necesar , doza minimă eficace trebuie să fie utilizată pentru
cea mai scurtă durată posibilă. Î n timpul tratamentului cu AINS pacientul trebuie monitorizat în mod
regulat pentru hemoragii gastro -intestinale.
P acienț i cu insuficiență renală/ hepatică
Nu sunt necesare ajustări speciale ale dozei (vezi pct 4.4)
Mod de administrare
Este recomandat ca acest medicament să fie administrat în timpul sau imediat după masă, cu un pahar
cu apă.
4.3 Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat în cazul :
• pacienților cu istoric de reacții de hipersensibilitate la paracetamol, ibuprofen, alte AINS sau la
oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1.
• pacienților cu alcoolism activ, deoarece ingestia cronică de alcool etilic în cantitate excesiv ă poate
pred ispune pacienții la hepatoxicitate ( din cauza substanței active paracetamol).
• pacienților care au prezentat astm bronșic, urticarie, sau reacții de tip alergic după administrarea de
acid acetilsalicilic sau alte AINS.
• pacienților cu hemoragii active sau antecedente de hemoragii gastro -intestinale sau ulcer gastro -
duodenal.
• pacienților cu insuficiență cardiacă severă, insuficiență hepatică sau insuficiență renală (vezi punctul
4.4.)
• pacienților cu hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie act ivă
• pacienților cu tulburări de formare a sângelui
• trimestrului trei de sarcină (vezi pct 4.6).
Acest medicament nu trebui e să fie administrat cu alte medicamente care conțin paracetamol,
ibuprofen, acid acetilsalicilic, salicilați sau cu alte medic amente anti-inflamatorii, cu excepția cazului
în care sunt administrate sub îndrumarea unui medic. (vezi pct 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficiență hepatică
Utilizarea paracetamolului la doze mai mari decât cele recomandate poate duce la hepatotoxicitate și
chiar insuficiență hepatică și moarte. De asemenea, pacienții cu disfuncție hepatică sau antecedente de
afecțiuni hepatice, ori pacienții care urmează o terap ie pe termen lung cu ibuprofen sau tratament cu
pa ra cetamol, trebui e să le fie monitorizată funcția hepatică în mod regulat, deoarece a fost raportat
faptul că ibuprofenul prezintă un efect minor și tranzitoriu asupra enzimelor hepatice .
Au fost raportate reacții hepatice severe, inclusiv icter și cazuri letale de hepatită, dar rare, fie cu
ibuprofen sau cu alte AINS. În cazul în care testele hepatice anormale persistă sau se agravează, sau
dacă apar semne și simptome de afecțiuni hepatice, sau în cazul în care apar manifestari sistemice (de
exemplu, eozinof ilie, erupții cutanate tranzitorii, etc), ibuprofenul trebuie întrerupt. Ambele substanțe
active au fost raportate a cauza hepatotoxicitate și chiar insuficiență hepatică, mai ales în cazul
paracetamolului.
Pacienții care consumă alcool etilic în mod regulat în exces față de cantitățile recomandate, nu trebui e
să utilizeze acest medicament.
3
Insuficiență renală
Paracetamolul poate fi utilizat la pacienții cu boală renală cronică, fără ajustarea dozei. Există un risc
minim de toxicitate a paracetamolului la pacienț ii cu insuficiență renală moderată până la severă. Cu
toate acestea la pacienții care prezintă deshidratare este necesară prudență în ceea ce privește
compone nta de ibuprofen a acestui medicament la inițierea tratamentului cu ibuprofen,. Cei doi
metaboliți principali ai ibuprofenului sunt excretați în principal în urină și modi ficări ale funcției
renale pot duce la acumularea lor. Semnificația acestui fapt este necuno scută. AINS au fost raportate
de a provoca nefrotoxicitate sub diferite forme: nefrită interstițială, sindrom nefritic și insuficiență
renală. Insuficiența renală apărută în urma utilizării de ibuprofen este de obicei reversibilă. La pacienții
cu insuficiență renală, cardiacă sau insufic iență hepatică, cei care au luat diuretice și inhibitori ai ECA,
și la persoanele în vârstă, este necesară prudență, deoarece utilizarea de medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene poate duce la deteriorarea funcției renale. Doza trebuie să fie cât mai scăzut ă posibil și
trebuie monitorizată funcția renală a acestor pacienți.
Utilizarea asociată de inhibitori ai ECA sau antagoniști de receptori de angiotensină, medicamente
anti -inflamatorii și diureticele tiazidice
Utilizarea concomitentă a unui medicament inhibitor ECA (inhibitor ECA sau antagonist al
receptorilor angiotensinei), un medicament anti -inflamator (AINS sau inhibitor COX -2) și diuretic
tiazidic crește riscul de insuficiență renală. Aceasta include utilizarea în produsele de combinație fixă
care conțin mai mult de o clasă de medicamente. Utilizarea concomitentă a acestor medicamente
trebui e să fie însoțită de o monitorizare sporită a creatininei serice, în special la instituirea asocierii.
Asocierea de medicamente din aceste trei clase treb uie să fie utilizată cu prudență în special la
pacienții vârstnici sau la cei cu insuficiență renală pre- existentă.
Vârstnici
Nu este necesar ă ajustarea dozei înscrisă pe etichetă în cazul pacienților vârstnici car e au nevoie de
terapie cu paracetamol . Cei care au nevoie de terapie pentru mai mult de 10 zile trebuie să se adreseze
unui medicul pentru monitorizarea stării; cu toate acestea, nu este necesară nici o scădere a dozei
recomandate. Cu toate acestea, se recomandă prudență în ceea ce p rivește utilizarea de ibuprofen,
datorită faptului că nu trebui e să fie utilizată de către adulți cu vârsta de peste 65 de ani fără a se ține
cont de comorbidități și alte medicamente folosite, din cauza unui risc crescut de efecte adverse, în
special insuficiență cardiacă, ulcer gastro- intestinal și insuficiență renală.
Efecte hematologice
Rar, au fost raportate discrazii sanguine. Pacienții tratați pe termen lung cu ibuprofen trebuie să aibă o
monitorizare hematologică periodică.
Defecte de coagulare
Similar altor AINS, ibuprofenul p oate inhiba agregarea plachetară. A fost demonstrat faptul că
ibuprofenul prelungește timpul de sângera re (dar în limitele normale) în cazul pacienților sănătoși .
Deoarece efect ul de sângerare prelung ită poate fi exagerat la pacie nții care au ca substrat defecte
hemostatice, medicamentele care conțin ibuprofen trebuie utilizat e cu precauție la persoanele cu
defecte de coagulare intrinseci și cei care urmează o terapie anti -coagulantă .
Evenimente gastro -intestinale
Au fost întalnite ulcere superioare ga stro-intestinale, hemoragii abundente sau perforații la tratamentul
cu AINS . Riscurile cresc odată cu doza și durata tratamentului, și sunt mai frecvente la pacienții cu
vârsta de p este 65 ani. Unii pacienț i vor experimenta dispepsie, arsuri la stomac, greață , dureri de
stomac sau diaree. Aceste riscuri sunt minime atunci când acest medicament este utilizat la doza
prescrisă timp de câteva zile.
4
Medicamentele care conțin ibuprofen trebuie utilizat e cu precauție și la cea mai m ică doză eficace
pentru o durată cât mai scurtă , în cazul pacienților cu antecedente de hemoragii gastro -intestinale sau
ulcer , deoarece starea lor se poate agrava.
Datorită substanței active ibuprofen trebuie administrate cu precauție la pacienții cu an tecedente de
afecșiuni gastro-intes tinale (colită ulcerativă, boală Crohn), precum și la pacienții cu porfirie și
varicelă.
Acest medicament trebuie întrerupt în cazul în care există dovezi de hemoragii gastro- intestinale.
Utilizarea concomitentă a acidului acetilsalicilic și AINS crește de asemenea riscul de evenimente
adverse gastrointestinale grave.
Evenimente cardiovasculare trombotice
Studiile observaționale au arătat că AINS neselective, cum este ibuprofenul, pot fi asociate cu un risc
crescut de evenimente cardiovasculare grave, incluzând infarctul miocardic și accident ul vascular
cerebral, care pot crește cu doza sau durata de utilizare. Riscurile sunt descrise ca minime la doze le
zilnice maxime care includ ibuprofen la 1200 mg, doza maximă recomandată în cazul acestui
medicament.
( Raportul Agenției Europeane pentru Medicamente concluzionează pozitiv balanța beneficiu- risc
pentru AINS non -selective, octombrie 2006)
Pacienții cu afecțiuni cardi ovasculare sau facto ri de risc cardiovascular pot prezenta, de asemenea, un
risc mai mare. Pentru a reduce la minimum riscul potențial al unui eveniment cardiovascular advers în
cazul pacienților care utilizează un AINS, în special în cazul celor cu factori de risc cardiovascular,
trebui e să fie ut ilizată cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă durată posibil ă.
Nu există dovezi consistente referitor la faptul că utilizarea concomitentă a acidului acetilsalicilic
atenuează riscul posibil crescut de evenimente trombotice cardiovasculare grave asociate cu utilizarea
de AINS .
Hipertensiune arterială :
AINS pot duce la apariția de noi hipertensiuni arteriale sau agravarea hipertensiunii arteriale pre -
existente și pacienții care utilizează medicament e antihipertensive cu AINS pot avea un răspuns
antihipertensiv afectat . Se recomandă prudență în cazul prescrierii AINS la pacienții cu hipertensiune
arterială. Tensiunea arterială trebuie monitorizată îndeaproape pe durata inițierii tratamentului cu
AINS ș i apoi la intervale regulate.
Insuficiență cardiacă
Au fost observate retenție de lichide și edeme în cazul pacienților care utilizează AINS ; Prin urmare,
se recomandă prudență la pacienții cu rete nție de lichide sau insuficiență cardiacă.
Reacții cut anate severe
AINS pot determina foarte rar reacții adverse cutanate grave, cum sunt dermatita exfoliativă, necroliză
epidermică toxică (NET) și sindromul Stevens -Johnson (SSJ), care pot fi letale și care apar fără
avertisment. Aceste evenimente adverse g rave sunt idiosincratice și sunt independente de doză sau
durata de utilizare. Pacienții trebuie informați asupra semnelor și simptomelor de reacții cutanate grave
și să se adreseze medicului lor la prima apariție a unei erupții pe piele sau orice alt semn de
hipersensibilitate.
Astm bronșic preexistent
Medicamentele care conțin ibuprofen nu trebuie administrat e pacienților cu astm bronșic sensibil la
acid acetilsalicilic și trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu astm bronșic pre -existent.
5
E fecte oftalmologice
Au fost observate efecte oft almologice adverse la tratamentul cu AINS; în consecință, pacienții care
prezintă tulburări de vedere în timpul tratamentului cu medicamente care co nțin ibuprofen trebuie să
urmeze un examen oftalmologic.
Meningită aseptică
În cazul medicamentelor care conțin ibuprofen, meningita aseptică a fost raportată rar, de obicei, dar
nu î ntotdeauna în cazul pacienților cu lupus eritematos sistemi c (LES) sau alte tulburări ale țesutului
conjunctiv.
Potențiale interferențe de testare de laborator
Prin u tilizarea sistemelor analitice actuale, paracetamol ul nu cauzează interferențe cu testele de
laborator. Cu toate acestea, există anumite metode în care interferențele de laborator există, așa cum
este descris m ai jos:
Teste de urină:
Paracetamol ul, în doze terapeutice , poate interfera cu determinarea acidului 5-hidroxiindolacetic
(5HIAA), provocând rezultate fals pozitive. Determinări le false pot fi eliminate pr in evitarea ingerării
de paracetamol cu câteva ore înainte și în timpul colectării probei de urină .
Mascarea semne lor de infecție
Similar altor medicamente din această clasă care conțin ibuprofen, reducerea febrei poate masca
simptomele obișnuite de infecție.
Precauții speciale
Pentru a evita ex acerbarea afecțiunii sau insuficiența suprarenală, pacienților care au fost sub tratament
prelungit cu corticosteroizi trebui e să li se reducă treptat tratamentul și nu întrerupt brusc atunci când
le sunt adăugate schemei de tratament, medicamente care conțin ibuprofen.
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă ciclooxige naza/ sinteza de prostaglandine pot duce
la afectarea fertilității feminine, printr -un efect asupra ovulației. Acest lucru este reversibil la oprirea
medicamentului.
Un c omprimat filmat conține lactoză monohidrat 3.81 mg, rezultând în 30.48 mg de lactoză per doză
zilnică maximă recomandată. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit de
lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză -gal actoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament .
4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase şi alte forme de interacţiune
Au fost observate următoarele interacțiuni ale paracetamolului cu alte m edicamente:
• medicamente anticoagulante (warfarina) – poate fi necesară reducerea dozei dacă paracetamol ul și
anticoagulante le sunt luate pentru o perioadă prelungită de timp
• a bsorbția paracetamolului este crescut ă de substanțe care cresc evacuarea stomacului, de exemplu,
metoclopramid
• absorbția de par acetamol este scăzută de substanțe care scad evacuarea stomacului, de exemplu,
propantelina, antidepresive cu proprietăți anticolinergice și narcotice analgezice
• paracetamol ul poate crește concentrațiile plasmatice de cloramfenicol
6
• riscul de toxicita te a paracetamolului poate fi crescut în cazul pacienților cărora li se administrează
alte medicamente cu potențial hepatotoxic sau medicamente care induc enzimele hepatice
microzomale, cum sunt alcoolul etilic și medicamentele anticonvulsivante
• poate f i afectată excreția paracetamol ului și modificarea concentrații lor plasmatice atunci când se
administrează cu probenecid
• colestiramina reduce absorbția paracetamol ului în cazul în care este admnistrată în termen de o oră
după paracetamol.
• a fost raportată hepatotoxicitate severă la doze terapeutice sau supradozări moderate de paracetamol
în cazul pacienților tratați doar cu izoniazidă sau cu alte medicamente pentru tuberculoză.
• a apărut hepatotoxicitate severă după utilizarea paracetamol ului în cazul unui pacient care utiliza
zidovudină și cotrimoxazol.
Au fost observate următoarele interacțiuni ale ibuprofenului cu alte medicamente :
• anticoagulante, inclusiv warfarina – ibuprofenul intervine în stabilitatea INR-ului și poate c rește
r iscul de sângerare severă și hemoragie, uneori le tale, mai ales la nivelul tractului gastro-intestinal.
Ibu profen trebuie utilizat în cazul pacienților care utilizează warfarina numai dacă este absolut necesar
și trebuie să fie monitorizați cu atenție.
• ibuprofen poate reduce clearance- ul renal și crește concentrația plasmatică a litiului
• ibuprofen poate reduce efectul antihipertensiv al inhibitorilor ECA, beta -blocante lor și diuretice lor și
poate provoca natriuresis și hiperpotasemie în cazul paciențil or aflați sub aceste tratamente
• i buprofen reduce clearance -ul metotrexatului
• ibuprofen poate crește concentrațiile plasmatice ale glicozide lor cardiace
• ibuprofen poate crește riscul de hemoragie gastro -intestinală în special daca este luat cu
corticosteroizi
• i bupr ofen poate prelungi timpul de sângerare la pacienții tratați cu zidovudină
• i buprofen poate, de asemenea, interacționa cu probenecid, medica mente antidiabetice și fenitoină.
• i buprofen poate, de asemenea, interacționa cu tac rolimus, ciclosporină, sulfoniluree și chinolone
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul a cidului acetilsalicilic la doze mici
asupra agregării plachetare atunci când acestea sunt dozate concomitent . Cu toate acestea, limitările
acestor date și incertitudinile legate de extrapolarea datelor ex vivo la situația clinică , implică faptul că
nu pot fi trase concluzii ferme pentru utilizarea regulată a ibuprofenului și niciun efect clinic relevant
este considerat a f i mai probabil pent ru utilizarea ocazională a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
Acest medicament poate interfera cu unele medicamente. Acestea includ:
• warfarină, un medicament utilizat pentru a pr eveni formarea cheagurilor de sânge
• medicamente pentru tratamentul epilepsiei sau a convulsii lor
• cloramfenicol, un antibiotic folosit pentru tratarea infecțiilor urechii și a ochiului
• probenecid, un medicament utilizat pentru tratamentul gutei
• zidovudină, un medicament utilizat pentru tratamentul infecției cu HIV (virusul care cauzează SIDA)
• medicamente utilizate pentru tratamentul tuberculozei, cum este izoniazida
• acid acetilsalicilic, salicilați sau alte medicamente AINS
• medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau alte afecșiuni ale inimii
• diuretice, numite și medicamente pentru eliminarea apei
• litiu, un medicament utilizat pentru tratarea unor tipuri de depresie
• metotrexat, un medicament uti lizat pentru tratarea artritei și unele tipuri de cancer
• corticosteroizi, cum sunt prednis on, cortizon
Medicamentele de mai sus pot fi influențate de acest medicament sau pot afecta cât d e bine
funcționează acest medicament .
4.6 Fertilitate, sarcină şi alăptare
Sarcina
7
Nu există date de utilizare a acestui medicament la om în timpul sarcinii. Au fost raportate anomal ii
congenitale la oameni, în asociere cu administrarea AINS , deși lipsesc dovezi ale efectelor adverse în
timpul sarcinii î n urma tratamentului cu paracetamol .
Acest medicament este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină, mai ales în ultimele câteva zile
înainte de naștere.
Mai mult, nu există suficiente date de siguranță la utilizare a ibuprofenului la om în timpul sarcinii.
Prin urmare, acest medicament nu trebuie folosit în timpul primelor 6 luni de sarcină decât dacă
beneficiile po tențiale pentru pacient depășesc riscul posibil pentru făt și este contraindicat în ultimele
trei luni de sarcină (vezi pct 4.3).
Alăptarea
Paracetamolul este excretat în laptele matern, dar nu într -o cantitate semnificativă clinic, iar datele
disponibile publicate nu contraindică ală ptarea.
Ibuprofen și metaboliții săi pot trece în cantități foarte mici în laptele matern. Nu sunt cunoscute efecte
dăunătoare pentru sugari .
Având în vedere dovezile de mai sus, nu este necesară întreruperea alăptării, pentru tratamentul pe
termen scurt cu doza recomandată a acestui medicament.
F ertilitatea
Utilizarea medicamentului poate afecta fertilitatea feminină și nu este recomandat femeilor care
încearcă să rămână gravide. La femeile care au dificultăți în conceperea sau care sunt în curs de
investigare de infertilitate, trebuie luată în considerare retrag erea medicamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acest produs nu are nici o influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conduce
vehicule și de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Studiile clinice cu Valcomb nu au indicat alte efecte nedorite, altele decât cele ale paracetamolului sau
ibuprofenulu i.
Reacțiile adverse au fost clasificate în funcție de frecvență, folosind următoarea convenție:
1. Foarte frecvente (≥ 1/10);
2. F recvente (≥ 1/100 și <1/10);
3. M ai puțin frecvente (≥ 1/1000 și <1/100);
4. R are (≥ 1/10000 și <1/1000);
5. F oarte rare (<1/10000)
6. N ecunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări hematologice și limfatice Mai puțin frecvente: scăderea hemoglobinei și a
hematocritului. Deși nu a fost stabilită o relație de
cauzalitat e, au fost raportate episoade de
sângerare (de exemplu epistaxis, menoragie) în
timpul tratamentului cu acest medicament.
Foarte rare: au fost raportate tulburări
hematopoietice (agranulocitoză, anemie, anemie
aplastică, anemie hemolitică, leucopenie,
neutropenie, pancitopenie și trombocitopenie cu
sau fără purpură) ca urmare a utilizării
8
paracetamolului, dar nu au fost neapărat legate
cauzal de medicament
Tulburări cardiace Frecvente: edem, retenție de lichide; retenția de
lichide răspunde în general pr ompt la întreruperea
medicamentului
Foarte rare: palpitații; tahicardie; au fost
raportate aritmii și alte aritmii cardiace. Au fost
raportate edem, hipertensiune arterială și
insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu
AINS.
Tulburări acustice și vestibulare Foarte rare: vertij
Frecvente : tinitus (pentru medicamente care
conțin ibuprofen)
Tulburări oculare Mai puțin frecvente: a apărut ambliopie (vedere
încețoșată și/ sau diminuată, scotoame și/ sau
modificări ale vederii colorate) dar este de obicei
reversibilă, după încetarea tratamentului. Ori ce
pacient cu probleme oculare trebuie să urmeze un
examen ofta lmologic, care include regiunile
vederii centrale
Tulburări gastro-intestinale Frecvente: dureri abdominale, diaree, dispepsie,
greață, disconfort gastric și vărsături
Mai puțin frecvente: flatulență și constipație,
ulcer peptic, perforație sau hemoragie gastro-
intestinale, cu simptome de melenă, hematemeză,
uneori fatale, în special la vârstnici. Au fost
raportate stomatită ulceroasă și exacerbarea colitei
ulcerative și a bolii Crohn în urma administrării.
Mai puț in frecvent au fost observate gastrita și
pancreatita.
Tulburări generale și la nivelul locului de
administrare
Foarte rare: fatigabilitate și stare general de rău.
Tulburări hepatobiliare Foarte rare: funcționarea anormală a ficatului,
hepatită și icter. În supradozaj, paracetamolul
poate provoca insuficiență hepatică acută,
insuficiență hepatică, necroză hepatică și leziuni
hepatice.
Tulburări ale sistemului imunitar Foarte rare: au fost raportate reacții de
hipersensibilitate, inclusiv er upții cutanate și
sensibilitate încrucișată la tratamentul cu
simpatomimetice.
Investigații Frecvente: valori crescute ale
alaninaminotransferazei, creșterea gama -glutamil
și teste funcționale hepatice anormale cu
paracetamol.
Valori crescute ale creatinin ei sanguine și ureea
sanguină.
Mai puțin frecvente : valori crescute ale aspartat
aminotransferaza, fosfataza alcalină din sânge și
9
creatina fosfokinazică, hemoglobina a scăzut și
numărul de trombocite a crescut
Foarte rare: parestezie, nevrită optică și
somnolență.
Tulburari metabolice și de nutriție Foarte rare: În cazul acidozei metabolice,
cauzalitatea este incertă, deoarece mai mult de un
medicament a fost ingerat. Cazul de acidoză
metabolică a urmat după ingestia de 75 de grame
de paracetamol, 1,95 grame de acid acetilsalicilic,
și o cantitate mică dintr -un detergent lichid de uz
casnic. Pacientul a prezentat, de asemenea, o
istorie de convulsii, pe care autorii au raportat -o
că ar fi putut contribui la un nivel crescut de
lactoză, indicative de acidoză metabolică.
Efectele secundare metabolice include
hipokaliemie. Au fost raportate efecte secundare
metabolice, inclusiv acidoză metabolică în urma
unei supradoze masive de acetaminofen.
Mai puțin frecvente : ginecomastie, reacție
hipoglicemică
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: amețeli, cefalee, nervozitate
Mai puțin frecvente: depresie, insomnie,
confuzie, labilitate emoțională, somnolență,
meningită aseptică cu febră și comă
Rare : parestezii, halucinații, tulburări ale viselor
Foarte rare : parestezie, stimulare paradoxală,
nevrită optică, somnolență, deficiențe
psihomotorii, efecte extrapiramidale, tremor și
convulsii.
Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente: retenție urinară
Foarte rare : Nefrotoxicitate în diverse forme,
inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și
insufi ciență renală acută și cronică.
Efecte adverse renale sunt cel mai adesea
observate după supradozaj, după abuzul cronic
(adesea cu mai multe analgezice), sau în asociere
cu hepatotoxicitatea cauzată de paracetamol.
Necroza tubulară acută apare de obicei în legătură
cu insuficiența hepatică, dar a fost observată ca o
constatare izolată, în cazuri rare. De asemenea o
posibilă creștere a riscului de carcinom cu celule
renale a fost asociată cu utilizarea cronică de
paracetamol.
Un studiu de caz de control al pacienților cu boală
renală în stadiu terminal a sugerat că, consumul
pe termen lung de paracetamol poate crește în
mod semnificativ riscul de boală renală în stadiu
terminal, în special la pacienții care au luat mai
mult de 1000 de mg pe zi.
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Mai puțin frecvente: îngroșarea secrețiilor
tractului respirator
10
Foarte rare : reactivitate respiratorie, inclusiv:
astm bronșic , exacerbarea astmului bronșic,
bronhospasm și dispnee
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Frecvente: erupții cutanate tranzitorii (inclusiv de
tip maculopapular), prurit.
Foarte rare: hiperhidroză, purpură ș i
fotosensibilitate. Dermatoze exfoliative. Reacții
buloase, inclusiv eritem polimorf, sindrom
Stevens Johnson și necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Paracetamol :
Pot să apară afectare hepatică și chiar insuficiență hepatică în caz de supradozaj cu paracetamol.
Simptomele de supradozaj cu paracetamol în primele 24 de ore sunt paloare, greață, vărsături, anorexie
și dureri abdominale. Afectare a hepatică poate deveni evident ă la 12- 48 ore de la ingestie. Pot să apară
anomalii ale metabolismului glucozei și acidoză metabolică. În intoxicații grave, insuficiența hepatică
poate evolua la encefalopatie, comă și moarte. Se poate dezvolta i nsuficiență renală acută cu necroză
tubulară acută , în lipsa unor leziuni hepatice severe. Au fost raportate aritmii cardiace. Leziuni
hepatice sunt posibil să apară la adulții care au luat 10 g sau mai mult de paracetamol, din cauza
cantităților suplimentare de metabolit toxic.
Ibuprofen
Simptomele includ greață, dureri abdominale și vomă, amețeală, convulsii și rar, pierderea
cunoștiinței. Caracteristici clinice de supradozaj cu ibuprofen care pot rezulta sunt depresia sistemului
nervos central și a sistemului respirator.
Tratament
Paracetamol :
Tratamentul prompt este esențial în tratamentul supradozajului cu paracetamol chiar și atunci când nu
există simptome evidente, din cauza riscurilor de afectare hepati că, care apar după câteva ore sau chiar
zile de întârziere. Tratamentul medical este recomandat, fără întârziere la orice pacient care a ingerat
7,5 g sau mai mult de paracetamol în precedentele 4 ore. Trebuie luat în considerare lavajul gastric.
T rebuie să fie institu ită terapie specific ă cu un antidot, cum este acetilcisteină (intravenos) sau
metionină (oral) cât mai curând posibil, pentru a inversa leziunile hepatice.
Acetilcisteina este ce a mai eficient ă atunci când este administrată în primele 8 ore de ingerare a
supradozei, efectul diminuându- se progresiv între 8 și 16 ore. S-a crezut că un tratament început după
mai mult de 15 de ore de la supradozaj nu prezintă nici un beneficiu și ar putea agrava, eventual, riscul
de encefalopatie hepatică. Cu toa te acestea, a fost dovedit faptul că administrarea târzie este sigură, iar
11
studiile la pacienți i tratați în intervalul de până la 36 de ore de la ingestie , sugerează că rezultat ele
benefice pot fi obținute și dincolo de 15 ore. În plus, administrarea intravenoasă de acetilcisteină la
pacienții care au dezvoltat deja insuficiență hepatică fulminantă a fost demonstrat de a reduce
morbiditatea ș i mortalitatea.
O doză iniți ală de 150 mg / kg de acetilcisteină în 200 ml glucoză 5% se administrează intrave nos timp
de 15 minute , urmată de o perfuzie intravenoasă de 50 mg / kg în 500 ml glucoză 5% timp de 4 ore și
apoi la 100 mg / kg în 1 litru de glucoză 5% timp de 16 ore. Volumul intravenous de lichide trebuie
modificat pentru copii.
Metionina este administ rată oral sub formă de 2,5 g la fiecare 4 ore până la 10 g. Tratamentul cu
metionină trebuie început în de curs de 10 de ore de la ingestia de paracetamol; în caz contrar acesta va
fi ineficient și poate exacerba afectarea ficatului.
Dovezi ale simptome lor grave pot să nu devină evidente până la 4 sau 5 zile de la supradozaj, pacienții
necesitând să fie supravegheați cu atenție pentru o perioadă îndelungată .
Ibuprofen:
În caz de supradozaj acut, stomacul trebuie să fie golit prin vărsături sau lavaj, deș i este puțin probabil
să fie recuperată o cantitate mică de medicament dacă a trecut mai mult de o oră de la ingestie.
Datorită faptului că medicamentul este acid și se excretă în urină, teoretic este benefic să se
administreze alcalinizante și să se inducă diureza. În plus față de măsurile de susținere, utiliz area de
cărbune activat oral poate ajuta la reducerea absorbției și reabsorbția comprimatelor filmate de
ibuprofen.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Cod ATC: M01AE51- sistemul musculo- scheletic, medicamente antiinflamatoare și antireumatice,
non- steroidiene, derivați ai acidului propionic. Combinații ale ibuprofenului.
Mecanism de acţiune
Deși locul exact și mecanismul de acțiune analgezic al paracetamolului nu este clar definit, se
pare că acesta induce analgezie prin ridicarea pragul ului de durere. Mecanismul potențial
poate implica inhibarea căii oxidului nitric mediată de o varietate de receptori pentru
neurotransmițători, inclusiv N -metil- D-aspartat și substanță P.
Ibuprofenul este un derivat al acidului propionic cu activitate analgezică, antiinflamatorie și
antipiretică. Efectul terapeutic ca medicament antiinflamator nesteroidian rezultă
din efectul său inhibitor asupra enzimei ciclooxigenaza, ceea ce duce la reducerea sintezei de
prostaglandine.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul acidului acetilsalicilic în doze mici
asupra agregării plachetare atunci când ac estea sunt dozate concomitent. Într-un studiu, atunci când o
singură doză de 400 mg de ibuprofen a fost lua tă în termen de 8 ore înainte sau în decurs de 30 de
minute după administrare de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81mg), a avut l oc un efect scăzut
al acid ului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau agr egării trombocitelor. Cu toate acestea,
limitările acestor date și incertitudinile legate de extrapolarea datelor ex vivo la situația clinică implică
faptul că nu există concluzii ferme care pot fi făcute pentru utilizarea regulată a ibuprofenului , și nici
un efect clinic nu este considerat relevant pentru utilizarea ocazională a ibuprofenului .
Mecanismul exact de acțiune al ibup rofenului este considerat a fi prin inhibarea periferică a
ciclooxigenazei și inhibarea ulterioară de prostaglandin sintetaze.
12
Studii clinice
Au fost efectuate studii randomiz ate, dublu-orb cu combinația folosind modelul durere dentară acută
ș i durere post-operatori e. Studiile au arătat că:
• De-a lung ul celor 48 de ore, acest medicament (Valcomb) a avut un debut mai rapid decât
oricare dintre cele două componente active și cu efect analgezic superior decât aceeași doză
zilnică de paracetamol (p = 0,007 în repaus, p = 0,006 la activitate) și ibuprofen (p = 0,003 în repaus,
p = 0,007 la activitate)
• Toate cele trei doze evaluate (jumătate de comprimat sau un comprimat sau două comprimate)
au fost eficace în comparație cu placebo (p = 0.004 la 0.002), iar cea mai mare doză (două
comprimate) a avut cea mai mare rată de răspuns (50% ), cele mai mici scoruri maxime de durere
VAS , cel mai mare timp pentru medicație de urgență și cel mai mic % din pacienții ca re necesită
medicație de urgență . Toate aceste măsuri au fost semnificativ diferite de placebo (p <0,05).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție
Atât paracetamol ul, cât și ibuprofenul , sunt rapid absorbit e din tractul g astro-intestinal cu concentrație
plasmatică maximă care apare la aproximativ 10 până la 60 minute după administrarea orală.
Rata de absor bție atât a paracetamol ului, cât și a ibuprofenului din formularea medicamentului este
ușor întârziată ca urmare a administrării după m asă.
Distribuție
Ca pentru orice medicament care conține paracetamol, este distribuit în majoritatea țesuturilor
organismului.
Ibuprofenul este legat puternic (90-99%) de proteinele plasmatice.
Metabolizare
Paracetamolul este metabolizat în ficat ș i excretat în urină, în principal ca glucuronid inactiv și sulfat-
conjugați. Mai puțin de 5% este excretat sub formă nemodificată. Metaboliții paracetamolului includ
un hidroxilat intermediar minor care are activitate hepatotoxic ă. Acest intermediar activ este detoxifiat
prin conjugare cu glutation, cu toate acestea, se poate acumula în caz de supradozaj cu paracetamol și
dacă este lăsat netratat are potențialul de a provoca leziuni hepatice severe și chiar ireversibile.
Paracetamolul es te metabolizat dife rit de nou-născuții prematur, nou- născuți și copii mici în
comparație cu adulții, conjugatul sulfat fiind cel mai predominant.
Ibuprofenul este metabolizat în ficat în proporție m are la compuși inactivi , în principal prin
glucuronoconjugare.
Căile metabolice ale paracetamolului și ibuprofenului sunt distincte și nu trebuie să existe interacțiuni
medicamentoase în cazul în care metabolizarea unuia afectează metabolizarea celuilalt. Un studiu
oficial, utilizând enzime hepatice umane pentru a investiga o a stfel de posibilitate nu a reușit să
găsească nici o in teracțiune potențial medicamentoasă, pe căi metabolice.
Î ntr -un alt studiu, efectul ibuprofenului asupra metabolismului oxidativ al paracetamolului a fost
evaluat la voluntari sănătoși, în condiții de repaus alimentar. Rez ultatele studiului au indicat că
ibuprofenul nu a modifica t cantitatea de paracetamol ce suferă metabolizare oxidativ ă, deoarece
cantitatea de paracetamol și ai metaboliților săi (glutation -, merc apturat -, cistein -, glucuronid - și sulfat -
paracetamol) a fost similară atunci când au fost administrați singuri, ca paracetamol, sau prin
administrarea concomitentă de ibuprofen ( ca o combinație fixă Valcomb). Acest studiu clarifică orice
13
risc hepatic ad ăugat de metabolitul hepatot oxic, NAPQI, al paracetamolului, dacă se administrează cu
ibuprofen.
Eliminare
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare variază de la aproximativ 1 până la 3 ore.
Atât metaboliții inactivi, cât și o cantitate mică de ibuprofen nemodificat sunt excretați rapid și
complet prin rinichi, cu 95% din doza administrată eliminată în urină în termen de patru ore de la
inge stie.Timpul de înjumătățire al ibuprofenului este de aproximativ 2 ore.
R elație farmacocinetică
Un studiu specific realizat pentru investigarea posibilelor efecte ale paracetamolului asupra clearance-
ul ui plasmatic de ibuprofen și vice -versa nu a identificat interacțiuni medicamentoase.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Prof ilul de siguranță toxicologic al ibuprofen ului și paracetamol ului a fost stabilit în experimente la
animale. Nu există date noi preclinice relevante, care se adaugă la datele de ja prezentate în acest
Rezumat al Caracteristicilor Produsului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
A midon de porumb
Amidon de porumb pregelatinizat
C eluloză microcristalină
C roscarmeloză sodică
S tearat de magneziu
Opadry alb OY -LS -58900 care conține:
• Hipromeloză 15cP
• Lactoză monohidrat
• Dioxid de titan (E 171)
• Mac rogol 4000
• C itrat sodic dihidrat
• Talc
6.2 Incompatibilităţi
Nu se aplică
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30º C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
14
Fiecare cutie conține 8, 10, 16, 20, 24, 30 și 32 comprimate filmate ambalate în blister e PVC/Al
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale pentru eliminare.
Orice produs sau material rezidual neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pharmaswiss Česká republika s.r.o.
Jankovcova 1569/2c, 170 00 Praha 7,
Republica Cehă
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7628/201 5/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Valcomb 500 mg/150 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conţine paracetamol 500 mg și ibuprofen 150 mg
Excipient (ți) cu efecte cunoscute:
Lactoză monohidrat 3,81 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi punctul 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate în formă de capsulă de culoare albă, cu lungime 19 mm , prevăzute cu o linie
mediană pe o față și netede pe cealaltă față.
Linia de rupere are rolul doar de a facilita ruperea pentru a ușura înghițirea și nu pentru a împărți în
doze egale.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pentru ameliorarea temporară a durerilor asociate cu : cefalee, migrenă, durere de spate, dureri
menstruale, dureri dentare, dure ri musculare, simptome de răceal ă și gripă, durere în gât și febră.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Pentru administrare orală și doar pentru utilizarea pe termen scurt.
Trebuie să fie utilizată cea mai mică doză ef icace pentru cel mai scurt timp necesar pentru a ameliora
simptomele. Pacientul trebuie să se adreseze un ui medic dacă simptomele persistă sau se agravează sau
dacă medicamentul este necesar pentru mai mult de 3 zile.
Adulți
Doza uzuală este de unul sau două comprimate filmate luate la fiecare șase ore, după cum este necesar,
până la un maxim de șase comprimate filmate în 24 de ore.
Copii sub18 ani
2
Acest medicament nu este recomandat pentru copii sub 18 ani.
Vârstnici
Nu sunt necesare modificări speciale ale dozei (vezi p ct 4.4). Persoane le în vârstă prezintă un risc
crescut de consecințe grave în ceea ce privește reacțiile adverse. În cazul în care un medicament
antiinflamator nester oidian este considerată necesar , doza minimă eficace trebuie să fie utilizată pentru
cea mai scurtă durată posibilă. Î n timpul tratamentului cu AINS pacientul trebuie monitorizat în mod
regulat pentru hemoragii gastro -intestinale.
P acienț i cu insuficiență renală/ hepatică
Nu sunt necesare ajustări speciale ale dozei (vezi pct 4.4)
Mod de administrare
Este recomandat ca acest medicament să fie administrat în timpul sau imediat după masă, cu un pahar
cu apă.
4.3 Contraindicaţii
Acest medicament este contraindicat în cazul :
• pacienților cu istoric de reacții de hipersensibilitate la paracetamol, ibuprofen, alte AINS sau la
oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1.
• pacienților cu alcoolism activ, deoarece ingestia cronică de alcool etilic în cantitate excesiv ă poate
pred ispune pacienții la hepatoxicitate ( din cauza substanței active paracetamol).
• pacienților care au prezentat astm bronșic, urticarie, sau reacții de tip alergic după administrarea de
acid acetilsalicilic sau alte AINS.
• pacienților cu hemoragii active sau antecedente de hemoragii gastro -intestinale sau ulcer gastro -
duodenal.
• pacienților cu insuficiență cardiacă severă, insuficiență hepatică sau insuficiență renală (vezi punctul
4.4.)
• pacienților cu hemoragie cerebrovasculară sau altă hemoragie act ivă
• pacienților cu tulburări de formare a sângelui
• trimestrului trei de sarcină (vezi pct 4.6).
Acest medicament nu trebui e să fie administrat cu alte medicamente care conțin paracetamol,
ibuprofen, acid acetilsalicilic, salicilați sau cu alte medic amente anti-inflamatorii, cu excepția cazului
în care sunt administrate sub îndrumarea unui medic. (vezi pct 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Insuficiență hepatică
Utilizarea paracetamolului la doze mai mari decât cele recomandate poate duce la hepatotoxicitate și
chiar insuficiență hepatică și moarte. De asemenea, pacienții cu disfuncție hepatică sau antecedente de
afecțiuni hepatice, ori pacienții care urmează o terap ie pe termen lung cu ibuprofen sau tratament cu
pa ra cetamol, trebui e să le fie monitorizată funcția hepatică în mod regulat, deoarece a fost raportat
faptul că ibuprofenul prezintă un efect minor și tranzitoriu asupra enzimelor hepatice .
Au fost raportate reacții hepatice severe, inclusiv icter și cazuri letale de hepatită, dar rare, fie cu
ibuprofen sau cu alte AINS. În cazul în care testele hepatice anormale persistă sau se agravează, sau
dacă apar semne și simptome de afecțiuni hepatice, sau în cazul în care apar manifestari sistemice (de
exemplu, eozinof ilie, erupții cutanate tranzitorii, etc), ibuprofenul trebuie întrerupt. Ambele substanțe
active au fost raportate a cauza hepatotoxicitate și chiar insuficiență hepatică, mai ales în cazul
paracetamolului.
Pacienții care consumă alcool etilic în mod regulat în exces față de cantitățile recomandate, nu trebui e
să utilizeze acest medicament.
3
Insuficiență renală
Paracetamolul poate fi utilizat la pacienții cu boală renală cronică, fără ajustarea dozei. Există un risc
minim de toxicitate a paracetamolului la pacienț ii cu insuficiență renală moderată până la severă. Cu
toate acestea la pacienții care prezintă deshidratare este necesară prudență în ceea ce privește
compone nta de ibuprofen a acestui medicament la inițierea tratamentului cu ibuprofen,. Cei doi
metaboliți principali ai ibuprofenului sunt excretați în principal în urină și modi ficări ale funcției
renale pot duce la acumularea lor. Semnificația acestui fapt este necuno scută. AINS au fost raportate
de a provoca nefrotoxicitate sub diferite forme: nefrită interstițială, sindrom nefritic și insuficiență
renală. Insuficiența renală apărută în urma utilizării de ibuprofen este de obicei reversibilă. La pacienții
cu insuficiență renală, cardiacă sau insufic iență hepatică, cei care au luat diuretice și inhibitori ai ECA,
și la persoanele în vârstă, este necesară prudență, deoarece utilizarea de medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene poate duce la deteriorarea funcției renale. Doza trebuie să fie cât mai scăzut ă posibil și
trebuie monitorizată funcția renală a acestor pacienți.
Utilizarea asociată de inhibitori ai ECA sau antagoniști de receptori de angiotensină, medicamente
anti -inflamatorii și diureticele tiazidice
Utilizarea concomitentă a unui medicament inhibitor ECA (inhibitor ECA sau antagonist al
receptorilor angiotensinei), un medicament anti -inflamator (AINS sau inhibitor COX -2) și diuretic
tiazidic crește riscul de insuficiență renală. Aceasta include utilizarea în produsele de combinație fixă
care conțin mai mult de o clasă de medicamente. Utilizarea concomitentă a acestor medicamente
trebui e să fie însoțită de o monitorizare sporită a creatininei serice, în special la instituirea asocierii.
Asocierea de medicamente din aceste trei clase treb uie să fie utilizată cu prudență în special la
pacienții vârstnici sau la cei cu insuficiență renală pre- existentă.
Vârstnici
Nu este necesar ă ajustarea dozei înscrisă pe etichetă în cazul pacienților vârstnici car e au nevoie de
terapie cu paracetamol . Cei care au nevoie de terapie pentru mai mult de 10 zile trebuie să se adreseze
unui medicul pentru monitorizarea stării; cu toate acestea, nu este necesară nici o scădere a dozei
recomandate. Cu toate acestea, se recomandă prudență în ceea ce p rivește utilizarea de ibuprofen,
datorită faptului că nu trebui e să fie utilizată de către adulți cu vârsta de peste 65 de ani fără a se ține
cont de comorbidități și alte medicamente folosite, din cauza unui risc crescut de efecte adverse, în
special insuficiență cardiacă, ulcer gastro- intestinal și insuficiență renală.
Efecte hematologice
Rar, au fost raportate discrazii sanguine. Pacienții tratați pe termen lung cu ibuprofen trebuie să aibă o
monitorizare hematologică periodică.
Defecte de coagulare
Similar altor AINS, ibuprofenul p oate inhiba agregarea plachetară. A fost demonstrat faptul că
ibuprofenul prelungește timpul de sângera re (dar în limitele normale) în cazul pacienților sănătoși .
Deoarece efect ul de sângerare prelung ită poate fi exagerat la pacie nții care au ca substrat defecte
hemostatice, medicamentele care conțin ibuprofen trebuie utilizat e cu precauție la persoanele cu
defecte de coagulare intrinseci și cei care urmează o terapie anti -coagulantă .
Evenimente gastro -intestinale
Au fost întalnite ulcere superioare ga stro-intestinale, hemoragii abundente sau perforații la tratamentul
cu AINS . Riscurile cresc odată cu doza și durata tratamentului, și sunt mai frecvente la pacienții cu
vârsta de p este 65 ani. Unii pacienț i vor experimenta dispepsie, arsuri la stomac, greață , dureri de
stomac sau diaree. Aceste riscuri sunt minime atunci când acest medicament este utilizat la doza
prescrisă timp de câteva zile.
4
Medicamentele care conțin ibuprofen trebuie utilizat e cu precauție și la cea mai m ică doză eficace
pentru o durată cât mai scurtă , în cazul pacienților cu antecedente de hemoragii gastro -intestinale sau
ulcer , deoarece starea lor se poate agrava.
Datorită substanței active ibuprofen trebuie administrate cu precauție la pacienții cu an tecedente de
afecșiuni gastro-intes tinale (colită ulcerativă, boală Crohn), precum și la pacienții cu porfirie și
varicelă.
Acest medicament trebuie întrerupt în cazul în care există dovezi de hemoragii gastro- intestinale.
Utilizarea concomitentă a acidului acetilsalicilic și AINS crește de asemenea riscul de evenimente
adverse gastrointestinale grave.
Evenimente cardiovasculare trombotice
Studiile observaționale au arătat că AINS neselective, cum este ibuprofenul, pot fi asociate cu un risc
crescut de evenimente cardiovasculare grave, incluzând infarctul miocardic și accident ul vascular
cerebral, care pot crește cu doza sau durata de utilizare. Riscurile sunt descrise ca minime la doze le
zilnice maxime care includ ibuprofen la 1200 mg, doza maximă recomandată în cazul acestui
medicament.
( Raportul Agenției Europeane pentru Medicamente concluzionează pozitiv balanța beneficiu- risc
pentru AINS non -selective, octombrie 2006)
Pacienții cu afecțiuni cardi ovasculare sau facto ri de risc cardiovascular pot prezenta, de asemenea, un
risc mai mare. Pentru a reduce la minimum riscul potențial al unui eveniment cardiovascular advers în
cazul pacienților care utilizează un AINS, în special în cazul celor cu factori de risc cardiovascular,
trebui e să fie ut ilizată cea mai mică doză eficace, pentru cea mai scurtă durată posibil ă.
Nu există dovezi consistente referitor la faptul că utilizarea concomitentă a acidului acetilsalicilic
atenuează riscul posibil crescut de evenimente trombotice cardiovasculare grave asociate cu utilizarea
de AINS .
Hipertensiune arterială :
AINS pot duce la apariția de noi hipertensiuni arteriale sau agravarea hipertensiunii arteriale pre -
existente și pacienții care utilizează medicament e antihipertensive cu AINS pot avea un răspuns
antihipertensiv afectat . Se recomandă prudență în cazul prescrierii AINS la pacienții cu hipertensiune
arterială. Tensiunea arterială trebuie monitorizată îndeaproape pe durata inițierii tratamentului cu
AINS ș i apoi la intervale regulate.
Insuficiență cardiacă
Au fost observate retenție de lichide și edeme în cazul pacienților care utilizează AINS ; Prin urmare,
se recomandă prudență la pacienții cu rete nție de lichide sau insuficiență cardiacă.
Reacții cut anate severe
AINS pot determina foarte rar reacții adverse cutanate grave, cum sunt dermatita exfoliativă, necroliză
epidermică toxică (NET) și sindromul Stevens -Johnson (SSJ), care pot fi letale și care apar fără
avertisment. Aceste evenimente adverse g rave sunt idiosincratice și sunt independente de doză sau
durata de utilizare. Pacienții trebuie informați asupra semnelor și simptomelor de reacții cutanate grave
și să se adreseze medicului lor la prima apariție a unei erupții pe piele sau orice alt semn de
hipersensibilitate.
Astm bronșic preexistent
Medicamentele care conțin ibuprofen nu trebuie administrat e pacienților cu astm bronșic sensibil la
acid acetilsalicilic și trebuie utilizate cu precauție la pacienții cu astm bronșic pre -existent.
5
E fecte oftalmologice
Au fost observate efecte oft almologice adverse la tratamentul cu AINS; în consecință, pacienții care
prezintă tulburări de vedere în timpul tratamentului cu medicamente care co nțin ibuprofen trebuie să
urmeze un examen oftalmologic.
Meningită aseptică
În cazul medicamentelor care conțin ibuprofen, meningita aseptică a fost raportată rar, de obicei, dar
nu î ntotdeauna în cazul pacienților cu lupus eritematos sistemi c (LES) sau alte tulburări ale țesutului
conjunctiv.
Potențiale interferențe de testare de laborator
Prin u tilizarea sistemelor analitice actuale, paracetamol ul nu cauzează interferențe cu testele de
laborator. Cu toate acestea, există anumite metode în care interferențele de laborator există, așa cum
este descris m ai jos:
Teste de urină:
Paracetamol ul, în doze terapeutice , poate interfera cu determinarea acidului 5-hidroxiindolacetic
(5HIAA), provocând rezultate fals pozitive. Determinări le false pot fi eliminate pr in evitarea ingerării
de paracetamol cu câteva ore înainte și în timpul colectării probei de urină .
Mascarea semne lor de infecție
Similar altor medicamente din această clasă care conțin ibuprofen, reducerea febrei poate masca
simptomele obișnuite de infecție.
Precauții speciale
Pentru a evita ex acerbarea afecțiunii sau insuficiența suprarenală, pacienților care au fost sub tratament
prelungit cu corticosteroizi trebui e să li se reducă treptat tratamentul și nu întrerupt brusc atunci când
le sunt adăugate schemei de tratament, medicamente care conțin ibuprofen.
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă ciclooxige naza/ sinteza de prostaglandine pot duce
la afectarea fertilității feminine, printr -un efect asupra ovulației. Acest lucru este reversibil la oprirea
medicamentului.
Un c omprimat filmat conține lactoză monohidrat 3.81 mg, rezultând în 30.48 mg de lactoză per doză
zilnică maximă recomandată. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit de
lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză -gal actoză nu trebuie să utilizeze acest
medicament .
4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase şi alte forme de interacţiune
Au fost observate următoarele interacțiuni ale paracetamolului cu alte m edicamente:
• medicamente anticoagulante (warfarina) – poate fi necesară reducerea dozei dacă paracetamol ul și
anticoagulante le sunt luate pentru o perioadă prelungită de timp
• a bsorbția paracetamolului este crescut ă de substanțe care cresc evacuarea stomacului, de exemplu,
metoclopramid
• absorbția de par acetamol este scăzută de substanțe care scad evacuarea stomacului, de exemplu,
propantelina, antidepresive cu proprietăți anticolinergice și narcotice analgezice
• paracetamol ul poate crește concentrațiile plasmatice de cloramfenicol
6
• riscul de toxicita te a paracetamolului poate fi crescut în cazul pacienților cărora li se administrează
alte medicamente cu potențial hepatotoxic sau medicamente care induc enzimele hepatice
microzomale, cum sunt alcoolul etilic și medicamentele anticonvulsivante
• poate f i afectată excreția paracetamol ului și modificarea concentrații lor plasmatice atunci când se
administrează cu probenecid
• colestiramina reduce absorbția paracetamol ului în cazul în care este admnistrată în termen de o oră
după paracetamol.
• a fost raportată hepatotoxicitate severă la doze terapeutice sau supradozări moderate de paracetamol
în cazul pacienților tratați doar cu izoniazidă sau cu alte medicamente pentru tuberculoză.
• a apărut hepatotoxicitate severă după utilizarea paracetamol ului în cazul unui pacient care utiliza
zidovudină și cotrimoxazol.
Au fost observate următoarele interacțiuni ale ibuprofenului cu alte medicamente :
• anticoagulante, inclusiv warfarina – ibuprofenul intervine în stabilitatea INR-ului și poate c rește
r iscul de sângerare severă și hemoragie, uneori le tale, mai ales la nivelul tractului gastro-intestinal.
Ibu profen trebuie utilizat în cazul pacienților care utilizează warfarina numai dacă este absolut necesar
și trebuie să fie monitorizați cu atenție.
• ibuprofen poate reduce clearance- ul renal și crește concentrația plasmatică a litiului
• ibuprofen poate reduce efectul antihipertensiv al inhibitorilor ECA, beta -blocante lor și diuretice lor și
poate provoca natriuresis și hiperpotasemie în cazul paciențil or aflați sub aceste tratamente
• i buprofen reduce clearance -ul metotrexatului
• ibuprofen poate crește concentrațiile plasmatice ale glicozide lor cardiace
• ibuprofen poate crește riscul de hemoragie gastro -intestinală în special daca este luat cu
corticosteroizi
• i bupr ofen poate prelungi timpul de sângerare la pacienții tratați cu zidovudină
• i buprofen poate, de asemenea, interacționa cu probenecid, medica mente antidiabetice și fenitoină.
• i buprofen poate, de asemenea, interacționa cu tac rolimus, ciclosporină, sulfoniluree și chinolone
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul a cidului acetilsalicilic la doze mici
asupra agregării plachetare atunci când acestea sunt dozate concomitent . Cu toate acestea, limitările
acestor date și incertitudinile legate de extrapolarea datelor ex vivo la situația clinică , implică faptul că
nu pot fi trase concluzii ferme pentru utilizarea regulată a ibuprofenului și niciun efect clinic relevant
este considerat a f i mai probabil pent ru utilizarea ocazională a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).
Acest medicament poate interfera cu unele medicamente. Acestea includ:
• warfarină, un medicament utilizat pentru a pr eveni formarea cheagurilor de sânge
• medicamente pentru tratamentul epilepsiei sau a convulsii lor
• cloramfenicol, un antibiotic folosit pentru tratarea infecțiilor urechii și a ochiului
• probenecid, un medicament utilizat pentru tratamentul gutei
• zidovudină, un medicament utilizat pentru tratamentul infecției cu HIV (virusul care cauzează SIDA)
• medicamente utilizate pentru tratamentul tuberculozei, cum este izoniazida
• acid acetilsalicilic, salicilați sau alte medicamente AINS
• medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau alte afecșiuni ale inimii
• diuretice, numite și medicamente pentru eliminarea apei
• litiu, un medicament utilizat pentru tratarea unor tipuri de depresie
• metotrexat, un medicament uti lizat pentru tratarea artritei și unele tipuri de cancer
• corticosteroizi, cum sunt prednis on, cortizon
Medicamentele de mai sus pot fi influențate de acest medicament sau pot afecta cât d e bine
funcționează acest medicament .
4.6 Fertilitate, sarcină şi alăptare
Sarcina
7
Nu există date de utilizare a acestui medicament la om în timpul sarcinii. Au fost raportate anomal ii
congenitale la oameni, în asociere cu administrarea AINS , deși lipsesc dovezi ale efectelor adverse în
timpul sarcinii î n urma tratamentului cu paracetamol .
Acest medicament este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină, mai ales în ultimele câteva zile
înainte de naștere.
Mai mult, nu există suficiente date de siguranță la utilizare a ibuprofenului la om în timpul sarcinii.
Prin urmare, acest medicament nu trebuie folosit în timpul primelor 6 luni de sarcină decât dacă
beneficiile po tențiale pentru pacient depășesc riscul posibil pentru făt și este contraindicat în ultimele
trei luni de sarcină (vezi pct 4.3).
Alăptarea
Paracetamolul este excretat în laptele matern, dar nu într -o cantitate semnificativă clinic, iar datele
disponibile publicate nu contraindică ală ptarea.
Ibuprofen și metaboliții săi pot trece în cantități foarte mici în laptele matern. Nu sunt cunoscute efecte
dăunătoare pentru sugari .
Având în vedere dovezile de mai sus, nu este necesară întreruperea alăptării, pentru tratamentul pe
termen scurt cu doza recomandată a acestui medicament.
F ertilitatea
Utilizarea medicamentului poate afecta fertilitatea feminină și nu este recomandat femeilor care
încearcă să rămână gravide. La femeile care au dificultăți în conceperea sau care sunt în curs de
investigare de infertilitate, trebuie luată în considerare retrag erea medicamentului.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Acest produs nu are nici o influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conduce
vehicule și de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Studiile clinice cu Valcomb nu au indicat alte efecte nedorite, altele decât cele ale paracetamolului sau
ibuprofenulu i.
Reacțiile adverse au fost clasificate în funcție de frecvență, folosind următoarea convenție:
1. Foarte frecvente (≥ 1/10);
2. F recvente (≥ 1/100 și <1/10);
3. M ai puțin frecvente (≥ 1/1000 și <1/100);
4. R are (≥ 1/10000 și <1/1000);
5. F oarte rare (<1/10000)
6. N ecunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări hematologice și limfatice Mai puțin frecvente: scăderea hemoglobinei și a
hematocritului. Deși nu a fost stabilită o relație de
cauzalitat e, au fost raportate episoade de
sângerare (de exemplu epistaxis, menoragie) în
timpul tratamentului cu acest medicament.
Foarte rare: au fost raportate tulburări
hematopoietice (agranulocitoză, anemie, anemie
aplastică, anemie hemolitică, leucopenie,
neutropenie, pancitopenie și trombocitopenie cu
sau fără purpură) ca urmare a utilizării
8
paracetamolului, dar nu au fost neapărat legate
cauzal de medicament
Tulburări cardiace Frecvente: edem, retenție de lichide; retenția de
lichide răspunde în general pr ompt la întreruperea
medicamentului
Foarte rare: palpitații; tahicardie; au fost
raportate aritmii și alte aritmii cardiace. Au fost
raportate edem, hipertensiune arterială și
insuficiență cardiacă în asociere cu tratamentul cu
AINS.
Tulburări acustice și vestibulare Foarte rare: vertij
Frecvente : tinitus (pentru medicamente care
conțin ibuprofen)
Tulburări oculare Mai puțin frecvente: a apărut ambliopie (vedere
încețoșată și/ sau diminuată, scotoame și/ sau
modificări ale vederii colorate) dar este de obicei
reversibilă, după încetarea tratamentului. Ori ce
pacient cu probleme oculare trebuie să urmeze un
examen ofta lmologic, care include regiunile
vederii centrale
Tulburări gastro-intestinale Frecvente: dureri abdominale, diaree, dispepsie,
greață, disconfort gastric și vărsături
Mai puțin frecvente: flatulență și constipație,
ulcer peptic, perforație sau hemoragie gastro-
intestinale, cu simptome de melenă, hematemeză,
uneori fatale, în special la vârstnici. Au fost
raportate stomatită ulceroasă și exacerbarea colitei
ulcerative și a bolii Crohn în urma administrării.
Mai puț in frecvent au fost observate gastrita și
pancreatita.
Tulburări generale și la nivelul locului de
administrare
Foarte rare: fatigabilitate și stare general de rău.
Tulburări hepatobiliare Foarte rare: funcționarea anormală a ficatului,
hepatită și icter. În supradozaj, paracetamolul
poate provoca insuficiență hepatică acută,
insuficiență hepatică, necroză hepatică și leziuni
hepatice.
Tulburări ale sistemului imunitar Foarte rare: au fost raportate reacții de
hipersensibilitate, inclusiv er upții cutanate și
sensibilitate încrucișată la tratamentul cu
simpatomimetice.
Investigații Frecvente: valori crescute ale
alaninaminotransferazei, creșterea gama -glutamil
și teste funcționale hepatice anormale cu
paracetamol.
Valori crescute ale creatinin ei sanguine și ureea
sanguină.
Mai puțin frecvente : valori crescute ale aspartat
aminotransferaza, fosfataza alcalină din sânge și
9
creatina fosfokinazică, hemoglobina a scăzut și
numărul de trombocite a crescut
Foarte rare: parestezie, nevrită optică și
somnolență.
Tulburari metabolice și de nutriție Foarte rare: În cazul acidozei metabolice,
cauzalitatea este incertă, deoarece mai mult de un
medicament a fost ingerat. Cazul de acidoză
metabolică a urmat după ingestia de 75 de grame
de paracetamol, 1,95 grame de acid acetilsalicilic,
și o cantitate mică dintr -un detergent lichid de uz
casnic. Pacientul a prezentat, de asemenea, o
istorie de convulsii, pe care autorii au raportat -o
că ar fi putut contribui la un nivel crescut de
lactoză, indicative de acidoză metabolică.
Efectele secundare metabolice include
hipokaliemie. Au fost raportate efecte secundare
metabolice, inclusiv acidoză metabolică în urma
unei supradoze masive de acetaminofen.
Mai puțin frecvente : ginecomastie, reacție
hipoglicemică
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: amețeli, cefalee, nervozitate
Mai puțin frecvente: depresie, insomnie,
confuzie, labilitate emoțională, somnolență,
meningită aseptică cu febră și comă
Rare : parestezii, halucinații, tulburări ale viselor
Foarte rare : parestezie, stimulare paradoxală,
nevrită optică, somnolență, deficiențe
psihomotorii, efecte extrapiramidale, tremor și
convulsii.
Tulburări renale și ale căilor urinare Mai puțin frecvente: retenție urinară
Foarte rare : Nefrotoxicitate în diverse forme,
inclusiv nefrită interstițială, sindrom nefrotic și
insufi ciență renală acută și cronică.
Efecte adverse renale sunt cel mai adesea
observate după supradozaj, după abuzul cronic
(adesea cu mai multe analgezice), sau în asociere
cu hepatotoxicitatea cauzată de paracetamol.
Necroza tubulară acută apare de obicei în legătură
cu insuficiența hepatică, dar a fost observată ca o
constatare izolată, în cazuri rare. De asemenea o
posibilă creștere a riscului de carcinom cu celule
renale a fost asociată cu utilizarea cronică de
paracetamol.
Un studiu de caz de control al pacienților cu boală
renală în stadiu terminal a sugerat că, consumul
pe termen lung de paracetamol poate crește în
mod semnificativ riscul de boală renală în stadiu
terminal, în special la pacienții care au luat mai
mult de 1000 de mg pe zi.
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale Mai puțin frecvente: îngroșarea secrețiilor
tractului respirator
10
Foarte rare : reactivitate respiratorie, inclusiv:
astm bronșic , exacerbarea astmului bronșic,
bronhospasm și dispnee
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat Frecvente: erupții cutanate tranzitorii (inclusiv de
tip maculopapular), prurit.
Foarte rare: hiperhidroză, purpură ș i
fotosensibilitate. Dermatoze exfoliative. Reacții
buloase, inclusiv eritem polimorf, sindrom
Stevens Johnson și necroliză epidermică toxică.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web- site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Simptome
Paracetamol :
Pot să apară afectare hepatică și chiar insuficiență hepatică în caz de supradozaj cu paracetamol.
Simptomele de supradozaj cu paracetamol în primele 24 de ore sunt paloare, greață, vărsături, anorexie
și dureri abdominale. Afectare a hepatică poate deveni evident ă la 12- 48 ore de la ingestie. Pot să apară
anomalii ale metabolismului glucozei și acidoză metabolică. În intoxicații grave, insuficiența hepatică
poate evolua la encefalopatie, comă și moarte. Se poate dezvolta i nsuficiență renală acută cu necroză
tubulară acută , în lipsa unor leziuni hepatice severe. Au fost raportate aritmii cardiace. Leziuni
hepatice sunt posibil să apară la adulții care au luat 10 g sau mai mult de paracetamol, din cauza
cantităților suplimentare de metabolit toxic.
Ibuprofen
Simptomele includ greață, dureri abdominale și vomă, amețeală, convulsii și rar, pierderea
cunoștiinței. Caracteristici clinice de supradozaj cu ibuprofen care pot rezulta sunt depresia sistemului
nervos central și a sistemului respirator.
Tratament
Paracetamol :
Tratamentul prompt este esențial în tratamentul supradozajului cu paracetamol chiar și atunci când nu
există simptome evidente, din cauza riscurilor de afectare hepati că, care apar după câteva ore sau chiar
zile de întârziere. Tratamentul medical este recomandat, fără întârziere la orice pacient care a ingerat
7,5 g sau mai mult de paracetamol în precedentele 4 ore. Trebuie luat în considerare lavajul gastric.
T rebuie să fie institu ită terapie specific ă cu un antidot, cum este acetilcisteină (intravenos) sau
metionină (oral) cât mai curând posibil, pentru a inversa leziunile hepatice.
Acetilcisteina este ce a mai eficient ă atunci când este administrată în primele 8 ore de ingerare a
supradozei, efectul diminuându- se progresiv între 8 și 16 ore. S-a crezut că un tratament început după
mai mult de 15 de ore de la supradozaj nu prezintă nici un beneficiu și ar putea agrava, eventual, riscul
de encefalopatie hepatică. Cu toa te acestea, a fost dovedit faptul că administrarea târzie este sigură, iar
11
studiile la pacienți i tratați în intervalul de până la 36 de ore de la ingestie , sugerează că rezultat ele
benefice pot fi obținute și dincolo de 15 ore. În plus, administrarea intravenoasă de acetilcisteină la
pacienții care au dezvoltat deja insuficiență hepatică fulminantă a fost demonstrat de a reduce
morbiditatea ș i mortalitatea.
O doză iniți ală de 150 mg / kg de acetilcisteină în 200 ml glucoză 5% se administrează intrave nos timp
de 15 minute , urmată de o perfuzie intravenoasă de 50 mg / kg în 500 ml glucoză 5% timp de 4 ore și
apoi la 100 mg / kg în 1 litru de glucoză 5% timp de 16 ore. Volumul intravenous de lichide trebuie
modificat pentru copii.
Metionina este administ rată oral sub formă de 2,5 g la fiecare 4 ore până la 10 g. Tratamentul cu
metionină trebuie început în de curs de 10 de ore de la ingestia de paracetamol; în caz contrar acesta va
fi ineficient și poate exacerba afectarea ficatului.
Dovezi ale simptome lor grave pot să nu devină evidente până la 4 sau 5 zile de la supradozaj, pacienții
necesitând să fie supravegheați cu atenție pentru o perioadă îndelungată .
Ibuprofen:
În caz de supradozaj acut, stomacul trebuie să fie golit prin vărsături sau lavaj, deș i este puțin probabil
să fie recuperată o cantitate mică de medicament dacă a trecut mai mult de o oră de la ingestie.
Datorită faptului că medicamentul este acid și se excretă în urină, teoretic este benefic să se
administreze alcalinizante și să se inducă diureza. În plus față de măsurile de susținere, utiliz area de
cărbune activat oral poate ajuta la reducerea absorbției și reabsorbția comprimatelor filmate de
ibuprofen.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Cod ATC: M01AE51- sistemul musculo- scheletic, medicamente antiinflamatoare și antireumatice,
non- steroidiene, derivați ai acidului propionic. Combinații ale ibuprofenului.
Mecanism de acţiune
Deși locul exact și mecanismul de acțiune analgezic al paracetamolului nu este clar definit, se
pare că acesta induce analgezie prin ridicarea pragul ului de durere. Mecanismul potențial
poate implica inhibarea căii oxidului nitric mediată de o varietate de receptori pentru
neurotransmițători, inclusiv N -metil- D-aspartat și substanță P.
Ibuprofenul este un derivat al acidului propionic cu activitate analgezică, antiinflamatorie și
antipiretică. Efectul terapeutic ca medicament antiinflamator nesteroidian rezultă
din efectul său inhibitor asupra enzimei ciclooxigenaza, ceea ce duce la reducerea sintezei de
prostaglandine.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul acidului acetilsalicilic în doze mici
asupra agregării plachetare atunci când ac estea sunt dozate concomitent. Într-un studiu, atunci când o
singură doză de 400 mg de ibuprofen a fost lua tă în termen de 8 ore înainte sau în decurs de 30 de
minute după administrare de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81mg), a avut l oc un efect scăzut
al acid ului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau agr egării trombocitelor. Cu toate acestea,
limitările acestor date și incertitudinile legate de extrapolarea datelor ex vivo la situația clinică implică
faptul că nu există concluzii ferme care pot fi făcute pentru utilizarea regulată a ibuprofenului , și nici
un efect clinic nu este considerat relevant pentru utilizarea ocazională a ibuprofenului .
Mecanismul exact de acțiune al ibup rofenului este considerat a fi prin inhibarea periferică a
ciclooxigenazei și inhibarea ulterioară de prostaglandin sintetaze.
12
Studii clinice
Au fost efectuate studii randomiz ate, dublu-orb cu combinația folosind modelul durere dentară acută
ș i durere post-operatori e. Studiile au arătat că:
• De-a lung ul celor 48 de ore, acest medicament (Valcomb) a avut un debut mai rapid decât
oricare dintre cele două componente active și cu efect analgezic superior decât aceeași doză
zilnică de paracetamol (p = 0,007 în repaus, p = 0,006 la activitate) și ibuprofen (p = 0,003 în repaus,
p = 0,007 la activitate)
• Toate cele trei doze evaluate (jumătate de comprimat sau un comprimat sau două comprimate)
au fost eficace în comparație cu placebo (p = 0.004 la 0.002), iar cea mai mare doză (două
comprimate) a avut cea mai mare rată de răspuns (50% ), cele mai mici scoruri maxime de durere
VAS , cel mai mare timp pentru medicație de urgență și cel mai mic % din pacienții ca re necesită
medicație de urgență . Toate aceste măsuri au fost semnificativ diferite de placebo (p <0,05).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbție
Atât paracetamol ul, cât și ibuprofenul , sunt rapid absorbit e din tractul g astro-intestinal cu concentrație
plasmatică maximă care apare la aproximativ 10 până la 60 minute după administrarea orală.
Rata de absor bție atât a paracetamol ului, cât și a ibuprofenului din formularea medicamentului este
ușor întârziată ca urmare a administrării după m asă.
Distribuție
Ca pentru orice medicament care conține paracetamol, este distribuit în majoritatea țesuturilor
organismului.
Ibuprofenul este legat puternic (90-99%) de proteinele plasmatice.
Metabolizare
Paracetamolul este metabolizat în ficat ș i excretat în urină, în principal ca glucuronid inactiv și sulfat-
conjugați. Mai puțin de 5% este excretat sub formă nemodificată. Metaboliții paracetamolului includ
un hidroxilat intermediar minor care are activitate hepatotoxic ă. Acest intermediar activ este detoxifiat
prin conjugare cu glutation, cu toate acestea, se poate acumula în caz de supradozaj cu paracetamol și
dacă este lăsat netratat are potențialul de a provoca leziuni hepatice severe și chiar ireversibile.
Paracetamolul es te metabolizat dife rit de nou-născuții prematur, nou- născuți și copii mici în
comparație cu adulții, conjugatul sulfat fiind cel mai predominant.
Ibuprofenul este metabolizat în ficat în proporție m are la compuși inactivi , în principal prin
glucuronoconjugare.
Căile metabolice ale paracetamolului și ibuprofenului sunt distincte și nu trebuie să existe interacțiuni
medicamentoase în cazul în care metabolizarea unuia afectează metabolizarea celuilalt. Un studiu
oficial, utilizând enzime hepatice umane pentru a investiga o a stfel de posibilitate nu a reușit să
găsească nici o in teracțiune potențial medicamentoasă, pe căi metabolice.
Î ntr -un alt studiu, efectul ibuprofenului asupra metabolismului oxidativ al paracetamolului a fost
evaluat la voluntari sănătoși, în condiții de repaus alimentar. Rez ultatele studiului au indicat că
ibuprofenul nu a modifica t cantitatea de paracetamol ce suferă metabolizare oxidativ ă, deoarece
cantitatea de paracetamol și ai metaboliților săi (glutation -, merc apturat -, cistein -, glucuronid - și sulfat -
paracetamol) a fost similară atunci când au fost administrați singuri, ca paracetamol, sau prin
administrarea concomitentă de ibuprofen ( ca o combinație fixă Valcomb). Acest studiu clarifică orice
13
risc hepatic ad ăugat de metabolitul hepatot oxic, NAPQI, al paracetamolului, dacă se administrează cu
ibuprofen.
Eliminare
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare variază de la aproximativ 1 până la 3 ore.
Atât metaboliții inactivi, cât și o cantitate mică de ibuprofen nemodificat sunt excretați rapid și
complet prin rinichi, cu 95% din doza administrată eliminată în urină în termen de patru ore de la
inge stie.Timpul de înjumătățire al ibuprofenului este de aproximativ 2 ore.
R elație farmacocinetică
Un studiu specific realizat pentru investigarea posibilelor efecte ale paracetamolului asupra clearance-
ul ui plasmatic de ibuprofen și vice -versa nu a identificat interacțiuni medicamentoase.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Prof ilul de siguranță toxicologic al ibuprofen ului și paracetamol ului a fost stabilit în experimente la
animale. Nu există date noi preclinice relevante, care se adaugă la datele de ja prezentate în acest
Rezumat al Caracteristicilor Produsului.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
A midon de porumb
Amidon de porumb pregelatinizat
C eluloză microcristalină
C roscarmeloză sodică
S tearat de magneziu
Opadry alb OY -LS -58900 care conține:
• Hipromeloză 15cP
• Lactoză monohidrat
• Dioxid de titan (E 171)
• Mac rogol 4000
• C itrat sodic dihidrat
• Talc
6.2 Incompatibilităţi
Nu se aplică
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 30º C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
14
Fiecare cutie conține 8, 10, 16, 20, 24, 30 și 32 comprimate filmate ambalate în blister e PVC/Al
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerințe speciale pentru eliminare.
Orice produs sau material rezidual neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Pharmaswiss Česká republika s.r.o.
Jankovcova 1569/2c, 170 00 Praha 7,
Republica Cehă
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
7628/201 5/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare - Aprilie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2015
