OLYTABS 200 mg/30 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Olytabs 200 mg/30 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conține ibuprofen 200 mg și clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Comprimate filmate rotunde, de culoare galbenă. Diametru: aprox. 11 mm, înălțime: aprox. 5 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Tratamentul simptomatic al congestiei nazale asociate cu rinosinuzită acută cu suspiciune de origine virală,
cu cefalee și/sau febră.
Olytabs este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste.
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Adulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste:
1 comprimat (echivalentul a 200 mg ibuprofen și 30 mg clorhidrat de pseudoefedrină) o dată la 6 ore, dacă
este necesar.
În cazul simptomelor mai intense, 2 comprimate (echivalentul a 400 mg ibuprofen și 60 mg clorhidrat de
pseudoefedrină) o dată la 6 ore, dacă este necesar, până la o doză zilnică maximă totală de 6 comprimate
(echivalentul a 1200 mg ibuprofen și 180 mg clorhidrat de pseudoefedrină).
Nu se va depăşi doza zilnică maximă totală de 6 comprimate (echivalentul a 1200 mg ibuprofen și 180 mg
clorhidrat de pseudoefedrină).
Destinat utilizării pe termen scurt.
În cazul agravării simptomelor, pacientul se va adresa medicului. Durata maximă a tratamentului este
de 4 zile pentru adulți și 3 zile pentru adolescenți cu vârsta de 15 ani şi peste.
2
În situațiile în care simptomele constau predominant din durere/febră sau congestie nazală, se preferă
administrarea produselor constând dintr-un singur element.
Reacţiile adverse se pot reduce la minim prin utilizarea dozei minime eficiente pe cea mai scurtă durată
necesară pentru a controla simptomele (vezi pct. 4.4).
Copii și adolescenți
Olytabs este contraindicat pacienților cu vârsta sub 15 ani (vezi pct. 4.3).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele se vor înghiți întregi și fără să fie mestecate, cu un pahar mare de apă, preferabil în timpul
mesei.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la ibuprofen, clorhidrat de pseudoefedrină sau la oricare dintre excipienții enumerați la
pct. 6.1;
Pacienți cu vârsta sub 15 ani;
Femei gravide în trimestrul trei de sarcină (vezi pct. 4.6);
Mame care alăptează (vezi pct. 4.6)
Pacienți care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronșic,
rinită, angioedem sau urticarie) la acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS);
Istoric de sângerare sau perforare gastrointestinală legate de terapia anterioară cu AINS;
Ulcer peptic/hemoragie activ(ă) sau în antecedente (cel puțin două episoade diferite de ulcer sau
hemoragie confirmată);
Hemoragie cerebrovasculară sau de alt tip;
Anomalii hematopoietice nejustificate;
Insuficiență hepatică severă;
Insuficiență renală severă;
Insuficiență cardiacă severă;
Tulburări cardiovasculare severe, boală cardiacă coronariană (boală cardiacă, hipertensiune arterială,
angină pectorală), tahicardie, hipertiroidism, diabet, feocromocitom;
Antecedente de accident vascular cerebral sau prezența factorilor de risc pentru accident vascular cerebral
(din cauza activității α-simpatomimetice a clorhidratului de pseudoefedrină);
Risc de glaucom cu unghi închis;
Risc de retenție urinară asociată cu tulburările uretroprostatice;
Antecedente de infarct miocardic;
Antecedente de crize convulsive;
Lupus eritematos sistemic;
Utilizarea concomitentă a altor agenți vasoconstrictori folosiți ca decongestionante nazale, administrați
oral sau nazal (de exemplu fenilpropanolamină, fenilefrină și efedrină) și a metilfenidatului (vezi pct.
4.5);
Utilizarea concomitentă a inhibitorilor neselectivi ai monoaminooxidazei (IMAO) (iproniazid) (vezi pct.
4.5) sau utilizarea inhibitorilor monoaminooxidazei în ultimele două săptămâni.
3
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Se va evita utilizarea concomitentă a Olytabs cu alte AINS inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei
(COX)-2.
Reacţiile adverse se pot reduce prin utilizarea dozei minime eficiente pe cea mai scurtă durată necesară
pentru a controla simptomele (vezi pct. „Efecte gastrointestinale” și „Efecte cardiovasculare și
cerebrovasculare” de mai jos).
În cazul în care simptomele persistă peste durata maximă recomandată a tratamentului cu acest medicament
(4 zile la adulţi şi 3 zile la adolescenţi), se vor reevalua măsurile care pot fi luate, în special posibila utilitate
a unui tratament antibiotic.
Rinosinuzita acută, suspectată a fi de origine virală, se defineşte prin simptome rinologice bilaterale, de
intensitate moderată, dominate de congestia nazală, cu rinoree seroasă sau purulentă, care apare într-un
context epidemic. Aspectul purulent al rinoreei este frecvent şi nu corespunde în mod consecvent cu
suprainfecţia bacteriană.
Durerea sinusală, în primele zile de afecțiune, se asociază cu congestia mucoasei sinusale (rinosinuzită
congestivă acută) şi, de cele mai multe ori, se remite spontan.
În caz de sinuzită bacteriană acută, este justificat tratamentul antibiotic.
Avertismente speciale referitoare la clorhidratul de pseudoefedrină:
Doza, durata maximă recomandată a tratamentului (4 zile pentru adulți și 3 zile pentru adolescenți) și
contraindicațiile trebuie respectate cu strictețe (vezi pct. 4.8).
Pacienții trebuie informați privind necesitatea de a întrerupe tratamentul în cazul în care manifestă
hipertensiune arterială, tahicardie, palpitații, aritmii, greață sau orice semn neurologic precum debutul sau
agravarea cefaleei.
Înainte de a utiliza acest medicament, pacienții trebuie să se adreseze medicului în caz de:
Hipertensiune arterială, afecțiune cardiacă, hipertiroidism, psihoză sau diabet.
Administrarea concomitentă a agenților anti-migrenă, în special vasoconstrictoare cu alcaloizi de ergot
(din cauza activității α-simpatomimetice a pseudoefedrinei).
Boală mixtă a țesutului conjunctiv – risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8).
Simptomele neurologice precum convulsii, halucinații, tulburări de comportament, agitație și insomnie au
fost descrise după administrarea sistemică a vasoconstrictoarelor, în special în episoadele febrile sau în
cazul unei supradoze. Aceste simptome au fost raportate mai frecvent la copii şi adolescenţi.
În consecință, se recomandă:
să se evite administrarea Olytabs în combinație cu medicamente care pot scădea pragul epileptogenic,
cum sunt derivatele de terpen, clobutinol, substanțe de tipul atropinei și anestezice locale, sau în cazurile
în care există antecedente de convulsii;
să se respecte cu strictețe doza recomandată în fiecare caz și să se informeze pacienții cu privire la
riscurile de supradoză dacă Olytabs este administrat concomitent cu alte medicamente care conțin
vasoconstrictoare.
4
Pacienții cu tulburări uretroprostatice sunt mai predispuși la simptome precum disurie și retenție urinară.
Pacienții vârstnici pot fi mai sensibili la efectele asupra sistemului nervos central (SNC).
Precauții de utilizare a clorhidratului de pseudoefedrină:
În cazul pacienților cărora urmează a li se efectua o intervenție chirurgicală planificată în care se vor
utiliza anestezice halogenate volatile, este de preferat să se întrerupă tratamentul cu Olytabs cu câteva zile
înaintea intervenției având în vedere riscul de hipertensiune arterială (vezi pct. 4.5).
Sportivii trebuie informați că tratamentul cu clorhidrat de pseudoefedrină poate determina rezultate
pozitive la testele de dopaj.
Influențarea testelor serologice
Pseudoefedrina are capacitatea de a reduce absorbția de Iobenguane (metaiodobenzilguanidină) i-131 în
tumorile neuroendocrine, influențând astfel scintigrafia.
Atenționări speciale referitoare la ibuprofen:
Se poate produce o precipitare a bronhospasmului la pacienţii care au, în prezent sau în antecedente, astm
bronşic sau o afecțiune alergică. Medicamentul nu trebuie folosit la pacienţii cunoscuți cu astm bronșic fără
un consult medical prealabil (vezi pct. 4.3).
Pacienții cu astm bronșic asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și/sau polipoză nazală prezintă un risc mai
mare de reacții alergice la administrarea acidului acetilsalicilic și/sau a AINS. Administrarea Olytabs poate
grăbi producerea unei crize de astm bronșic acute, în special la unii pacienții alergici la acidul acetilsalicilic
sau un AINS (vezi pct. 4.3).
Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezice pentru dureri de cap poate agrava aceste stări. Dacă se
întâmplă acest lucru sau există suspiciuni în acest sens, se va consulta un specialist și se va întrerupe
tratamentul. Diagnosticul de cefalee cauzată de folosirea excesivă a medicamentelor (MOH - medication
overuse headache) va fi suspectat la pacienții cu dureri de cap frecvente sau zilnice în pofida (sau din cauza)
utilizării regulate a medicației pentru dureri de cap.
Înainte de a utiliza acest medicament, pacienţii trebuie să se adreseze medicului în cazul în care prezintă o
tulburare de coagulare a sângelui.
Efecte gastrointestinale:
Sângerarea, ulcerația sau perforarea gastrointestinală, care poate fi letală, a fost raportată în relație cu toate
AINS, în orice moment pe durata tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de
evenimente gastrointestinale.
Riscul de sângerare, ulcerație sau perforare gastrointestinală, care poate fi letală, este mai mare odată cu
creșterea dozelor de AINS, la pacienții cu istoric de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau
perforare (vezi pct. 4.3) și la vârstnici. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Terapia combinată cu agenți de protecție gastrică (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai
pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și la pacienții care utilizează terapie
concomitentă cu acid acetilsalicilic în doză mică sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal
(vezi mai jos și pct. 4.5).
Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnici, vor raporta simptomele
abdominale anormale (în special hemoragia gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului.
5
Se recomandă o atenție deosebită în cazul pacienților care utilizează medicație concomitentă care ar putea
crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum sunt corticosteroizii orali, anticoagulantele precum warfarina,
ISRS sau agenții antitrombocitari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Tratamentul cu Olytabs va fi întrerupt imediat în caz de ulcerație sau hemoragie gastrointestinală.
AINS trebuie administrate cu precauție pacienților cu antecedente de afecțiune gastrointestinală (colită
ulcerativă, boală Crohn) deoarece afecțiunea respectivă s-ar putea exacerba (vezi pct. 4.8).
Prin consumul concomitent de alcool etilic, reacţiile adverse legate de substanța activă, în special la nivel
gastrointestinal sau al sistemului nervos central, se pot intensifica la utilizarea AINS.
Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare:
Ca urmare a componentei clorhidrat de pseudoefedrină, următoarele afecțiuni reprezintă contraindicaţii
(vezi pct. 4.3): Tulburări cardiovasculare severe, boală cardiacă coronariană (afecțiune cardiacă,
hipertensiune arterială, angină pectorală), tahicardie, hipertiroidism, diabet, feocromocitom, antecedente de
accident vascular cerebral sau prezența factorilor de risc pentru accident vascular cerebral, istoric de
infarct miocardic.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doză mare (2400 mg/zi) poate fi asociată
cu un risc minor crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accident
vascular cerebral). Per total, studiile epidemiologice nu sugerează că doza mică de ibuprofen (de exemplu ≤
1200 mg/zi) este asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale.
Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (NYHA II-III), boală
cardiacă ischemică cunoscută, boală arterială periferică și/sau boală cerebrovasculară vor fi tratați cu
ibuprofen doar după o evaluare atentă iar dozele mari (2400 mg/zi) se vor evita.
De asemenea, este necesară precauție înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de
risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumat), în special dacă se impune administrarea ibuprofen în doze mari (2400 mg/zi).
Reacții cutanate:
Reacțiile cutanate grave, unele dintre acestea letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson
și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8).
Datele arată că pacienții prezintă cel mai înalt risc de a manifesta aceste reacții la începutul tratamentului,
debutul reacției având loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Administrarea Olytabs trebuie
întreruptă de la prima apariție a erupției pe piele, leziunilor mucoasei sau a altor semne de hipersensibilitate.
Precauții de utilizare a ibuprofenului:
Vârstnici: Farmacocinetica ibuprofenului nu se modifică în funcție de vârstă; la vârstnici nu este necesară
ajustarea dozei. Pacienții vârstnici trebuie însă monitorizați cu atenție deoarece prezintă o frecvență
crescută de manifestare a reacțiilor adverse asociate cu AINS, în special hemoragie și perforare
gastrointestinală, acestea putând fi letale.
Se impune precauție și o monitorizare specială la administrarea ibuprofen pacienților cu antecedente de
afecțiune gastrointestinală (precum ulcer peptic, hernie hiatală sau hemoragie gastrointestinală).
În etapele inițiale ale tratamentului este necesară monitorizarea atentă a emisiei de urină și a funcției
renale la pacienții cu insuficiență cardiacă, cei cu insuficiență renală sau hepatică cronică, pacienții care
iau diuretice, pacienții hipovolemici în urma unei intervenții chirurgicale majore și, în special, pacienții
vârstnici. Există riscul de insuficiență renală la adolescenții deshidratați.
Dacă apar tulburări de vedere pe parcursul tratamentului, se va efectua un examen oftalmologic complet.
6
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Pseudoefedrina în combinație cu: Reacție posibilă
IMAO neselectivi (iproniazid): Hipertensiune arterială paroxistică și hipertermie,
care pot fi letale. Din cauza duratei de acțiune
îndelungate a IMAO, această interacțiune se poate
produce până la 15 zile după întreruperea
administrării IMAO.
Alte simpatomimetice administrate oral sau nazal,
cu acțiune indirectă, agenți vasoconstrictori,
medicamente α-simpatomimetice,
fenilpropanolamină, fenilefrină, efedrină,
metilfenidat: Risc de vasoconstricție și/sau pusee de
hipertensiune arterială.
Inhibitori reversibili ai monoaminooxidazei A
(RIMAs), linezolid, alcaloizi de ergot
dopaminergici, alcaloizi de ergot vasoconstrictori: Risc de vasoconstricție și/sau pusee de
hipertensiune arterială.
Anestezice halogenate volatile: Hipertensiune arterială acută perioperatorie. În
cazul unei intervenții chirurgicale planificate,
întrerupeți tratamentul cu Olytabs cu câteva zile
înainte.
Guanetidină, reserpină și metildopa: Efectul pseudoefedrinei ar putea fi diminuat.
Antidrepesive triciclice: Efectul pseudoefedrinei ar putea fi diminuat sau
amplificat.
Digitalină, chinidină sau antidepresive triciclice: Frecvență crescută a aritmiei.
Utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu: Reacție posibilă
Alte AINS, inclusiv salicilați şi inhibitori selectivi
de COX-2: Administrarea concomitentă a mai multor AINS
poate crește riscul de ulcer și hemoragie
gastrointestinală ca urmare a unui efect sinergetic.
Prin urmare, se va evita utilizarea concomitentă a
ibuprofenului cu alte AINS (vezi pct. 4.4).
Digoxină:
Utilizarea concomitentă a Olytabs cu preparate pe
bază de digoxină poate crește concentrația serică a
acestor medicamente. Verificarea concentrației de
digoxină serică nu constituie o regulă de utilizare
corectă (maxim peste 4 zile).
Corticosteroizi: Corticosteroizi deoarece aceștia pot crește riscul de
reacții adverse, în special la nivelul tractului
gastrointestinal (ulcerație sau hemoragie
gastrointestinală) (vezi pct. 4.3).
Agenți antitrombocitari: Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de
ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este recomandată
din cauza potențialului crescut de apariție a
reacțiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul
poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci când sunt
7
administrate concomitent. Deși există incertitudini
în ceea ce privește extrapolarea acestor date la
situația clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit, cu
ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al
acidului acetilsalicilic în doză mică. Se consideră că
utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea
vreun efect relevant clinic (vezi pct. 5.1).
Anticoagulante:
(de exemplu: warfarină, ticlopidină, clopidogrel,
tirofiban, eptifibatidă, abciximab, iloprost) AINS precum ibuprofen pot amplifica efectul
anticoagulantelor (vezi pct. 4.4).
Fenitoină: Utilizarea concomitentă a Olytabs cu preparate pe
bază de fenitoină poate crește concentrația serică a
acestor medicamente. Verificarea concentrației de
fenitoină serică nu constituie o regulă de utilizare
corectă (maxim peste 4 zile).
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Litiu:
Utilizarea concomitentă a Olytabs cu preparate pe
bază de litiu poate crește concentrația serică a
acestor medicamente. Verificarea concentrației de
litiu seric nu constituie o regulă de utilizare corectă
(maxim peste 4 zile).
Probenecid și sulfinpirazonă: Medicamentele care conțin probenecid sau
sulfinpirazonă pot întârzia excreția ibuprofenului.
Diuretice, inhibitori ACE, blocante de betareceptor
și antagoniști de angiotensină-II: AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor
medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu
funcție renală compromisă (de exemplu pacienți
deshidratați sau vârstnici cu funcție renală
compromisă), administrarea concomitentă a unui
inhibitor ACE, a blocantelor de betareceptori, a
antagoniștilor de angiotensină-II și a agenților care
inhibă ciclooxigenaza poate conduce la deteriorarea
agravată a funcției renale, inclusiv insuficiența
renală acută, de obicei reversibilă. Prin urmare,
combinația trebuie administrată cu precauție, în
special la vârstnici. Pacienții trebuie să se hidrateze
corespunzător și se va lua în considerare
monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei
concomitente și ulterior periodic.
Diuretice care economisesc potasiul: Administrarea concomitentă a Olytabs și a
diureticelor care economisesc potasiul poate
conduce la hiperkaliemie (se recomandă verificarea
potasiului seric).
Metotrexat: Administrarea Olytabs cu 24 de ore înainte sau
după administrarea metotrexatului poate determina
concentrații crescute de metotrexat și o creștere a
efectului său toxic.
Ciclosporină: Riscul de producere a leziunilor renale ca urmare a
ciclosporinei este amplificat de administrarea
concomitentă a anumitor medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate
fi eliminat nici în cazul unei combinații de
ciclosporină și ibuprofen.
8
Tacrolimus: Riscul de nefrotoxicitate este amplificat dacă cele
două medicamente sunt administrate concomitent.
Zidovudină: Există dovezi de risc crescut de hemartroze și
hematom la pacienții hemofilici HIV-pozitivi, care
primesc tratament concomitent cu zidovudină și
ibuprofen.
Sulfoniluree: Studii clinice au evidențiat existența unor
interacțiuni între medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene și antidiabetice (sulfoniluree). Deși
până în prezent nu au fost descrise interacțiuni între
ibuprofen și sulfoniluree, în cazul administrării în
asociere a acestor medicamente se recomandă
verificarea valorilor glicemiei ca măsură de
precauţie.
Antibiotice chinolonice: Datele obţinute la animale indică faptul că AINS
pot crește riscul de convulsii asociate cu antibiotice
chinolonice: Pacienții care iau AINS și chinolone
pot prezenta un risc crescut de convulsii.
Heparine; Gingko biloba: Risc crescut de hemoragie.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Clorhidrat de pseudoefedrină:
Studiile la animale au indicat o toxicitate reproductivă (vezi pct. 5.3). Utilizarea clorhidratului de
pseudoefedrină reduce fluxul sanguin uterin matern însă datele clinice sunt insuficiente referitor la efectele
asupra sarcinii.
Ibuprofen:
Inhibarea sintezei de prostaglandină poate afecta negativ sarcina și/sau dezvoltarea embrionului/fătului.
Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de pierdere a sarcinii și malformații cardiace și
gastroschizis după utilizarea inhibitorilor de sinteză a prostaglandinei în sarcina timpurie. Există păreri că
riscul crește proporțional cu doza și durata tratamentului.
La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor de sinteză a prostaglandinei conduce la creșterea
letalității embrio-fetale și a pierderii pre- și post-implantare. Adițional, creșterea incidenței diverselor
malformații, inclusiv cardiovasculare, s-a raportat la animale care au primit inhibitori ai sintezei de
prostaglandine în perioada organogenetică.
Ibuprofen nu se va administra în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este absolut necesar. Dacă
se utilizează ibuprofen la o femeie care încearcă să rămână gravidă sau în primul și al doilea trimestru de
sarcină, doza trebuie menținută la un nivel cât mai scăzut iar durata tratamentului să fie cât mai scurtă
posibil.
Pe parcursul trimestrului al treilea de sarcină, administrarea oricăror inhibitori ai sintezei de prostaglandine
poate expune fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară);
- disfuncție renală, care poate evolua în insuficiență renală cu oligo-hidramnios;
mama și copilul, la finalul sarcinii, la:
9
- o posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregare care se poate manifesta la doze foarte
mici
- inhibarea contracțiilor uterine ce pot conduce la încetinirea sau prelungirea travaliului.
În consecință, utilizarea acestui medicament este:
Contraindicată în trimestrul trei de sarcină și se va administra doar dacă este absolut necesar în primul și al
doilea trimestru.
Alăptarea
Măsurile care trebuie luate pe durata alăptării rezultă din prezența clorhidratului de pseudoefedrină în
formularea medicamentului: clorhidratul de pseudoefedrină este excretat în laptele matern la om. Având în
vedere efectele cardiovasculare și neurologice potențiale ale vasoconstrictoarelor, ingerarea acestui
medicament este contraindicată pe durata lactației.
Fertilitatea
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza de ciclooxigenază/prostaglandine pot afecta
fertilitatea femeilor prin consecințele avute asupra ovulației. Acest lucru este reversibil la întreruperea
tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Olytabs are o influență minoră sau moderată asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Pacienţii care prezintă ameţeală, halucinaţii, dureri de cap neobişnuite şi tulburări vizuale sau auditive
trebuie să evite să conducă vehicule sau să folosească utilaje. Administrarea unică sau pe termen scurt a
acestui medicament nu justifică, de obicei, adoptarea unor măsuri de precauţie speciale.
4.8 Reacții adverse
Reacțiile adverse observate cel mai frecvent în relație cu ibuprofenul sunt de natură gastrointestinală. Pot
apărea ulcere peptice, perforație sau hemoragie GI, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Au
fost raportate ca urmare a administrării greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri
abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4
Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Mai puțin frecvent, a fost observată gastrita. În general,
riscul de manifestare a reacțiilor adverse (în special riscul de complicații gastrointestinale grave) crește
proporțional cu dozele administrate și durata administrării.
Au fost raportate reacții de hipersensibilitate după administrarea tratamentului cu ibuprofen. Acestea pot
consta din:
(a) Reacții alergice nespecifice și anafilaxie
(b) Reactivitate la nivelul tractului respirator, precum astm bronșic, astm bronșic agravat, bronhospasm sau
dispnee
(c) Diferite reacții cutanate, incluzând erupţii de diferite tipuri, prurit, urticarie, purpură, angioedem și, mai
rar, dermatoze exfoliative și buloase (inclusiv necroliză epidermică toxică și eritem polimorf)
La pacienții cu afecțiuni autoimune existente (precum lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului
conjunctiv), pe durata tratamentului cu ibuprofen s-au observat cazuri singulare de simptome de meningită
aseptică, precum rigiditatea gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare.
Edemul, hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă au fost raportate în asociere cu tratamentul cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o ușoară creștere a riscului de apariție a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct
miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
10
Următoarea listă de reacții adverse include reacțiile manifestate în asociere cu tratamentul cu ibuprofen și
clorhidrat de pseudoefedrină în doze OTC, pe termen scurt. În tratamentul pe termen lung al afecțiunilor
cronice, se pot manifesta reacții adverse adiționale.
Pacienții vor fi informați să întrerupă imediat administrarea Olytabs și să se adreseze unui medic dacă
prezintă o reacție adversă gravă la medicament.
poate fi estimată din datele
disponibile)>
Infecții și
infestări Ibuprofen Foarte rare Exacerbarea
inflamațiilor infecțioase (de
exemplu fasceită necrozantă),
meningită aseptică
(rigiditatea gâtului, durere de
cap, greață, vărsături, febră
sau dezorientare la pacienți
cu afectiuni autoimune
preexistente (lupus
eritematos sistemic (LES),
boală mixtă de țesut
conjunctiv)
Tulburări hematologice
și limfatice Ibuprofen Foarte rare Tulburări
hematopoietice (anemie,
leucopenie, trombocitopenie,
pancitopenie, agranulocitoză)
Tulburări ale sistemului
imunitar
Ibuprofen Mai puțin
frecvente Reacții de hipersensibilitate
cu urticarie, prurit
și crize de astm bronșic (cu
scăderea abruptă a tensiunii
arteriale)
Ibuprofen și clorhidrat de
pseudoefedrină Foarte rare Reacții de hipersensibilitate
severe şi generalizate;
simptomele pot fi: edem
facial, angioedem, dispnee,
tahicardie, scăderea abruptă a
tensiunii arteriale, șoc
anafilactic
Tulburări psihice Ibuprofen Foarte rare Reacții psihotice, depresie
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Agitație, halucinație,
anxietate, comportament
anormal, insomnie
11
Tulburări ale sistemului
nervos Ibuprofen Mai puțin
frecvente Tulburări ale sistemului
nervos central precum
cefalee, amețeală, insomnie,
agitație, iritabilitate sau stare
de oboseală
Clorhidrat de
pseudoefedrină Rare Insomnie, nervozitate,
anxietate, neliniște, tremur,
halucinații
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Accident vascular hemoragic,
accident vascular ischemic,
convulsie, cefalee
Tulburări oculare Ibuprofen Mai puțin
frecvente Tulburări de vedere
Tulburări acustice și
vestibulare Ibuprofen Rare Tinitus
Tulburări cardiace Ibuprofen Foarte rare Palpitații, insuficiență
cardiacă, infarct miocardic
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Palpitații, tahicardie, durere
în piept, aritmie
Tulburări vasculare Ibuprofen Foarte rare Hipertensiune arterială
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Hipertensiune arterială
Tulburări respiratorii,
toracice și mediastinale Clorhidrat de
pseudoefedrină Rare Exacerbarea astmului bronșic
sau reacție de
hipersensibilitate cu
bronhospasm
Tulburări gastro-
intestinale Ibuprofen Frecvente Disconfort gastrointestinal,
dispepsie, durere
abdominală, greață, vărsături,
flatulență, diaree, constipație,
sângerare gastrointestinală
minoră care, rareori, conduce
la anemie
Ibuprofen Mai puțin
frecvente Ulcere gastrice însoțite
uneori de hemoragie și/sau
perforație, gastrită, stomatită
ulcerativă, exacerbarea
colitei și a bolii Crohn (vezi
pct. 4.4)
Ibuprofen Foarte rare Esofagită, pancreatită,
strictură intestinală de tip
diafragmatic
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Gură uscată, sete, greață,
vărsături
Tulburări hepatobiliare Ibuprofen Foarte rare Disfuncție hepatică, leziuni
hepatice, în special în
tratamentul pe termen lung,
insuficiență hepatică, hepatită
acută
Afecțiuni cutanate și ale
țesutului subcutanat Ibuprofen Mai puțin
frecvente Diferite erupții cutanate
Ibuprofen Foarte rare Reacții buloase, inclusiv
sindromul Stevens-Johnson
și necroliză epidermică
toxică (sindrom Lyell),
alopecie, infecții cutanate
12
severe și complicații la
nivelul țesuturilor moi în
infecția cu varicelă.
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Erupție, urticarie, prurit,
hiperhidroză
Tulburări renale și
urinare
Ibuprofen Rare Leziuni ale țesutului renal
(necroză papilară)
și concentrații crescute de
acid uric în sânge
Ibuprofen Foarte rare Creșterea creatininei serice,
edeme (în special la pacienții
cu hipertensiune arterială sau
insuficiență renală), sindrom
nefrotic, nefrită interstițială,
insuficiență renală acută.
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Micțiune dificilă
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul
sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Probabilitatea este mai ridicată ca efectele clinice ale supradozajului să fie cauzate de clorhidratul de
pseudoefedrină decât de ibuprofenul din acest medicament. Efectele nu se corelează bine cu doza
administrată din cauza sensibilității inter-individuale la proprietățile simpatomimetice.
Simptome date de efectul simpatomimetic
Depresia SNC: de exemplu sedare, apnee, cianoză, comă
Stimularea SNC (mai probabilă la copii): de exemplu: insomnie, halucinații, convulsii, tremur
Pe lângă simptomele deja menționate ca reacţii adverse, se pot manifesta următoarele simptome: criză de
hipertensiune arterială , aritmii cardiace, slăbiciune și tensiune musculară, euforie, stare de excitaţie, sete,
durere în piept, amețeală, tinitus, ataxie, vedere încețoșată, hipotensiune arterială.
Simptome asociate cu ibuprofenul (pe lângă simptomele gastrointestinale și neurologice menționate deja ca
reacţii adverse)
Somnolență, nistagmus; tinitus, hipotensiune arterială, acidoză metabolică, pierderea cunoștinței
Măsuri terapeutice
Nu există un antidot specific.
Se va lua în considerare administrarea de cărbune activat dacă pacientul se prezintă în termen de o oră de la
ingerarea unei cantități cu potențial toxic.
Se vor verifica electroliții și se va efectua o electrocardiogramă. În cazul instabilității cardiovasculare și/sau a
dezechilibrului de electroliți simptomatic, se va iniția tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
13
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Preparate pentru tuse și răceală; alte preparate pentru răceală.
Codul ATC: R05X
Clorhidratul de pseudoefedrină este un agent simpatomimetic care, atunci când se administrează sistemic,
acționează ca decongestionant nazal.
Ibuprofen este un AINS din clasa de medicamente a acidului propionic. Este un derivat al acidului
arilcarboxilic, cu proprietăți analgezice, antipiretice și antiinflamatoare și cu efect inhibitor pe termen scurt
asupra funcției trombocitare. Toate aceste proprietăți sunt legate de capacitatea sa de a inhiba sinteza de
prostaglandine.
Olytabs este o combinație de vasoconstrictor (clorhidrat de pseudoefedrină) cu o doză de analgezic AINS
(ibuprofen).
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba în mod competitiv efectul acidului acetilsalicilic
în doză mică asupra agregării trombocitare atunci când sunt administrate concomitent. Există studii
farmacodinamice care arată că, la administrarea dozelor unice de ibuprofen 400 mg în decurs de 8 ore înainte
de administrarea de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81 mg) sau în decurs de 30 min după aceasta, s-
a produs o reducere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau al agregării
trombocitare. Deși există incertitudini privind extrapolarea acestor date în situația clinică, nu se poate
exclude posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector
al acidului acetilsalicilic în doză mică. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea
vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Ibuprofen:
În doze terapeutice, farmacocinetica ibuprofenului este liniară.
Absorbție:
Concentrațiile serice maxime se ating la aproximativ 90 de minute după administrarea orală.
În cazul unei singure administrări pe cale orală, concentrațiile serice maxime la adulți sunt proporționale cu
doza (C
max 17 ± 3,5 μg/ml pentru o doză de 200 mg și 30,3 ± 4,7 μg/ml pentru o doză de 400 mg). Absorbția
de ibuprofen este întârziată de ingerarea alimentelor.
Distribuție:
Ibuprofen nu se acumulează. Se fixează în proporție de 99% la proteinele din plasmă.
În lichidul sinovial, ibuprofen este recuperat în concentrații stabile la două până la opt ore de la administrare,
C
max din lichidul sinovial reprezentând aproximativ o treime din Cmax din plasmă. După administrarea unei
doze de ibuprofen 400 mg o dată la 6 ore la femeile care alăptează, cantitatea de ibuprofen excretată în
laptele matern este mai mică de 1 mg la 24 de ore.
Metabolizare:
Ibuprofen nu are efect de inducere a enzimelor. Este metabolizat în proporție de 90% și transformat în
metaboliți inactivi.
Eliminare:
Ibuprofen este excretat în principal în urină. Ibuprofen este eliminat în totalitate în 24 de ore, 10% fiind
eliminat nemodificat iar 90% sub forma metaboliților inactivi, în principal glucoronoconjucați.
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
14
Parametrii farmacocinetici al ibuprofenului sunt doar ușor modificați la vârstnici, la pacienții cu insuficiență
renală și la cei cu insuficiență hepatică. Tulburările observate nu impun ajustarea dozei.
Clorhidrat de pseudoefedrină:
La administrarea pe cale orală, pseudoefedrina se excretă în principal prin intermediul rinichilor, în formă
nemodificată (70 - 90%).
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare depinde de pH-ul urinar.
Alcalinizarea urinei conduce la o creștere amplificată a reabsorbției tubulare și, în consecință, prelungirea
timpului de înjumătățire plasmatică al pseudoefedrinei.
5.3 Date preclinice de siguranță
Valorile LD
50 pentru combinația de ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină în studiile de toxicitate orală
acută au fost: 2,40 g/kg pentru șoareci și 1,45 g/kg pentru șobolani.
Nu s-au derulat studii privind toxicitatea dozelor repetate pentru combinația ibuprofen și clorhidrat de
pseudoefedrină.
Nu s-a observat mutagenitate pentru ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină / ibuprofen în combinație
folosind testul Ames.
Toxicitatea subcronică și cronică a ibuprofenului în experimentele la animale s-a manifestat în special sub
forma leziunilor și a ulcerațiilor în tractul gastrointestinal. În studiile la șobolani și șoareci nu s-au identificat
efecte carcinogene ale ibuprofenului.
Studiile cu privire la toxicitatea reproductivă la șoareci și șobolani cu ingrediente individuale (~100 mg/kg
ibuprofen; ~15 mg/kg clorhidrat de pseudoefedrină) sau o combinație a acestora nu au indicat toxicitate sau
teratogenicitate maternă sau fetală.
La o doză toxică maternă, clorhidratul de pseudoefedrină a indus fetotoxicitate (greutate fetală redusă și
osificare întârziată) la șobolani. Nu s-au derulat studii de fertilitate sau peripostnatale cu privire la
clorhidratul de pseudoefedrină.
Studiile publicate privind toxicitatea reproductivă asociată cu ibuprofen au demonstrat o inhibare a ovulației
la iepuri și implantare deficitară la diferite specii de animale (iepure, șobolan și șoarece). Studiile derulate la
șobolani și iepuri au demonstrat că ibuprofen ajunge în placentă; la dozele cu toxicitate maternă, s-a observat
o incidență crescută a malformațiilor (de exemplu defecte de sept ventricular).
Substanţa activă ibuprofen poate prezenta un risc pentru mediul înconjurător acvatic, în special pentru peşti.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Nucleul comprimatului
Celuloză microcristalină
Hidrogen fosfat de calciu anhidru
Croscarmeloză sodică
Amidon de porumb (în granule de ibuprofen)
Celuloză microcristalină (în granule de ibuprofen)
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Stearat de magneziu
15
Învelișul comprimatului
Hipromeloză
Macrogol 400
Talc
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
30 luni.
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30ºC.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Blister din PVC-PVdC/Al cu sistem de protecție securizat pentru copii.
Mărimile de ambalaj: 10, 12, 20 sau 24 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
McNeil Products Limited
c/o Johnson & Johnson,
Foundation Park, Roxborough Way,
Maidenhead, Berkshire, SL6 3UG,
Marea Britanie
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
8529/2016/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Ianuarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Olytabs 200 mg/30 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat filmat conține ibuprofen 200 mg și clorhidrat de pseudoefedrină 30 mg.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat.
Comprimate filmate rotunde, de culoare galbenă. Diametru: aprox. 11 mm, înălțime: aprox. 5 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Tratamentul simptomatic al congestiei nazale asociate cu rinosinuzită acută cu suspiciune de origine virală,
cu cefalee și/sau febră.
Olytabs este indicat la adulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste.
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Adulți și adolescenți cu vârsta de 15 ani și peste:
1 comprimat (echivalentul a 200 mg ibuprofen și 30 mg clorhidrat de pseudoefedrină) o dată la 6 ore, dacă
este necesar.
În cazul simptomelor mai intense, 2 comprimate (echivalentul a 400 mg ibuprofen și 60 mg clorhidrat de
pseudoefedrină) o dată la 6 ore, dacă este necesar, până la o doză zilnică maximă totală de 6 comprimate
(echivalentul a 1200 mg ibuprofen și 180 mg clorhidrat de pseudoefedrină).
Nu se va depăşi doza zilnică maximă totală de 6 comprimate (echivalentul a 1200 mg ibuprofen și 180 mg
clorhidrat de pseudoefedrină).
Destinat utilizării pe termen scurt.
În cazul agravării simptomelor, pacientul se va adresa medicului. Durata maximă a tratamentului este
de 4 zile pentru adulți și 3 zile pentru adolescenți cu vârsta de 15 ani şi peste.
2
În situațiile în care simptomele constau predominant din durere/febră sau congestie nazală, se preferă
administrarea produselor constând dintr-un singur element.
Reacţiile adverse se pot reduce la minim prin utilizarea dozei minime eficiente pe cea mai scurtă durată
necesară pentru a controla simptomele (vezi pct. 4.4).
Copii și adolescenți
Olytabs este contraindicat pacienților cu vârsta sub 15 ani (vezi pct. 4.3).
Mod de administrare
Administrare orală.
Comprimatele se vor înghiți întregi și fără să fie mestecate, cu un pahar mare de apă, preferabil în timpul
mesei.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la ibuprofen, clorhidrat de pseudoefedrină sau la oricare dintre excipienții enumerați la
pct. 6.1;
Pacienți cu vârsta sub 15 ani;
Femei gravide în trimestrul trei de sarcină (vezi pct. 4.6);
Mame care alăptează (vezi pct. 4.6)
Pacienți care au prezentat anterior reacții de hipersensibilitate (de exemplu bronhospasm, astm bronșic,
rinită, angioedem sau urticarie) la acid acetilsalicilic sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS);
Istoric de sângerare sau perforare gastrointestinală legate de terapia anterioară cu AINS;
Ulcer peptic/hemoragie activ(ă) sau în antecedente (cel puțin două episoade diferite de ulcer sau
hemoragie confirmată);
Hemoragie cerebrovasculară sau de alt tip;
Anomalii hematopoietice nejustificate;
Insuficiență hepatică severă;
Insuficiență renală severă;
Insuficiență cardiacă severă;
Tulburări cardiovasculare severe, boală cardiacă coronariană (boală cardiacă, hipertensiune arterială,
angină pectorală), tahicardie, hipertiroidism, diabet, feocromocitom;
Antecedente de accident vascular cerebral sau prezența factorilor de risc pentru accident vascular cerebral
(din cauza activității α-simpatomimetice a clorhidratului de pseudoefedrină);
Risc de glaucom cu unghi închis;
Risc de retenție urinară asociată cu tulburările uretroprostatice;
Antecedente de infarct miocardic;
Antecedente de crize convulsive;
Lupus eritematos sistemic;
Utilizarea concomitentă a altor agenți vasoconstrictori folosiți ca decongestionante nazale, administrați
oral sau nazal (de exemplu fenilpropanolamină, fenilefrină și efedrină) și a metilfenidatului (vezi pct.
4.5);
Utilizarea concomitentă a inhibitorilor neselectivi ai monoaminooxidazei (IMAO) (iproniazid) (vezi pct.
4.5) sau utilizarea inhibitorilor monoaminooxidazei în ultimele două săptămâni.
3
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Se va evita utilizarea concomitentă a Olytabs cu alte AINS inclusiv inhibitori selectivi ai ciclooxigenazei
(COX)-2.
Reacţiile adverse se pot reduce prin utilizarea dozei minime eficiente pe cea mai scurtă durată necesară
pentru a controla simptomele (vezi pct. „Efecte gastrointestinale” și „Efecte cardiovasculare și
cerebrovasculare” de mai jos).
În cazul în care simptomele persistă peste durata maximă recomandată a tratamentului cu acest medicament
(4 zile la adulţi şi 3 zile la adolescenţi), se vor reevalua măsurile care pot fi luate, în special posibila utilitate
a unui tratament antibiotic.
Rinosinuzita acută, suspectată a fi de origine virală, se defineşte prin simptome rinologice bilaterale, de
intensitate moderată, dominate de congestia nazală, cu rinoree seroasă sau purulentă, care apare într-un
context epidemic. Aspectul purulent al rinoreei este frecvent şi nu corespunde în mod consecvent cu
suprainfecţia bacteriană.
Durerea sinusală, în primele zile de afecțiune, se asociază cu congestia mucoasei sinusale (rinosinuzită
congestivă acută) şi, de cele mai multe ori, se remite spontan.
În caz de sinuzită bacteriană acută, este justificat tratamentul antibiotic.
Avertismente speciale referitoare la clorhidratul de pseudoefedrină:
Doza, durata maximă recomandată a tratamentului (4 zile pentru adulți și 3 zile pentru adolescenți) și
contraindicațiile trebuie respectate cu strictețe (vezi pct. 4.8).
Pacienții trebuie informați privind necesitatea de a întrerupe tratamentul în cazul în care manifestă
hipertensiune arterială, tahicardie, palpitații, aritmii, greață sau orice semn neurologic precum debutul sau
agravarea cefaleei.
Înainte de a utiliza acest medicament, pacienții trebuie să se adreseze medicului în caz de:
Hipertensiune arterială, afecțiune cardiacă, hipertiroidism, psihoză sau diabet.
Administrarea concomitentă a agenților anti-migrenă, în special vasoconstrictoare cu alcaloizi de ergot
(din cauza activității α-simpatomimetice a pseudoefedrinei).
Boală mixtă a țesutului conjunctiv – risc crescut de meningită aseptică (vezi pct. 4.8).
Simptomele neurologice precum convulsii, halucinații, tulburări de comportament, agitație și insomnie au
fost descrise după administrarea sistemică a vasoconstrictoarelor, în special în episoadele febrile sau în
cazul unei supradoze. Aceste simptome au fost raportate mai frecvent la copii şi adolescenţi.
În consecință, se recomandă:
să se evite administrarea Olytabs în combinație cu medicamente care pot scădea pragul epileptogenic,
cum sunt derivatele de terpen, clobutinol, substanțe de tipul atropinei și anestezice locale, sau în cazurile
în care există antecedente de convulsii;
să se respecte cu strictețe doza recomandată în fiecare caz și să se informeze pacienții cu privire la
riscurile de supradoză dacă Olytabs este administrat concomitent cu alte medicamente care conțin
vasoconstrictoare.
4
Pacienții cu tulburări uretroprostatice sunt mai predispuși la simptome precum disurie și retenție urinară.
Pacienții vârstnici pot fi mai sensibili la efectele asupra sistemului nervos central (SNC).
Precauții de utilizare a clorhidratului de pseudoefedrină:
În cazul pacienților cărora urmează a li se efectua o intervenție chirurgicală planificată în care se vor
utiliza anestezice halogenate volatile, este de preferat să se întrerupă tratamentul cu Olytabs cu câteva zile
înaintea intervenției având în vedere riscul de hipertensiune arterială (vezi pct. 4.5).
Sportivii trebuie informați că tratamentul cu clorhidrat de pseudoefedrină poate determina rezultate
pozitive la testele de dopaj.
Influențarea testelor serologice
Pseudoefedrina are capacitatea de a reduce absorbția de Iobenguane (metaiodobenzilguanidină) i-131 în
tumorile neuroendocrine, influențând astfel scintigrafia.
Atenționări speciale referitoare la ibuprofen:
Se poate produce o precipitare a bronhospasmului la pacienţii care au, în prezent sau în antecedente, astm
bronşic sau o afecțiune alergică. Medicamentul nu trebuie folosit la pacienţii cunoscuți cu astm bronșic fără
un consult medical prealabil (vezi pct. 4.3).
Pacienții cu astm bronșic asociat cu rinită cronică, sinuzită cronică și/sau polipoză nazală prezintă un risc mai
mare de reacții alergice la administrarea acidului acetilsalicilic și/sau a AINS. Administrarea Olytabs poate
grăbi producerea unei crize de astm bronșic acute, în special la unii pacienții alergici la acidul acetilsalicilic
sau un AINS (vezi pct. 4.3).
Utilizarea prelungită a oricărui tip de analgezice pentru dureri de cap poate agrava aceste stări. Dacă se
întâmplă acest lucru sau există suspiciuni în acest sens, se va consulta un specialist și se va întrerupe
tratamentul. Diagnosticul de cefalee cauzată de folosirea excesivă a medicamentelor (MOH - medication
overuse headache) va fi suspectat la pacienții cu dureri de cap frecvente sau zilnice în pofida (sau din cauza)
utilizării regulate a medicației pentru dureri de cap.
Înainte de a utiliza acest medicament, pacienţii trebuie să se adreseze medicului în cazul în care prezintă o
tulburare de coagulare a sângelui.
Efecte gastrointestinale:
Sângerarea, ulcerația sau perforarea gastrointestinală, care poate fi letală, a fost raportată în relație cu toate
AINS, în orice moment pe durata tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de
evenimente gastrointestinale.
Riscul de sângerare, ulcerație sau perforare gastrointestinală, care poate fi letală, este mai mare odată cu
creșterea dozelor de AINS, la pacienții cu istoric de ulcer, în special dacă este complicat de hemoragie sau
perforare (vezi pct. 4.3) și la vârstnici. Acești pacienți trebuie să înceapă tratamentul cu cea mai mică doză
disponibilă. Terapia combinată cu agenți de protecție gastrică (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai
pompei de protoni) trebuie luată în considerare la acești pacienți și la pacienții care utilizează terapie
concomitentă cu acid acetilsalicilic în doză mică sau alte medicamente care pot crește riscul gastrointestinal
(vezi mai jos și pct. 4.5).
Pacienții cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnici, vor raporta simptomele
abdominale anormale (în special hemoragia gastrointestinală), în special în etapele inițiale ale tratamentului.
5
Se recomandă o atenție deosebită în cazul pacienților care utilizează medicație concomitentă care ar putea
crește riscul de ulcerație sau hemoragie, cum sunt corticosteroizii orali, anticoagulantele precum warfarina,
ISRS sau agenții antitrombocitari precum acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
Tratamentul cu Olytabs va fi întrerupt imediat în caz de ulcerație sau hemoragie gastrointestinală.
AINS trebuie administrate cu precauție pacienților cu antecedente de afecțiune gastrointestinală (colită
ulcerativă, boală Crohn) deoarece afecțiunea respectivă s-ar putea exacerba (vezi pct. 4.8).
Prin consumul concomitent de alcool etilic, reacţiile adverse legate de substanța activă, în special la nivel
gastrointestinal sau al sistemului nervos central, se pot intensifica la utilizarea AINS.
Efecte cardiovasculare și cerebrovasculare:
Ca urmare a componentei clorhidrat de pseudoefedrină, următoarele afecțiuni reprezintă contraindicaţii
(vezi pct. 4.3): Tulburări cardiovasculare severe, boală cardiacă coronariană (afecțiune cardiacă,
hipertensiune arterială, angină pectorală), tahicardie, hipertiroidism, diabet, feocromocitom, antecedente de
accident vascular cerebral sau prezența factorilor de risc pentru accident vascular cerebral, istoric de
infarct miocardic.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doză mare (2400 mg/zi) poate fi asociată
cu un risc minor crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accident
vascular cerebral). Per total, studiile epidemiologice nu sugerează că doza mică de ibuprofen (de exemplu ≤
1200 mg/zi) este asociată cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale.
Pacienții cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă congestivă (NYHA II-III), boală
cardiacă ischemică cunoscută, boală arterială periferică și/sau boală cerebrovasculară vor fi tratați cu
ibuprofen doar după o evaluare atentă iar dozele mari (2400 mg/zi) se vor evita.
De asemenea, este necesară precauție înainte de a începe tratamentul pe termen lung la pacienții cu factori de
risc pentru evenimente cardiovasculare (de exemplu hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat,
fumat), în special dacă se impune administrarea ibuprofen în doze mari (2400 mg/zi).
Reacții cutanate:
Reacțiile cutanate grave, unele dintre acestea letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom Stevens-Johnson
și necroliză epidermică toxică, au fost raportate foarte rar în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8).
Datele arată că pacienții prezintă cel mai înalt risc de a manifesta aceste reacții la începutul tratamentului,
debutul reacției având loc în majoritatea cazurilor în prima lună de tratament. Administrarea Olytabs trebuie
întreruptă de la prima apariție a erupției pe piele, leziunilor mucoasei sau a altor semne de hipersensibilitate.
Precauții de utilizare a ibuprofenului:
Vârstnici: Farmacocinetica ibuprofenului nu se modifică în funcție de vârstă; la vârstnici nu este necesară
ajustarea dozei. Pacienții vârstnici trebuie însă monitorizați cu atenție deoarece prezintă o frecvență
crescută de manifestare a reacțiilor adverse asociate cu AINS, în special hemoragie și perforare
gastrointestinală, acestea putând fi letale.
Se impune precauție și o monitorizare specială la administrarea ibuprofen pacienților cu antecedente de
afecțiune gastrointestinală (precum ulcer peptic, hernie hiatală sau hemoragie gastrointestinală).
În etapele inițiale ale tratamentului este necesară monitorizarea atentă a emisiei de urină și a funcției
renale la pacienții cu insuficiență cardiacă, cei cu insuficiență renală sau hepatică cronică, pacienții care
iau diuretice, pacienții hipovolemici în urma unei intervenții chirurgicale majore și, în special, pacienții
vârstnici. Există riscul de insuficiență renală la adolescenții deshidratați.
Dacă apar tulburări de vedere pe parcursul tratamentului, se va efectua un examen oftalmologic complet.
6
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Pseudoefedrina în combinație cu: Reacție posibilă
IMAO neselectivi (iproniazid): Hipertensiune arterială paroxistică și hipertermie,
care pot fi letale. Din cauza duratei de acțiune
îndelungate a IMAO, această interacțiune se poate
produce până la 15 zile după întreruperea
administrării IMAO.
Alte simpatomimetice administrate oral sau nazal,
cu acțiune indirectă, agenți vasoconstrictori,
medicamente α-simpatomimetice,
fenilpropanolamină, fenilefrină, efedrină,
metilfenidat: Risc de vasoconstricție și/sau pusee de
hipertensiune arterială.
Inhibitori reversibili ai monoaminooxidazei A
(RIMAs), linezolid, alcaloizi de ergot
dopaminergici, alcaloizi de ergot vasoconstrictori: Risc de vasoconstricție și/sau pusee de
hipertensiune arterială.
Anestezice halogenate volatile: Hipertensiune arterială acută perioperatorie. În
cazul unei intervenții chirurgicale planificate,
întrerupeți tratamentul cu Olytabs cu câteva zile
înainte.
Guanetidină, reserpină și metildopa: Efectul pseudoefedrinei ar putea fi diminuat.
Antidrepesive triciclice: Efectul pseudoefedrinei ar putea fi diminuat sau
amplificat.
Digitalină, chinidină sau antidepresive triciclice: Frecvență crescută a aritmiei.
Utilizarea concomitentă a ibuprofenului cu: Reacție posibilă
Alte AINS, inclusiv salicilați şi inhibitori selectivi
de COX-2: Administrarea concomitentă a mai multor AINS
poate crește riscul de ulcer și hemoragie
gastrointestinală ca urmare a unui efect sinergetic.
Prin urmare, se va evita utilizarea concomitentă a
ibuprofenului cu alte AINS (vezi pct. 4.4).
Digoxină:
Utilizarea concomitentă a Olytabs cu preparate pe
bază de digoxină poate crește concentrația serică a
acestor medicamente. Verificarea concentrației de
digoxină serică nu constituie o regulă de utilizare
corectă (maxim peste 4 zile).
Corticosteroizi: Corticosteroizi deoarece aceștia pot crește riscul de
reacții adverse, în special la nivelul tractului
gastrointestinal (ulcerație sau hemoragie
gastrointestinală) (vezi pct. 4.3).
Agenți antitrombocitari: Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Acid acetilsalicilic: În general, administrarea concomitentă de
ibuprofen și acid acetilsalicilic nu este recomandată
din cauza potențialului crescut de apariție a
reacțiilor adverse.
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul
poate inhiba competitiv efectul dozelor mici de acid
acetilsalicilic
asupra agregării plachetare atunci când sunt
7
administrate concomitent. Deși există incertitudini
în ceea ce privește extrapolarea acestor date la
situația clinică, nu poate fi exclusă
posibilitatea ca tratamentul regulat, prelungit, cu
ibuprofen să reducă efectul cardioprotector al
acidului acetilsalicilic în doză mică. Se consideră că
utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea
vreun efect relevant clinic (vezi pct. 5.1).
Anticoagulante:
(de exemplu: warfarină, ticlopidină, clopidogrel,
tirofiban, eptifibatidă, abciximab, iloprost) AINS precum ibuprofen pot amplifica efectul
anticoagulantelor (vezi pct. 4.4).
Fenitoină: Utilizarea concomitentă a Olytabs cu preparate pe
bază de fenitoină poate crește concentrația serică a
acestor medicamente. Verificarea concentrației de
fenitoină serică nu constituie o regulă de utilizare
corectă (maxim peste 4 zile).
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Risc crescut de hemoragie gastrointestinală (vezi
pct. 4.4).
Litiu:
Utilizarea concomitentă a Olytabs cu preparate pe
bază de litiu poate crește concentrația serică a
acestor medicamente. Verificarea concentrației de
litiu seric nu constituie o regulă de utilizare corectă
(maxim peste 4 zile).
Probenecid și sulfinpirazonă: Medicamentele care conțin probenecid sau
sulfinpirazonă pot întârzia excreția ibuprofenului.
Diuretice, inhibitori ACE, blocante de betareceptor
și antagoniști de angiotensină-II: AINS pot reduce efectul diureticelor și al altor
medicamente antihipertensive. La unii pacienți cu
funcție renală compromisă (de exemplu pacienți
deshidratați sau vârstnici cu funcție renală
compromisă), administrarea concomitentă a unui
inhibitor ACE, a blocantelor de betareceptori, a
antagoniștilor de angiotensină-II și a agenților care
inhibă ciclooxigenaza poate conduce la deteriorarea
agravată a funcției renale, inclusiv insuficiența
renală acută, de obicei reversibilă. Prin urmare,
combinația trebuie administrată cu precauție, în
special la vârstnici. Pacienții trebuie să se hidrateze
corespunzător și se va lua în considerare
monitorizarea funcției renale după inițierea terapiei
concomitente și ulterior periodic.
Diuretice care economisesc potasiul: Administrarea concomitentă a Olytabs și a
diureticelor care economisesc potasiul poate
conduce la hiperkaliemie (se recomandă verificarea
potasiului seric).
Metotrexat: Administrarea Olytabs cu 24 de ore înainte sau
după administrarea metotrexatului poate determina
concentrații crescute de metotrexat și o creștere a
efectului său toxic.
Ciclosporină: Riscul de producere a leziunilor renale ca urmare a
ciclosporinei este amplificat de administrarea
concomitentă a anumitor medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene. Acest efect nu poate
fi eliminat nici în cazul unei combinații de
ciclosporină și ibuprofen.
8
Tacrolimus: Riscul de nefrotoxicitate este amplificat dacă cele
două medicamente sunt administrate concomitent.
Zidovudină: Există dovezi de risc crescut de hemartroze și
hematom la pacienții hemofilici HIV-pozitivi, care
primesc tratament concomitent cu zidovudină și
ibuprofen.
Sulfoniluree: Studii clinice au evidențiat existența unor
interacțiuni între medicamente antiinflamatoare
nesteroidiene și antidiabetice (sulfoniluree). Deși
până în prezent nu au fost descrise interacțiuni între
ibuprofen și sulfoniluree, în cazul administrării în
asociere a acestor medicamente se recomandă
verificarea valorilor glicemiei ca măsură de
precauţie.
Antibiotice chinolonice: Datele obţinute la animale indică faptul că AINS
pot crește riscul de convulsii asociate cu antibiotice
chinolonice: Pacienții care iau AINS și chinolone
pot prezenta un risc crescut de convulsii.
Heparine; Gingko biloba: Risc crescut de hemoragie.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Clorhidrat de pseudoefedrină:
Studiile la animale au indicat o toxicitate reproductivă (vezi pct. 5.3). Utilizarea clorhidratului de
pseudoefedrină reduce fluxul sanguin uterin matern însă datele clinice sunt insuficiente referitor la efectele
asupra sarcinii.
Ibuprofen:
Inhibarea sintezei de prostaglandină poate afecta negativ sarcina și/sau dezvoltarea embrionului/fătului.
Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de pierdere a sarcinii și malformații cardiace și
gastroschizis după utilizarea inhibitorilor de sinteză a prostaglandinei în sarcina timpurie. Există păreri că
riscul crește proporțional cu doza și durata tratamentului.
La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor de sinteză a prostaglandinei conduce la creșterea
letalității embrio-fetale și a pierderii pre- și post-implantare. Adițional, creșterea incidenței diverselor
malformații, inclusiv cardiovasculare, s-a raportat la animale care au primit inhibitori ai sintezei de
prostaglandine în perioada organogenetică.
Ibuprofen nu se va administra în primul și al doilea trimestru de sarcină decât dacă este absolut necesar. Dacă
se utilizează ibuprofen la o femeie care încearcă să rămână gravidă sau în primul și al doilea trimestru de
sarcină, doza trebuie menținută la un nivel cât mai scăzut iar durata tratamentului să fie cât mai scurtă
posibil.
Pe parcursul trimestrului al treilea de sarcină, administrarea oricăror inhibitori ai sintezei de prostaglandine
poate expune fătul la:
- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară);
- disfuncție renală, care poate evolua în insuficiență renală cu oligo-hidramnios;
mama și copilul, la finalul sarcinii, la:
9
- o posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregare care se poate manifesta la doze foarte
mici
- inhibarea contracțiilor uterine ce pot conduce la încetinirea sau prelungirea travaliului.
În consecință, utilizarea acestui medicament este:
Contraindicată în trimestrul trei de sarcină și se va administra doar dacă este absolut necesar în primul și al
doilea trimestru.
Alăptarea
Măsurile care trebuie luate pe durata alăptării rezultă din prezența clorhidratului de pseudoefedrină în
formularea medicamentului: clorhidratul de pseudoefedrină este excretat în laptele matern la om. Având în
vedere efectele cardiovasculare și neurologice potențiale ale vasoconstrictoarelor, ingerarea acestui
medicament este contraindicată pe durata lactației.
Fertilitatea
Există unele dovezi că medicamentele care inhibă sinteza de ciclooxigenază/prostaglandine pot afecta
fertilitatea femeilor prin consecințele avute asupra ovulației. Acest lucru este reversibil la întreruperea
tratamentului.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Olytabs are o influență minoră sau moderată asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Pacienţii care prezintă ameţeală, halucinaţii, dureri de cap neobişnuite şi tulburări vizuale sau auditive
trebuie să evite să conducă vehicule sau să folosească utilaje. Administrarea unică sau pe termen scurt a
acestui medicament nu justifică, de obicei, adoptarea unor măsuri de precauţie speciale.
4.8 Reacții adverse
Reacțiile adverse observate cel mai frecvent în relație cu ibuprofenul sunt de natură gastrointestinală. Pot
apărea ulcere peptice, perforație sau hemoragie GI, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). Au
fost raportate ca urmare a administrării greață, vărsături, diaree, flatulență, constipație, dispepsie, dureri
abdominale, melenă, hematemeză, stomatită ulcerativă, exacerbare a colitei și a bolii Crohn (vezi pct. 4.4
Atenționări și precauții speciale pentru utilizare). Mai puțin frecvent, a fost observată gastrita. În general,
riscul de manifestare a reacțiilor adverse (în special riscul de complicații gastrointestinale grave) crește
proporțional cu dozele administrate și durata administrării.
Au fost raportate reacții de hipersensibilitate după administrarea tratamentului cu ibuprofen. Acestea pot
consta din:
(a) Reacții alergice nespecifice și anafilaxie
(b) Reactivitate la nivelul tractului respirator, precum astm bronșic, astm bronșic agravat, bronhospasm sau
dispnee
(c) Diferite reacții cutanate, incluzând erupţii de diferite tipuri, prurit, urticarie, purpură, angioedem și, mai
rar, dermatoze exfoliative și buloase (inclusiv necroliză epidermică toxică și eritem polimorf)
La pacienții cu afecțiuni autoimune existente (precum lupus eritematos sistemic, boală mixtă a țesutului
conjunctiv), pe durata tratamentului cu ibuprofen s-au observat cazuri singulare de simptome de meningită
aseptică, precum rigiditatea gâtului, cefalee, greață, vărsături, febră sau dezorientare.
Edemul, hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă au fost raportate în asociere cu tratamentul cu AINS.
Studiile clinice sugerează că utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) poate fi
asociată cu o ușoară creștere a riscului de apariție a unor evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct
miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
10
Următoarea listă de reacții adverse include reacțiile manifestate în asociere cu tratamentul cu ibuprofen și
clorhidrat de pseudoefedrină în doze OTC, pe termen scurt. În tratamentul pe termen lung al afecțiunilor
cronice, se pot manifesta reacții adverse adiționale.
Pacienții vor fi informați să întrerupă imediat administrarea Olytabs și să se adreseze unui medic dacă
prezintă o reacție adversă gravă la medicament.
poate fi estimată din datele
disponibile)>
Infecții și
infestări Ibuprofen Foarte rare Exacerbarea
inflamațiilor infecțioase (de
exemplu fasceită necrozantă),
meningită aseptică
(rigiditatea gâtului, durere de
cap, greață, vărsături, febră
sau dezorientare la pacienți
cu afectiuni autoimune
preexistente (lupus
eritematos sistemic (LES),
boală mixtă de țesut
conjunctiv)
Tulburări hematologice
și limfatice Ibuprofen Foarte rare Tulburări
hematopoietice (anemie,
leucopenie, trombocitopenie,
pancitopenie, agranulocitoză)
Tulburări ale sistemului
imunitar
Ibuprofen Mai puțin
frecvente Reacții de hipersensibilitate
cu urticarie, prurit
și crize de astm bronșic (cu
scăderea abruptă a tensiunii
arteriale)
Ibuprofen și clorhidrat de
pseudoefedrină Foarte rare Reacții de hipersensibilitate
severe şi generalizate;
simptomele pot fi: edem
facial, angioedem, dispnee,
tahicardie, scăderea abruptă a
tensiunii arteriale, șoc
anafilactic
Tulburări psihice Ibuprofen Foarte rare Reacții psihotice, depresie
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Agitație, halucinație,
anxietate, comportament
anormal, insomnie
11
Tulburări ale sistemului
nervos Ibuprofen Mai puțin
frecvente Tulburări ale sistemului
nervos central precum
cefalee, amețeală, insomnie,
agitație, iritabilitate sau stare
de oboseală
Clorhidrat de
pseudoefedrină Rare Insomnie, nervozitate,
anxietate, neliniște, tremur,
halucinații
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Accident vascular hemoragic,
accident vascular ischemic,
convulsie, cefalee
Tulburări oculare Ibuprofen Mai puțin
frecvente Tulburări de vedere
Tulburări acustice și
vestibulare Ibuprofen Rare Tinitus
Tulburări cardiace Ibuprofen Foarte rare Palpitații, insuficiență
cardiacă, infarct miocardic
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Palpitații, tahicardie, durere
în piept, aritmie
Tulburări vasculare Ibuprofen Foarte rare Hipertensiune arterială
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Hipertensiune arterială
Tulburări respiratorii,
toracice și mediastinale Clorhidrat de
pseudoefedrină Rare Exacerbarea astmului bronșic
sau reacție de
hipersensibilitate cu
bronhospasm
Tulburări gastro-
intestinale Ibuprofen Frecvente Disconfort gastrointestinal,
dispepsie, durere
abdominală, greață, vărsături,
flatulență, diaree, constipație,
sângerare gastrointestinală
minoră care, rareori, conduce
la anemie
Ibuprofen Mai puțin
frecvente Ulcere gastrice însoțite
uneori de hemoragie și/sau
perforație, gastrită, stomatită
ulcerativă, exacerbarea
colitei și a bolii Crohn (vezi
pct. 4.4)
Ibuprofen Foarte rare Esofagită, pancreatită,
strictură intestinală de tip
diafragmatic
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Gură uscată, sete, greață,
vărsături
Tulburări hepatobiliare Ibuprofen Foarte rare Disfuncție hepatică, leziuni
hepatice, în special în
tratamentul pe termen lung,
insuficiență hepatică, hepatită
acută
Afecțiuni cutanate și ale
țesutului subcutanat Ibuprofen Mai puțin
frecvente Diferite erupții cutanate
Ibuprofen Foarte rare Reacții buloase, inclusiv
sindromul Stevens-Johnson
și necroliză epidermică
toxică (sindrom Lyell),
alopecie, infecții cutanate
12
severe și complicații la
nivelul țesuturilor moi în
infecția cu varicelă.
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Erupție, urticarie, prurit,
hiperhidroză
Tulburări renale și
urinare
Ibuprofen Rare Leziuni ale țesutului renal
(necroză papilară)
și concentrații crescute de
acid uric în sânge
Ibuprofen Foarte rare Creșterea creatininei serice,
edeme (în special la pacienții
cu hipertensiune arterială sau
insuficiență renală), sindrom
nefrotic, nefrită interstițială,
insuficiență renală acută.
Clorhidrat de
pseudoefedrină Cu frecvență
necunoscută Micțiune dificilă
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul
sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de
raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a
Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Probabilitatea este mai ridicată ca efectele clinice ale supradozajului să fie cauzate de clorhidratul de
pseudoefedrină decât de ibuprofenul din acest medicament. Efectele nu se corelează bine cu doza
administrată din cauza sensibilității inter-individuale la proprietățile simpatomimetice.
Simptome date de efectul simpatomimetic
Depresia SNC: de exemplu sedare, apnee, cianoză, comă
Stimularea SNC (mai probabilă la copii): de exemplu: insomnie, halucinații, convulsii, tremur
Pe lângă simptomele deja menționate ca reacţii adverse, se pot manifesta următoarele simptome: criză de
hipertensiune arterială , aritmii cardiace, slăbiciune și tensiune musculară, euforie, stare de excitaţie, sete,
durere în piept, amețeală, tinitus, ataxie, vedere încețoșată, hipotensiune arterială.
Simptome asociate cu ibuprofenul (pe lângă simptomele gastrointestinale și neurologice menționate deja ca
reacţii adverse)
Somnolență, nistagmus; tinitus, hipotensiune arterială, acidoză metabolică, pierderea cunoștinței
Măsuri terapeutice
Nu există un antidot specific.
Se va lua în considerare administrarea de cărbune activat dacă pacientul se prezintă în termen de o oră de la
ingerarea unei cantități cu potențial toxic.
Se vor verifica electroliții și se va efectua o electrocardiogramă. În cazul instabilității cardiovasculare și/sau a
dezechilibrului de electroliți simptomatic, se va iniția tratament simptomatic.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
13
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Preparate pentru tuse și răceală; alte preparate pentru răceală.
Codul ATC: R05X
Clorhidratul de pseudoefedrină este un agent simpatomimetic care, atunci când se administrează sistemic,
acționează ca decongestionant nazal.
Ibuprofen este un AINS din clasa de medicamente a acidului propionic. Este un derivat al acidului
arilcarboxilic, cu proprietăți analgezice, antipiretice și antiinflamatoare și cu efect inhibitor pe termen scurt
asupra funcției trombocitare. Toate aceste proprietăți sunt legate de capacitatea sa de a inhiba sinteza de
prostaglandine.
Olytabs este o combinație de vasoconstrictor (clorhidrat de pseudoefedrină) cu o doză de analgezic AINS
(ibuprofen).
Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba în mod competitiv efectul acidului acetilsalicilic
în doză mică asupra agregării trombocitare atunci când sunt administrate concomitent. Există studii
farmacodinamice care arată că, la administrarea dozelor unice de ibuprofen 400 mg în decurs de 8 ore înainte
de administrarea de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81 mg) sau în decurs de 30 min după aceasta, s-
a produs o reducere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau al agregării
trombocitare. Deși există incertitudini privind extrapolarea acestor date în situația clinică, nu se poate
exclude posibilitatea ca utilizarea regulată, pe termen lung, a ibuprofenului să reducă efectul cardioprotector
al acidului acetilsalicilic în doză mică. Se consideră că utilizarea ocazională de ibuprofen nu poate avea
vreun efect relevant clinic (vezi pct. 4.5).
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Ibuprofen:
În doze terapeutice, farmacocinetica ibuprofenului este liniară.
Absorbție:
Concentrațiile serice maxime se ating la aproximativ 90 de minute după administrarea orală.
În cazul unei singure administrări pe cale orală, concentrațiile serice maxime la adulți sunt proporționale cu
doza (C
max 17 ± 3,5 μg/ml pentru o doză de 200 mg și 30,3 ± 4,7 μg/ml pentru o doză de 400 mg). Absorbția
de ibuprofen este întârziată de ingerarea alimentelor.
Distribuție:
Ibuprofen nu se acumulează. Se fixează în proporție de 99% la proteinele din plasmă.
În lichidul sinovial, ibuprofen este recuperat în concentrații stabile la două până la opt ore de la administrare,
C
max din lichidul sinovial reprezentând aproximativ o treime din Cmax din plasmă. După administrarea unei
doze de ibuprofen 400 mg o dată la 6 ore la femeile care alăptează, cantitatea de ibuprofen excretată în
laptele matern este mai mică de 1 mg la 24 de ore.
Metabolizare:
Ibuprofen nu are efect de inducere a enzimelor. Este metabolizat în proporție de 90% și transformat în
metaboliți inactivi.
Eliminare:
Ibuprofen este excretat în principal în urină. Ibuprofen este eliminat în totalitate în 24 de ore, 10% fiind
eliminat nemodificat iar 90% sub forma metaboliților inactivi, în principal glucoronoconjucați.
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2 ore.
14
Parametrii farmacocinetici al ibuprofenului sunt doar ușor modificați la vârstnici, la pacienții cu insuficiență
renală și la cei cu insuficiență hepatică. Tulburările observate nu impun ajustarea dozei.
Clorhidrat de pseudoefedrină:
La administrarea pe cale orală, pseudoefedrina se excretă în principal prin intermediul rinichilor, în formă
nemodificată (70 - 90%).
Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare depinde de pH-ul urinar.
Alcalinizarea urinei conduce la o creștere amplificată a reabsorbției tubulare și, în consecință, prelungirea
timpului de înjumătățire plasmatică al pseudoefedrinei.
5.3 Date preclinice de siguranță
Valorile LD
50 pentru combinația de ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină în studiile de toxicitate orală
acută au fost: 2,40 g/kg pentru șoareci și 1,45 g/kg pentru șobolani.
Nu s-au derulat studii privind toxicitatea dozelor repetate pentru combinația ibuprofen și clorhidrat de
pseudoefedrină.
Nu s-a observat mutagenitate pentru ibuprofen și clorhidrat de pseudoefedrină / ibuprofen în combinație
folosind testul Ames.
Toxicitatea subcronică și cronică a ibuprofenului în experimentele la animale s-a manifestat în special sub
forma leziunilor și a ulcerațiilor în tractul gastrointestinal. În studiile la șobolani și șoareci nu s-au identificat
efecte carcinogene ale ibuprofenului.
Studiile cu privire la toxicitatea reproductivă la șoareci și șobolani cu ingrediente individuale (~100 mg/kg
ibuprofen; ~15 mg/kg clorhidrat de pseudoefedrină) sau o combinație a acestora nu au indicat toxicitate sau
teratogenicitate maternă sau fetală.
La o doză toxică maternă, clorhidratul de pseudoefedrină a indus fetotoxicitate (greutate fetală redusă și
osificare întârziată) la șobolani. Nu s-au derulat studii de fertilitate sau peripostnatale cu privire la
clorhidratul de pseudoefedrină.
Studiile publicate privind toxicitatea reproductivă asociată cu ibuprofen au demonstrat o inhibare a ovulației
la iepuri și implantare deficitară la diferite specii de animale (iepure, șobolan și șoarece). Studiile derulate la
șobolani și iepuri au demonstrat că ibuprofen ajunge în placentă; la dozele cu toxicitate maternă, s-a observat
o incidență crescută a malformațiilor (de exemplu defecte de sept ventricular).
Substanţa activă ibuprofen poate prezenta un risc pentru mediul înconjurător acvatic, în special pentru peşti.
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Nucleul comprimatului
Celuloză microcristalină
Hidrogen fosfat de calciu anhidru
Croscarmeloză sodică
Amidon de porumb (în granule de ibuprofen)
Celuloză microcristalină (în granule de ibuprofen)
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Stearat de magneziu
15
Învelișul comprimatului
Hipromeloză
Macrogol 400
Talc
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben de fer (E 172)
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
30 luni.
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30ºC.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Blister din PVC-PVdC/Al cu sistem de protecție securizat pentru copii.
Mărimile de ambalaj: 10, 12, 20 sau 24 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
McNeil Products Limited
c/o Johnson & Johnson,
Foundation Park, Roxborough Way,
Maidenhead, Berkshire, SL6 3UG,
Marea Britanie
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
8529/2016/01-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: Ianuarie 2016
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2016
