OPTIVATE 100 UI/ml
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Optivate
100 UI/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă
Factor VIII de coagulare uman.
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Optivate este furnizat sub formă de pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă, conţinând nominal
factor VIII de coagulare uman 250 UI 500 UI sau 1000 UI per flacon.
După reconstituirea cu apă pentru preparate injectabile sterilizată 2,5 ml (250 UI) 5 ml (500 UI) sau
10 ml (1000 UI), Optivate conţine factor VIII de coagulare uman aproximativ 100 UI/ml.
Potenţa (UI) este determinată cu ajutorul testului cromogenic agreat de farmacopeea europeană.
Activitatea specifică a Optivate este de aproximativ 43 UI/mg de proteine.
Optivate conţine şi factor von Willebrand (FVW determinat pe baza activităţii cofactorului ristocetin)
în concentraţie de aproximativ 430 UI 860 UI sau respectiv 1720 UI per flacon, pentru concentraţia de
250 UI 500 UI şi 1000 UI.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.
Flaconul cu medicament conţine o pulbere de culoare albă până la galben pal.
Flaconul cu solvent conţine un lichid limpede, incolor.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul şi profilaxia hemoragiilor la pacienţi cu hemofilie A (deficit congenital de factor VIII).
4.2 Doze şi mod de administrare
Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul hemofiliei.
Doze
Dozele şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor VIII (FVIII), de locul
şi gradul hemoragiei şi de starea clinică a pacientului.
2
Tratament la nevoie
Numărul de unităţi de factor VIII administrate este exprimat în unităţi internaţionale (UI), în
concordanţă cu standardele actuale ale OMS pentru medicamentele care conţin factor VIII. Activitatea
factorului VIII în plasmă este exprimată fie procentual (raportat la plasma umană normală), fie în
unităţi internaţionale (în conformitate cu standardul internaţional pentru factorul VIII din plasmă).
O unitate internaţională (UI) de activitate a factorului VIII este echivalentă cu cantitatea de factor VIII
dintr-un ml de plasmă umană normală. Calcularea dozelor necesare de factor VIII se bazează pe
următoarea observaţie empirică: 1 UI de factor VIII per kg determină creşterea activităţii plasmatice a
factorului VIII cu 2,2% - 2,7% din activitatea normală (2,2-2,7 UI/dl). Dozele necesare sunt
determinate utilizând următoarea formulă:
Unităţi necesare = greutatea
corporală (kg) x creşterea dorită a
factorului VIII (%) (UI/dl) x 0,4
Cantitatea care urmează să fie administrată şi frecvenţa administrării trebuie stabilite întotdeauna în
funcţie de eficacitatea clinică pentru fiecare caz în parte.
În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului VIII nu trebuie să scadă sub
nivelul de activitate plasmatică (exprimat în % faţă de normal; UI/dl) în perioada corespunzătoare.
Tabelul următor poate fi utilizat în mod orientativ pentru stabilirea dozelor în episoadele hemoragice şi
intervenţiile chirurgicale:
Gradul hemoragiei/
Tipul intervenţiei chirurgicale Nivelul de factor
VIII necesar
(%) (UI/dl) Frecvenţa administrării
dozelor (ore)/
Durata terapiei (zile)
Hemoragie
Hemartroză incipientă, hemoragie
musculară sau sângerare la nivelul
cavităţii bucale 20-40 Se repetă administrarea la
interval de 12 până la 24 de
ore. Cel puţin o zi, până când
episodul hemoragic se remite,
după cum indică absenţa
durerii, sau până la vindecare.
Hemartroză extinsă,
hemoragie musculară sau hematom. 30-60
Se repetă administrarea
perfuziei la interval de 12
până la 24 de ore, timp de 3-4
zile sau mai mult, până când
se remit durerea şi
dizabilitatea acută.
Hemoragii potenţial letale
60-100
Se repetă administrarea
perfuziei la interval de 8 până
la 24 de ore, până la
eliminarea pericolului.
Intervenţii chirurgicale
Intervenţie chirurgicală minoră
Incluzând extracţiile dentare 30-60 La interval de 24 de ore, timp
de cel puţin 1 zi, până la
vindecare.
Intervenţie chirurgicală majoră
80-100
(preoperator şi
postoperator)
Se repetă administrarea
perfuziei la interval de 8 până
la 24 de ore până la
vindecarea satisfăcătoare a
leziunii, apoi se continuă
terapia timp de cel puţin alte
7 zile, pentru menţinerea
3
activităţii factorului VIII între
30% şi 60% (UI/dl).
Pe parcursul tratamentului, se recomandă determinarea corespunzătoare a valorilor factorului VIII, în
funcţie de care se stabileşte doza care trebuie administrată şi frecvenţa repetării perfuziilor. În special
în cazul intervenţiilor chirurgicale majore, monitorizarea atentă a terapiei de substituţie prin
intermediul testelor de coagulare (activitatea factorului VIII plasmatic) este indispensabilă. Răspunsul
individual la administrarea de factor VIII poate varia de la pacient la pacient, atingându-se niveluri
diferite de recuperare in vivo şi valori diferite ale timpului de înjumătăţire plasmatică.
Profilaxie
Pentru profilaxia pe termen lung a hemoragiilor la pacienţii cu hemofilie A severă, dozele uzuale sunt
de 20 până la 40 UI de factor VIII per kg, la interval de 2 până la 3 zile. În unele cazuri, în special la
pacienţii tineri, pot fi necesare intervale mai scurte între administrarea dozelor sau doze mai mari.
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta sub 6 ani
Doza recomandată este de 17 până la 30 UI/kg. Aceasta se poate administra până la de 3 ori pe
săptămână pentru a preveni hemoragia. În studiile clinice, dozele mediane administrate la copii cu
vârsta ≤6 ani au fost de 24,7 UI/kg pentru profilaxia de rutină şi de 27,6 UI/kg pentru tratarea unei
hemoragii.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Datele privind utilizarea Optivate la copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani sunt foarte limitate.
Trebuie monitorizată apariţia inhibitorilor factorului VIII la pacienţi. Dacă activitatea factorului VIII
plasmatic nu atinge valorile anticipate sau dacă hemoragia nu este ţinută sub control cu doza adecvată,
trebuie efectuat un test pentru determinarea prezenţei inhibitorilor factorului VIII. La pacienţii cu
valori mari de inhibitori, este posibil ca terapia cu factor VIII să nu fie eficace şi trebuie luate în
considerare alte opţiuni terapeutice. Tratamentul acestor pacienţi trebuie efectuat de către medici cu
experienţă în abordarea terapeutică a pacienţilor cu hemofilie.
Vezi şi pct. 4.4.
Mod de administrare
Se dizolvă medicamentul după cum este descris la pct. 6.6. Medicamentul trebuie administrat pe cale
intravenoasă, cu o viteză de administrare care nu trebuie să depăşească 3 ml pe minut (trebuie reţinut
că creşterea vitezei de administrare poate determina apariţia de reacţii adverse).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
La fel ca în cazul oricărui produs proteic cu administrare intravenoasă, este posibil să apară reacţii de
hipersensibilitate de tip alergic. Medicamentul conţine urme de proteine umane, altele decât factorul
VIII. Pacienţii trebuie informaţi despre semnele incipiente ale reacţiilor de hipersensibilitate, care
includ urticarie, urticarie generalizată, constricţie toracică, wheezing, hipotensiune arterială şi
anafilaxie. În cazul apariţiei acestor simptome, pacienţii trebuie sfătuiţi să întrerupă imediat utilizarea
medicamentului şi să se adreseze medicului.
În caz de şoc, trebuie avute în vedere standardele medicale curente pentru tratamentul acestuia.
4
Măsurile standard de prevenire a infecţiilor care rezultă ca urmare a utilizării medicamentelor
preparate din sânge sau plasmă umană cuprind selecţia donatorilor, screening-ul fiecărei donări şi a
rezervelor de plasmă pentru depistarea markerilor specifici de infecţie şi includerea unor măsuri
eficace în procesul de fabricaţie, pentru inactivarea/îndepărtarea virusurilor. Cu toate acestea, când
sunt administrate medicamente derivate din sânge sau plasmă umană, posibilitatea de transmitere a
unor microorganisme infecţioase nu poate fi total exclusă. Acest lucru este valabil şi pentru virusurile
necunoscute sau cele nou apărute şi alte microorganisme patogene.
Măsurile luate sunt considerate eficiente pentru virusurile încapsulate, cum sunt virusul
imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi virusul hepatitei C (VHC) şi pentru
virusul neîncapsulat al hepatitei A. Măsurile luate pot avea o valoare limitată faţă de virusurile
neîncapsulate, cum este parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirus B19 poate fi gravă la femeile gravide
(infecţie fetală) şi lau persoanele cu imunodeficienţă sau cu eritropoieză crescută (de exemplu anemie
hemolitică).
Trebuie luată în considerare vaccinarea corespunzătoare (hepatita A şi B) a pacienţilor cărora li se
administrează în mod regulat/repetat medicamente care conţin factor VIII derivat din plasmă umană.
Formarea anticorpilor de neutralizare (inhibitori) împotriva factorului VIII reprezintă o complicaţie
cunoscută în tratamentul persoanelor cu hemofilie A. Aceşti inhibitori sunt, de obicei, imunoglobuline
IgG direcţionate împotriva activităţii procoagulante a factorului VIII, care se măsoară în unităţi
Bethesda (UB) per ml de plasmă, utilizând testul modificat. Riscul de apariţie a inhibitorilor este
corelat cu expunerea la factorul VIII, acest risc fiind maxim în primele 20 de zile de expunere. Rar, pot
apărea inhibitori după primele 100 de zile de expunere.
După schimbarea tratamentului de la un medicament care conţine factor VIII la altul, la pacienţii care
au urmat anterior un astfel de tratament timp de peste 100 de zile de expunere, cu antecedente de
apariţie a inhibitorilor factorului VIII, au fost observate cazuri de reapariţie a inhibitorilor (titruri
scăzute). Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a tuturor pacienţilor din punct de vedere al
apariţiei inhibitorilor, după fiecare schimbare de tratament de la un medicament la altul.
În general, toţi pacienţii trataţi cu factor VIII de coagulare uman trebuie monitorizaţi cu atenţie, prin
examinare clinică şi teste de laborator, pentru a decela apariţia inhibitorilor. Vezi şi pct. 4.8 Reacţii
adverse.
Se recomandă ferm ca de fiecare dată când i se administrează Optivate unui pacient să se înregistreze
numele şi numărul lotului medicamentului, pentru a se păstra legătura dintre pacient şi numărul lotului
medicamentului administrat.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se cunosc interacţiuni ale medicamentelor care conţin factor VIII de coagulare uman cu alte
medicamente.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu s-au efectuat studii cu factor VIII referitoare la reproducerea la animale. Deoarece hemofilia A
apare rareori la femei, nu există experienţă cu privire la utilizarea factorului VIII în timpul sarcinii şi
alăptării. Prin urmare, factorul VIII trebuie utilizat în timpul sarcinii şi alăptării numai dacă este
absolut necesar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-a observat niciun efect asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii nedorite
5
S-au observat rareori reacţii de hipersensibilitate sau reacţii alergice (care pot include angioedem,
senzaţii de arsură şi înţepătură la locul de administrare a perfuziei, frisoane, hiperemie facială
tranzitorie, urticarie generalizată, cefalee, urticarie, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, nelinişte,
tahicardie, constricţie toracică, furnicături, vărsături, wheezing), care în unele cazuri pot evolua către
anafilaxie severă (inclusiv şoc).
În rare ocazii s-a observat febră.
În studiile clinice, la 96 pacienţi s-au raportat următoarele reacţii adverse. Se preconizează că
aproximativ 10% dintre pacienţi vor manifesta reacţii adverse în cazul tratamentului pe termen lung.
Frecvenţele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai
puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea standard
MedDRA pe aparate, sisteme şi
organe Reacţii adverse Frecvenţa
Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Frecvente
Somnolenţă Frecvente
Tulburări acustice şi vestibulare Vertij (ameţeală) Frecvente
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată tranzitorie Frecvente
Prurit Frecvente
Tulburări musculo-scheletice şi
ale ţesutului conjunctiv Rigiditate musculară şi articulară Frecvente
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare Eritem, erupţie cutanată tranzitorie
sau durere la nivelul locului de
administrare a perfuziei Frecvente
Edem periferic Frecvente
Frisoane (frisoane paroxistice) Frecvente
Febră (pirexie) Frecvente
În cadrul experienţei ulterioare punerii pe piaţă, s-au raportat următoarele reacţii adverse suplimentare:
strănut, tuse, iritaţie la nivelul gâtului, durere abdominală şi stare generală de rău.
La pacienţii cu hemofilie de tip A pot apărea anticorpi de neutralizare (inhibitori) faţă de factorul VIII.
În cazul apariţiei acestor inhibitori, afecţiunea se va manifesta sub forma răspunsului clinic insuficient.
În aceste cazuri, se recomandă pacienţilor să se adreseze unui centru specializat în tratamentul
hemofiliei. În cadrul programului de dezvoltare clinică medicamentul a fost administrat unui pacient
netratat anterior (PNA). Nici la acesta, nici la cei 95 pacienţi trataţi anterior (PTA) în studiile clinice
nu au apărut inhibitori. Numărul median de zile de expunere la aceşti pacienţi a fost de 97 zile
(interval cuprins între 2 şi 408 zile).
Pentru informaţii privind siguranţa în ceea ce priveşte microorganismele patogene transmisibile, vezi
pct. 4.4.
4.9 Supradozaj
Nu s-au raportat simptome de supradozaj cu factor VIII de coagulare uman.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică : antihemoragice, factor VIII de coagulare sanguină, codul ATC: B02BD06.
6
Complexul factor VIII/factor von Willebrand constă din două molecule (factor VIII şi factor von
Willebrand) cu funcţii fiziologice diferite. Atunci când este perfuzat la un pacient cu hemofilie,
factorul VIII se leagă de factorul von Willebrand în circulaţia sanguină a pacientului. Factorul VIII
activat are rol de cofactor pentru factorul IX activat, accelerând conversia factorului X în factor X
activat. Factorul X activat converteşte protrombina în trombină. Apoi, trombina transformă
fibrinogenul în fibrină şi se poate forma un cheag. Hemofilia A este o tulburare de coagulare a
sângelui ereditară, asociată sexului persoanei, cauzată de valorile scăzute ale factorului VIII:C,
provocând hemoragii profuze la nivelul articulaţilor, muşchilor sau organelor interne, fie spontan, fie
ca urmare a unui traumatism accidental sau chirurgical. Valorile plasmatice ale factorului VIII sunt
crescute prin terapia de substituţie, permiţând astfel o corectare temporară a deficitului de factor VIII
şi oprirea tendinţei la sângerare.
În plus faţă de calitatea sa de proteină cu rol de protecţie a factorului VIII, factorul von Willebrand
mediază aderarea plachetară la nivelul peretelui vascular lezat şi deţine un rol în agregarea plachetară.
În experienţa din studiile clinice, copiii mici cărora li s-a administrat Optivate în scop profilactic au
prezentat mai puţine hemoragii decât cei la cărora li s-a administrat ca tratament la nevoie. Pentru
dozele care se administrează la copii, vezi pct. 4.2.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica Optivate a fost evaluată la 15 pacienţi cu hemofilie A severă, după administrarea în
bolus de doze de 50 UI/kg. Rezultatele au fost următoarele:
După administrarea intravenoasă, apare o creştere rapidă a activităţii plasmatice a factorului VIII
(FVIII:C), urmată de o scădere rapidă a activităţii şi ulterior, de o rată mai lentă de scădere a activităţii.
Studiile efectuate la pacienţi cu hemofilia A au demonstrat un timp mediu de înjumătăţire plasmatică
alfa de 2,2 ore şi un timp mediu de înjumătăţire plasmatică beta de 12,6 ore. S-a obţinut o valoare
medie globală a ratei de recuperare crescută a FVIII in vivo de 2,5 UI/dl per UI/kg. S-a constatat că
timpul mediu de rezidenţă (TMR) a fost de 17,5 ore (IÎ 95%: 16,0 până la 18,9), valoarea medie a ariei
de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC
0-inf) a fost de 17,31 ore. UI/ml (IÎ 95%:
15,0 până la 19,7), iar valoarea medie a clearance-ului a fost de 3,1 ml/kg şi oră (IÎ 95%: 2,7 până la
3,5).
În studiile clinice, s-au efectuat 309 evaluări ale ratei de recuperare crescută, toate bazate pe valoarea
maximă a FVIII:C în prima oră (ISTH 2001). Aceste evaluări au inclus administrarea a 27 de loturi de
Optivate la 70 de adulţi cu hemofilie A severă. Valorile globale ale ratei de recuperare crescută au fost
următoarele:
Media: 2,7 UI/dl per UI/kg
IÎ 95%: 2,53-2,80 UI/dl per UI/kg
Mediana: 2,6 UI/dl per UI/kg.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Factorul VIII şi factorul von Willebrand din compoziţia Optivate sunt componente normale ale
plasmei umane şi acţionează în acelaşi mod ca și proteinele endogene, prin urmare testarea siguranţei
nu este relevantă.
Cu toate acestea, un studiu privind toxicitatea acută şi un studiu privind toxicitatea după doze repetate
efectuate la şoareci au indicat că Optivate
nu este toxic, nici chiar la valori ale dozelor de până la
20 ori mai mari decât cele pentru care există probabilitatea de a fi utilizate la om. În aceste studii,
diferitele componente ale medicamentului au fost administrate animalelor de testare în cantităţi diferite
şi mai mari pentru fiecare excipient în parte comparativ cu cele regăsite în doza clinică.
Efectuarea de studii de genotoxicitate sau carcinogenitate cu factor VIII de coagulare plasmatică cu
sau fără stabilizatorul său natural, factorul von Willebrand, nu este adecvată din punct de vedere
ştiinţific.
7
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de sodiu
Citrat de sodiu
Clorură de calciu
Polisorbat 20
Trehaloză
6.2 Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
Trebuie utilizate numai seturile de injectare/perfuzare recomandate, deoarece se poate înregistra eşecul
tratamentului drept consecinţă a adsorbţiei factorului VIII de coagulare plasmatică pe suprafeţele
interioare ale unor echipamente de perfuzare.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela. A se ţine flaconul în cutie pentru a fi
protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
1 ambalaj de Optivate conţine:
1 flacon cu pulbere conţinând factor VIII de coagulare uman 250 UI 500 UI sau 1000 UI. Flacoanele
sunt din sticlă de tip I, Ph. Eur., închise cu dop din cauciuc halobutilic, suprasigilate cu capac fără filet
din polipropilenă, detaşabil, cu margini cu înveliş din aluminiu.
1 flacon cu solvent (apă pentru preparate injectabile sterilizată) 2,5 ml, 5 ml sau 10 ml. Flacoanele sunt
din sticlă de tip 1, Ph. Eur., închise cu dop din cauciuc halobutilic şi suprasigilate.
1 dispozitiv de transfer numit Mix2Vial
TM care permite reconstituirea facilă şi în condiţii de siguranţă
a medicamentului, fără ajutorul unui ac, cu apă pentru preparate injectabile sterilizată
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Optivate trebuie reconstituit numai cu apa pentru preparate injectabile sterilizată furnizată împreună cu
medicamentul. Optivate 250 UI 500 UI şi 1000 UI trebuie reconstituit utilizând apă pentru preparate
injectabile sterilizată 2,5 ml 5 ml şi respectiv 10 ml (vezi diagrama de pe pagina următoare).
Recipientele care conţin Optivate şi apă pentru preparate injectabile sterilizată trebuie aduse la
temperaturi cuprinse între 20 C şi 30 C înainte de îndepărtarea sistemului de închidere detaşabil de
pe flaconul medicamentului.
Reconstituirea se efectuează după cum urmează:
8
Pasul 1
•Se îndepărtează capacul de pe flaconul cu medicament şi
se curăţă suprafaţa dopului cu un tampon cu alcool.
•Se repetă acest pas cu flaconul cu apă sterilă.
•Se îndepărtează partea superioară a ambalajului
dispozitivului de transfer, dar se lasă dispozitivul în
ambalaj.
Pasul 2
•Se amplasează capătul albastru al dispozitivului de
transfer pe flaconul cu apă şi se împinge drept, până când
vârful penetrează dopul din cauciuc şi se fixează în
poziţia necesară.
•Se îndepărtează ambalajul exterior din plastic de pe
dispozitivul de transfer şi se aruncă, având grijă să nu fie
atins capătul expus al dispozitivului.
Pasul 3
•Se răsuceşte flaconul cu apă în jurul unei axe verticale,
în timp ce dispozitivul este în continuare ataşat.
•Se amplasează capătul transparent al dispozitivului de
transfer pe flaconul cu medicament şi se împinge drept,
până când vârful penetrează dopul din cauciuc şi se
fixează în poziţia necesară.
Pasul 4
•Apa sterilă va fi extrasă în flaconul cu medicament
datorită vidului din acesta.
•Se roteşte uşor flaconul, pentru a se asigura faptul că
medicamentul s-a omogenizat. A nu se agita flaconul.
•Trebuie să se obţină o soluţie uşor perlată, într-un
interval cuprins, de regulă, între aproximativ 2 până la 2
½ minute (maximum 5 minute).
Pasul 5
•Se separă flaconul de apă gol şi componenta albastră de
pe capătul transparent, deşurubând în sens invers acelor
de ceasornic.
•Se trage aer în seringă, trăgând pistonul până la nivelul
volumului necesar de apă adăugat.
•Se conectează seringa la filtrul alb.
•Se introduce aerul din seringă în flacon.
Pasul 6
•Se răstoarnă imediat flaconul cu soluţia care va fi extrasă
în seringă.
•Se deconectează de pe dispozitiv seringa umplută.
•medicamentul este acum pregătit pentru administrare. Se
vor respecta practicile obişnuite de siguranţă pentru
administrare. A se utiliza medicamentul imediat după
reconstituire; medicamentul reconstituit nu trebuie
depozitat.
Notă: Dacă sunt necesare mai multe flacoane pentru a obţine doza necesară, se repetă paşii de la 1
până la 6, extrăgând soluţia din flacon în aceeaşi seringă.
9
Dispozitivul de transfer furnizat cu medicamentul este steril şi poate fi utilizat o singură dată. După
finalizarea procesului de reconstituire, se aruncă în recipientul pentru obiecte ascuţite.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
Soluţia trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă. A nu se utiliza soluţii tulburi sau care conţin
depuneri. Înainte de administrare, medicamentele reconstituite trebuie verificate vizual pentru
observarea particulelor mici sau a modificărilor de culoare. A se administra medicamentul cât mai
curând posibil după reconstituire şi obligatoriu în interval de cel mult o oră.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Bio Products Laboratory Limited
Dagger Lane, Elstree, Hertfordshire, WD6 3BX
Marea Britanie
Tel: +44 (0) 20 8957 2200
E-mail: info@bpl.co.uk
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8069/2015/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – August 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2017
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Optivate
100 UI/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă
Factor VIII de coagulare uman.
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Optivate este furnizat sub formă de pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă, conţinând nominal
factor VIII de coagulare uman 250 UI 500 UI sau 1000 UI per flacon.
După reconstituirea cu apă pentru preparate injectabile sterilizată 2,5 ml (250 UI) 5 ml (500 UI) sau
10 ml (1000 UI), Optivate conţine factor VIII de coagulare uman aproximativ 100 UI/ml.
Potenţa (UI) este determinată cu ajutorul testului cromogenic agreat de farmacopeea europeană.
Activitatea specifică a Optivate este de aproximativ 43 UI/mg de proteine.
Optivate conţine şi factor von Willebrand (FVW determinat pe baza activităţii cofactorului ristocetin)
în concentraţie de aproximativ 430 UI 860 UI sau respectiv 1720 UI per flacon, pentru concentraţia de
250 UI 500 UI şi 1000 UI.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.
Flaconul cu medicament conţine o pulbere de culoare albă până la galben pal.
Flaconul cu solvent conţine un lichid limpede, incolor.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul şi profilaxia hemoragiilor la pacienţi cu hemofilie A (deficit congenital de factor VIII).
4.2 Doze şi mod de administrare
Tratamentul trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul hemofiliei.
Doze
Dozele şi durata terapiei de substituţie depind de severitatea deficitului de factor VIII (FVIII), de locul
şi gradul hemoragiei şi de starea clinică a pacientului.
2
Tratament la nevoie
Numărul de unităţi de factor VIII administrate este exprimat în unităţi internaţionale (UI), în
concordanţă cu standardele actuale ale OMS pentru medicamentele care conţin factor VIII. Activitatea
factorului VIII în plasmă este exprimată fie procentual (raportat la plasma umană normală), fie în
unităţi internaţionale (în conformitate cu standardul internaţional pentru factorul VIII din plasmă).
O unitate internaţională (UI) de activitate a factorului VIII este echivalentă cu cantitatea de factor VIII
dintr-un ml de plasmă umană normală. Calcularea dozelor necesare de factor VIII se bazează pe
următoarea observaţie empirică: 1 UI de factor VIII per kg determină creşterea activităţii plasmatice a
factorului VIII cu 2,2% - 2,7% din activitatea normală (2,2-2,7 UI/dl). Dozele necesare sunt
determinate utilizând următoarea formulă:
Unităţi necesare = greutatea
corporală (kg) x creşterea dorită a
factorului VIII (%) (UI/dl) x 0,4
Cantitatea care urmează să fie administrată şi frecvenţa administrării trebuie stabilite întotdeauna în
funcţie de eficacitatea clinică pentru fiecare caz în parte.
În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului VIII nu trebuie să scadă sub
nivelul de activitate plasmatică (exprimat în % faţă de normal; UI/dl) în perioada corespunzătoare.
Tabelul următor poate fi utilizat în mod orientativ pentru stabilirea dozelor în episoadele hemoragice şi
intervenţiile chirurgicale:
Gradul hemoragiei/
Tipul intervenţiei chirurgicale Nivelul de factor
VIII necesar
(%) (UI/dl) Frecvenţa administrării
dozelor (ore)/
Durata terapiei (zile)
Hemoragie
Hemartroză incipientă, hemoragie
musculară sau sângerare la nivelul
cavităţii bucale 20-40 Se repetă administrarea la
interval de 12 până la 24 de
ore. Cel puţin o zi, până când
episodul hemoragic se remite,
după cum indică absenţa
durerii, sau până la vindecare.
Hemartroză extinsă,
hemoragie musculară sau hematom. 30-60
Se repetă administrarea
perfuziei la interval de 12
până la 24 de ore, timp de 3-4
zile sau mai mult, până când
se remit durerea şi
dizabilitatea acută.
Hemoragii potenţial letale
60-100
Se repetă administrarea
perfuziei la interval de 8 până
la 24 de ore, până la
eliminarea pericolului.
Intervenţii chirurgicale
Intervenţie chirurgicală minoră
Incluzând extracţiile dentare 30-60 La interval de 24 de ore, timp
de cel puţin 1 zi, până la
vindecare.
Intervenţie chirurgicală majoră
80-100
(preoperator şi
postoperator)
Se repetă administrarea
perfuziei la interval de 8 până
la 24 de ore până la
vindecarea satisfăcătoare a
leziunii, apoi se continuă
terapia timp de cel puţin alte
7 zile, pentru menţinerea
3
activităţii factorului VIII între
30% şi 60% (UI/dl).
Pe parcursul tratamentului, se recomandă determinarea corespunzătoare a valorilor factorului VIII, în
funcţie de care se stabileşte doza care trebuie administrată şi frecvenţa repetării perfuziilor. În special
în cazul intervenţiilor chirurgicale majore, monitorizarea atentă a terapiei de substituţie prin
intermediul testelor de coagulare (activitatea factorului VIII plasmatic) este indispensabilă. Răspunsul
individual la administrarea de factor VIII poate varia de la pacient la pacient, atingându-se niveluri
diferite de recuperare in vivo şi valori diferite ale timpului de înjumătăţire plasmatică.
Profilaxie
Pentru profilaxia pe termen lung a hemoragiilor la pacienţii cu hemofilie A severă, dozele uzuale sunt
de 20 până la 40 UI de factor VIII per kg, la interval de 2 până la 3 zile. În unele cazuri, în special la
pacienţii tineri, pot fi necesare intervale mai scurte între administrarea dozelor sau doze mai mari.
Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta sub 6 ani
Doza recomandată este de 17 până la 30 UI/kg. Aceasta se poate administra până la de 3 ori pe
săptămână pentru a preveni hemoragia. În studiile clinice, dozele mediane administrate la copii cu
vârsta ≤6 ani au fost de 24,7 UI/kg pentru profilaxia de rutină şi de 27,6 UI/kg pentru tratarea unei
hemoragii.
Copii cu vârsta peste 6 ani
Datele privind utilizarea Optivate la copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani sunt foarte limitate.
Trebuie monitorizată apariţia inhibitorilor factorului VIII la pacienţi. Dacă activitatea factorului VIII
plasmatic nu atinge valorile anticipate sau dacă hemoragia nu este ţinută sub control cu doza adecvată,
trebuie efectuat un test pentru determinarea prezenţei inhibitorilor factorului VIII. La pacienţii cu
valori mari de inhibitori, este posibil ca terapia cu factor VIII să nu fie eficace şi trebuie luate în
considerare alte opţiuni terapeutice. Tratamentul acestor pacienţi trebuie efectuat de către medici cu
experienţă în abordarea terapeutică a pacienţilor cu hemofilie.
Vezi şi pct. 4.4.
Mod de administrare
Se dizolvă medicamentul după cum este descris la pct. 6.6. Medicamentul trebuie administrat pe cale
intravenoasă, cu o viteză de administrare care nu trebuie să depăşească 3 ml pe minut (trebuie reţinut
că creşterea vitezei de administrare poate determina apariţia de reacţii adverse).
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
La fel ca în cazul oricărui produs proteic cu administrare intravenoasă, este posibil să apară reacţii de
hipersensibilitate de tip alergic. Medicamentul conţine urme de proteine umane, altele decât factorul
VIII. Pacienţii trebuie informaţi despre semnele incipiente ale reacţiilor de hipersensibilitate, care
includ urticarie, urticarie generalizată, constricţie toracică, wheezing, hipotensiune arterială şi
anafilaxie. În cazul apariţiei acestor simptome, pacienţii trebuie sfătuiţi să întrerupă imediat utilizarea
medicamentului şi să se adreseze medicului.
În caz de şoc, trebuie avute în vedere standardele medicale curente pentru tratamentul acestuia.
4
Măsurile standard de prevenire a infecţiilor care rezultă ca urmare a utilizării medicamentelor
preparate din sânge sau plasmă umană cuprind selecţia donatorilor, screening-ul fiecărei donări şi a
rezervelor de plasmă pentru depistarea markerilor specifici de infecţie şi includerea unor măsuri
eficace în procesul de fabricaţie, pentru inactivarea/îndepărtarea virusurilor. Cu toate acestea, când
sunt administrate medicamente derivate din sânge sau plasmă umană, posibilitatea de transmitere a
unor microorganisme infecţioase nu poate fi total exclusă. Acest lucru este valabil şi pentru virusurile
necunoscute sau cele nou apărute şi alte microorganisme patogene.
Măsurile luate sunt considerate eficiente pentru virusurile încapsulate, cum sunt virusul
imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi virusul hepatitei C (VHC) şi pentru
virusul neîncapsulat al hepatitei A. Măsurile luate pot avea o valoare limitată faţă de virusurile
neîncapsulate, cum este parvovirusul B19. Infecţia cu parvovirus B19 poate fi gravă la femeile gravide
(infecţie fetală) şi lau persoanele cu imunodeficienţă sau cu eritropoieză crescută (de exemplu anemie
hemolitică).
Trebuie luată în considerare vaccinarea corespunzătoare (hepatita A şi B) a pacienţilor cărora li se
administrează în mod regulat/repetat medicamente care conţin factor VIII derivat din plasmă umană.
Formarea anticorpilor de neutralizare (inhibitori) împotriva factorului VIII reprezintă o complicaţie
cunoscută în tratamentul persoanelor cu hemofilie A. Aceşti inhibitori sunt, de obicei, imunoglobuline
IgG direcţionate împotriva activităţii procoagulante a factorului VIII, care se măsoară în unităţi
Bethesda (UB) per ml de plasmă, utilizând testul modificat. Riscul de apariţie a inhibitorilor este
corelat cu expunerea la factorul VIII, acest risc fiind maxim în primele 20 de zile de expunere. Rar, pot
apărea inhibitori după primele 100 de zile de expunere.
După schimbarea tratamentului de la un medicament care conţine factor VIII la altul, la pacienţii care
au urmat anterior un astfel de tratament timp de peste 100 de zile de expunere, cu antecedente de
apariţie a inhibitorilor factorului VIII, au fost observate cazuri de reapariţie a inhibitorilor (titruri
scăzute). Prin urmare, se recomandă monitorizarea atentă a tuturor pacienţilor din punct de vedere al
apariţiei inhibitorilor, după fiecare schimbare de tratament de la un medicament la altul.
În general, toţi pacienţii trataţi cu factor VIII de coagulare uman trebuie monitorizaţi cu atenţie, prin
examinare clinică şi teste de laborator, pentru a decela apariţia inhibitorilor. Vezi şi pct. 4.8 Reacţii
adverse.
Se recomandă ferm ca de fiecare dată când i se administrează Optivate unui pacient să se înregistreze
numele şi numărul lotului medicamentului, pentru a se păstra legătura dintre pacient şi numărul lotului
medicamentului administrat.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu se cunosc interacţiuni ale medicamentelor care conţin factor VIII de coagulare uman cu alte
medicamente.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu s-au efectuat studii cu factor VIII referitoare la reproducerea la animale. Deoarece hemofilia A
apare rareori la femei, nu există experienţă cu privire la utilizarea factorului VIII în timpul sarcinii şi
alăptării. Prin urmare, factorul VIII trebuie utilizat în timpul sarcinii şi alăptării numai dacă este
absolut necesar.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-a observat niciun efect asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii nedorite
5
S-au observat rareori reacţii de hipersensibilitate sau reacţii alergice (care pot include angioedem,
senzaţii de arsură şi înţepătură la locul de administrare a perfuziei, frisoane, hiperemie facială
tranzitorie, urticarie generalizată, cefalee, urticarie, hipotensiune arterială, letargie, greaţă, nelinişte,
tahicardie, constricţie toracică, furnicături, vărsături, wheezing), care în unele cazuri pot evolua către
anafilaxie severă (inclusiv şoc).
În rare ocazii s-a observat febră.
În studiile clinice, la 96 pacienţi s-au raportat următoarele reacţii adverse. Se preconizează că
aproximativ 10% dintre pacienţi vor manifesta reacţii adverse în cazul tratamentului pe termen lung.
Frecvenţele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai
puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă
necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Clasificarea standard
MedDRA pe aparate, sisteme şi
organe Reacţii adverse Frecvenţa
Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Frecvente
Somnolenţă Frecvente
Tulburări acustice şi vestibulare Vertij (ameţeală) Frecvente
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului
subcutanat Erupţie cutanată tranzitorie Frecvente
Prurit Frecvente
Tulburări musculo-scheletice şi
ale ţesutului conjunctiv Rigiditate musculară şi articulară Frecvente
Tulburări generale şi la nivelul
locului de administrare Eritem, erupţie cutanată tranzitorie
sau durere la nivelul locului de
administrare a perfuziei Frecvente
Edem periferic Frecvente
Frisoane (frisoane paroxistice) Frecvente
Febră (pirexie) Frecvente
În cadrul experienţei ulterioare punerii pe piaţă, s-au raportat următoarele reacţii adverse suplimentare:
strănut, tuse, iritaţie la nivelul gâtului, durere abdominală şi stare generală de rău.
La pacienţii cu hemofilie de tip A pot apărea anticorpi de neutralizare (inhibitori) faţă de factorul VIII.
În cazul apariţiei acestor inhibitori, afecţiunea se va manifesta sub forma răspunsului clinic insuficient.
În aceste cazuri, se recomandă pacienţilor să se adreseze unui centru specializat în tratamentul
hemofiliei. În cadrul programului de dezvoltare clinică medicamentul a fost administrat unui pacient
netratat anterior (PNA). Nici la acesta, nici la cei 95 pacienţi trataţi anterior (PTA) în studiile clinice
nu au apărut inhibitori. Numărul median de zile de expunere la aceşti pacienţi a fost de 97 zile
(interval cuprins între 2 şi 408 zile).
Pentru informaţii privind siguranţa în ceea ce priveşte microorganismele patogene transmisibile, vezi
pct. 4.4.
4.9 Supradozaj
Nu s-au raportat simptome de supradozaj cu factor VIII de coagulare uman.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică : antihemoragice, factor VIII de coagulare sanguină, codul ATC: B02BD06.
6
Complexul factor VIII/factor von Willebrand constă din două molecule (factor VIII şi factor von
Willebrand) cu funcţii fiziologice diferite. Atunci când este perfuzat la un pacient cu hemofilie,
factorul VIII se leagă de factorul von Willebrand în circulaţia sanguină a pacientului. Factorul VIII
activat are rol de cofactor pentru factorul IX activat, accelerând conversia factorului X în factor X
activat. Factorul X activat converteşte protrombina în trombină. Apoi, trombina transformă
fibrinogenul în fibrină şi se poate forma un cheag. Hemofilia A este o tulburare de coagulare a
sângelui ereditară, asociată sexului persoanei, cauzată de valorile scăzute ale factorului VIII:C,
provocând hemoragii profuze la nivelul articulaţilor, muşchilor sau organelor interne, fie spontan, fie
ca urmare a unui traumatism accidental sau chirurgical. Valorile plasmatice ale factorului VIII sunt
crescute prin terapia de substituţie, permiţând astfel o corectare temporară a deficitului de factor VIII
şi oprirea tendinţei la sângerare.
În plus faţă de calitatea sa de proteină cu rol de protecţie a factorului VIII, factorul von Willebrand
mediază aderarea plachetară la nivelul peretelui vascular lezat şi deţine un rol în agregarea plachetară.
În experienţa din studiile clinice, copiii mici cărora li s-a administrat Optivate în scop profilactic au
prezentat mai puţine hemoragii decât cei la cărora li s-a administrat ca tratament la nevoie. Pentru
dozele care se administrează la copii, vezi pct. 4.2.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Farmacocinetica Optivate a fost evaluată la 15 pacienţi cu hemofilie A severă, după administrarea în
bolus de doze de 50 UI/kg. Rezultatele au fost următoarele:
După administrarea intravenoasă, apare o creştere rapidă a activităţii plasmatice a factorului VIII
(FVIII:C), urmată de o scădere rapidă a activităţii şi ulterior, de o rată mai lentă de scădere a activităţii.
Studiile efectuate la pacienţi cu hemofilia A au demonstrat un timp mediu de înjumătăţire plasmatică
alfa de 2,2 ore şi un timp mediu de înjumătăţire plasmatică beta de 12,6 ore. S-a obţinut o valoare
medie globală a ratei de recuperare crescută a FVIII in vivo de 2,5 UI/dl per UI/kg. S-a constatat că
timpul mediu de rezidenţă (TMR) a fost de 17,5 ore (IÎ 95%: 16,0 până la 18,9), valoarea medie a ariei
de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC
0-inf) a fost de 17,31 ore. UI/ml (IÎ 95%:
15,0 până la 19,7), iar valoarea medie a clearance-ului a fost de 3,1 ml/kg şi oră (IÎ 95%: 2,7 până la
3,5).
În studiile clinice, s-au efectuat 309 evaluări ale ratei de recuperare crescută, toate bazate pe valoarea
maximă a FVIII:C în prima oră (ISTH 2001). Aceste evaluări au inclus administrarea a 27 de loturi de
Optivate la 70 de adulţi cu hemofilie A severă. Valorile globale ale ratei de recuperare crescută au fost
următoarele:
Media: 2,7 UI/dl per UI/kg
IÎ 95%: 2,53-2,80 UI/dl per UI/kg
Mediana: 2,6 UI/dl per UI/kg.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Factorul VIII şi factorul von Willebrand din compoziţia Optivate sunt componente normale ale
plasmei umane şi acţionează în acelaşi mod ca și proteinele endogene, prin urmare testarea siguranţei
nu este relevantă.
Cu toate acestea, un studiu privind toxicitatea acută şi un studiu privind toxicitatea după doze repetate
efectuate la şoareci au indicat că Optivate
nu este toxic, nici chiar la valori ale dozelor de până la
20 ori mai mari decât cele pentru care există probabilitatea de a fi utilizate la om. În aceste studii,
diferitele componente ale medicamentului au fost administrate animalelor de testare în cantităţi diferite
şi mai mari pentru fiecare excipient în parte comparativ cu cele regăsite în doza clinică.
Efectuarea de studii de genotoxicitate sau carcinogenitate cu factor VIII de coagulare plasmatică cu
sau fără stabilizatorul său natural, factorul von Willebrand, nu este adecvată din punct de vedere
ştiinţific.
7
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de sodiu
Citrat de sodiu
Clorură de calciu
Polisorbat 20
Trehaloză
6.2 Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
Trebuie utilizate numai seturile de injectare/perfuzare recomandate, deoarece se poate înregistra eşecul
tratamentului drept consecinţă a adsorbţiei factorului VIII de coagulare plasmatică pe suprafeţele
interioare ale unor echipamente de perfuzare.
6.3 Perioada de valabilitate
3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela. A se ţine flaconul în cutie pentru a fi
protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
1 ambalaj de Optivate conţine:
1 flacon cu pulbere conţinând factor VIII de coagulare uman 250 UI 500 UI sau 1000 UI. Flacoanele
sunt din sticlă de tip I, Ph. Eur., închise cu dop din cauciuc halobutilic, suprasigilate cu capac fără filet
din polipropilenă, detaşabil, cu margini cu înveliş din aluminiu.
1 flacon cu solvent (apă pentru preparate injectabile sterilizată) 2,5 ml, 5 ml sau 10 ml. Flacoanele sunt
din sticlă de tip 1, Ph. Eur., închise cu dop din cauciuc halobutilic şi suprasigilate.
1 dispozitiv de transfer numit Mix2Vial
TM care permite reconstituirea facilă şi în condiţii de siguranţă
a medicamentului, fără ajutorul unui ac, cu apă pentru preparate injectabile sterilizată
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Optivate trebuie reconstituit numai cu apa pentru preparate injectabile sterilizată furnizată împreună cu
medicamentul. Optivate 250 UI 500 UI şi 1000 UI trebuie reconstituit utilizând apă pentru preparate
injectabile sterilizată 2,5 ml 5 ml şi respectiv 10 ml (vezi diagrama de pe pagina următoare).
Recipientele care conţin Optivate şi apă pentru preparate injectabile sterilizată trebuie aduse la
temperaturi cuprinse între 20 C şi 30 C înainte de îndepărtarea sistemului de închidere detaşabil de
pe flaconul medicamentului.
Reconstituirea se efectuează după cum urmează:
8
Pasul 1
•Se îndepărtează capacul de pe flaconul cu medicament şi
se curăţă suprafaţa dopului cu un tampon cu alcool.
•Se repetă acest pas cu flaconul cu apă sterilă.
•Se îndepărtează partea superioară a ambalajului
dispozitivului de transfer, dar se lasă dispozitivul în
ambalaj.
Pasul 2
•Se amplasează capătul albastru al dispozitivului de
transfer pe flaconul cu apă şi se împinge drept, până când
vârful penetrează dopul din cauciuc şi se fixează în
poziţia necesară.
•Se îndepărtează ambalajul exterior din plastic de pe
dispozitivul de transfer şi se aruncă, având grijă să nu fie
atins capătul expus al dispozitivului.
Pasul 3
•Se răsuceşte flaconul cu apă în jurul unei axe verticale,
în timp ce dispozitivul este în continuare ataşat.
•Se amplasează capătul transparent al dispozitivului de
transfer pe flaconul cu medicament şi se împinge drept,
până când vârful penetrează dopul din cauciuc şi se
fixează în poziţia necesară.
Pasul 4
•Apa sterilă va fi extrasă în flaconul cu medicament
datorită vidului din acesta.
•Se roteşte uşor flaconul, pentru a se asigura faptul că
medicamentul s-a omogenizat. A nu se agita flaconul.
•Trebuie să se obţină o soluţie uşor perlată, într-un
interval cuprins, de regulă, între aproximativ 2 până la 2
½ minute (maximum 5 minute).
Pasul 5
•Se separă flaconul de apă gol şi componenta albastră de
pe capătul transparent, deşurubând în sens invers acelor
de ceasornic.
•Se trage aer în seringă, trăgând pistonul până la nivelul
volumului necesar de apă adăugat.
•Se conectează seringa la filtrul alb.
•Se introduce aerul din seringă în flacon.
Pasul 6
•Se răstoarnă imediat flaconul cu soluţia care va fi extrasă
în seringă.
•Se deconectează de pe dispozitiv seringa umplută.
•medicamentul este acum pregătit pentru administrare. Se
vor respecta practicile obişnuite de siguranţă pentru
administrare. A se utiliza medicamentul imediat după
reconstituire; medicamentul reconstituit nu trebuie
depozitat.
Notă: Dacă sunt necesare mai multe flacoane pentru a obţine doza necesară, se repetă paşii de la 1
până la 6, extrăgând soluţia din flacon în aceeaşi seringă.
9
Dispozitivul de transfer furnizat cu medicamentul este steril şi poate fi utilizat o singură dată. După
finalizarea procesului de reconstituire, se aruncă în recipientul pentru obiecte ascuţite.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.
Soluţia trebuie să fie limpede sau uşor opalescentă. A nu se utiliza soluţii tulburi sau care conţin
depuneri. Înainte de administrare, medicamentele reconstituite trebuie verificate vizual pentru
observarea particulelor mici sau a modificărilor de culoare. A se administra medicamentul cât mai
curând posibil după reconstituire şi obligatoriu în interval de cel mult o oră.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Bio Products Laboratory Limited
Dagger Lane, Elstree, Hertfordshire, WD6 3BX
Marea Britanie
Tel: +44 (0) 20 8957 2200
E-mail: info@bpl.co.uk
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8069/2015/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Autorizare – August 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2017
