TRAMAL RETARD 150 mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS
TRAMAL RETARD 150 mg, comprimate cu eliberare prelungită , 150 mg
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Substanţa activă este clorhidrat de tramadol
Tramal Retard 150 mg
Un comprimat cu eliberare prelungită conţine clorhidra t de tramadol 150 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare comprimat
cu eliberare prelungită conţine 2 ,5 mg
monohidrat de lactoză
( vezi pct. 4.4).
Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Tramal Retard 150 mg
Comprimate cu eliberare prelungită.
Comprimate rotunde, biconvexe, slab colorate in portocaliu, inscripţionate cu logo -ul
producătorului pe una dintre feţe şi cu T2 iar pe cealaltă faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
T ratamentul durerilor de intensitate moderată - severă.
4.2 Doze si mod de administrare
Doze
2
Doza trebuie individualizată in funcţie de severitatea durerii şi de sensibilitatea
pacientului .
În general t rebuie aleasă doza cea mai mică eficace pentru analgezie. Nu trebuie depăşi tă
doza zilnică de 400 mg clorhidrat de tramadol, cu excepţia unor circumstanţe clinice
speciale.
Dacă nu se recomandă altfel, Tramal Retard 150 mg se administrează după cum urmează:
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Doza iniţială recomandată este de 50 -100 mg clorhidrat de tramadol de 2 ori pe zi ,
dimineaţa şi seara.
Dacă nu se obţine o ameliorare corespunzătoare a durerii, doza poate fi crescută la 150 -
200 mg clorhidrat de tramadol de 2 ori pe zi
Tramal Retard 150 mg nu trebuie administrat mai mult decât este absolut necesar . Dacă
este necesar un tratament de lungă durată al durerii cu Tramal Retard 150 mg, având în
vedere natura şi severitatea afecţiunii , trebuie efectuate examene la intervale regulate şi
scurte (dacă este necesar cu pauze de tratament) pentru a stabili dacă este necesar
tratamentul ulterior cu Tramal Retard 150 mg şi în ce doze.
Copii
Tramal Retard150 mg nu trebuie administrat la copii cu vârsta sub 12 ani.
Persoane în vârstă
La pacienţii cu vârsta de până la 75 ani fără manifestări clinice de insuficienţă hepatică
sau renală nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţii cu vârsta de peste 75 ani
eliminarea poate fi prelungită. De aceea, dacă este necesar intervalele dintre administrări
trebuie prelungite in concordanţă cu necesarul pacientului.
Pacienţi cu i nsuficienţă renală/dializă şi pacienţi cu insuficienţă hepatică:
La pacienţii cu insuficienţ ă renală şi/sau hepatică eliminarea tramadolului este întârziată.
La aceşti pacienţi trebuie luată în considerare prelungirea intervalului dintre a dministrări.
În cazurile cu insuficienţ ă renală şi/sau hepatică severă Tramal Retard 150 mg nu trebuie
administrat.
Mod de administrare
Comprimatele cu eliberare prelungită se înghit întregi, fără a fi divizate sau mestecate, cu
o cantitate suficientă de lichid, independent de orarul meselor.
4.3 Contraindicaţii
Tramal Retard 150 mg este contraindicat
- în caz de hipersensibilitate cunoscută la substanţa activă sau la oricare dintre
excipienţi i enumeraţi la pct. 6.1 ,
3
- în int oxicaţiile acute cu alcool etilic, hipnotice, analgezice, opioide sau alte
produse medicamentoase psihotrope,
- la pacienţii care utilizează sau au utilizat in ultimele 14 zile inhibitori MAO
(monoaminooxidază) (vezi pct. 4.5).
- la pacienţii cu epilepsie care nu răspunde la tratament.
pentru tratamentul sindromului de întrerupere la opioide.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Tramal Retard150 mg trebuie utilizat cu prudentă in caz de dependen ţă la opioide,
traumatisme craniene, şoc, un nivel redus al stării de conştienţ ă de etiologie neprecizată,
tulburări respiratorii sau ale centrului respirator, presiune intracraniană crescută.
La pacienţii sensibili la opioide, Tramal Retard 100 mg trebuie utilizate cu precauţie.
În cazul pacienţ ilor cu depresie respiratorie sau în cazul administrării concomitente de
medicamente deprimante ale SNC (vezi pct. 4.5), sau dacă doza recomandată este
semnificativ crescută (vezi pct. 4.9) , este necesară o grijă sporită deoarece în această
situaţie nu poa te fi exclusă posibilitatea apariţiei depresiei respiratorii.
La pacienţii trataţi cu clorhidrat de t ramadol în dozele recomandate s -au raportat
convulsii. Riscul poate creşte in cazul î n care dozele de tramadol depăşesc doza maximă
recomandată pe zi (400 mg clorhidrat de tramadol). î n plus, tramadolul poate creşte riscul
de convulsii la pacienţii trataţi cu alte medicamente care scad pragul convulsivant (vezi
pct. 4.5 ). Pacienţii cu epilepsie sau cei predispuşi la convulsii trebuie trataţi cu tramadol
numai dacă este absolut necesar.
Tramadolul are un potenţial mic de a dezvolta dependenţ ă. În cazul tratamentului de
lungă durată, se pot dezvolta toleranţ ă şi dependenţ ă fizică şi psihică. La pacienţii cu
tendinţă la consum de droguri sau dependenţă, trat amentul cu Tramal Retard 150 mg
trebuie administrat numai pentru perioade scurte de timp, sub supraveghere medicală
atentă.
Tramadolul nu este adecvat ca substituent pentru tratamentul pacienţilor dependenţi de
opioide. Cu toate că tramadolul este un agonist opioid, nu poate suprima simptomele
sindromului de întrerupere la morfină.
Tramal Retard 150 mg conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleran tă
la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galact oză
nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tramal Retard 150 mg nu trebuie utilizat concomitent cu inhibitori MA O (vezi pct. 4.3 ).
Î n cazul administrării inhibitorilor MA O in ultimele 14 zile înainte de utilizarea petidinei,
un opioid, s -au observat reacţii adverse care pun in pericol viaţa prin acţiune asupra
4
sistemului nervos central şi asupra funcţiilor respiratorii şi cardiovasculară. Nu pot fi
excluse aceleaşi interacţiuni intre inhibitorii MA O şi clorhidratul de tramadol.
Administrarea concomitentă de Tramal Retard 150 mg cu alte deprimante ale sistemului
nervos central, inclusiv alcool etilic, poate poten ţa efectele asupra sistemului nervos
central (vezi pct. 4.8 ).
Pâ nă î n pr ezent, studiile d e farmacocinetică au arătat că î n cazul administrării
concomitente sau anterioare a cimetidinei (inhibitor enzimatic), este puţin probabil să
apară interacţiuni semnificative clinic. Administrarea concomitentă sau anterioară a
carbamazepin ei (inductor enzimatic) poate să diminue efectul analgezic şi să scadă durata
de acţiune.
Tramadolul poate determina convulsii şi poate creşte potenţialul de a provoca convulsii al
inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) , inhibitori se lectivi ai recaptării
serotonin- norepinefrinei (ISRSN), antidepresivelor triciclice, neurolepticelor şi altor
medicamente care scad pragul convulsivant (cum sunt bupropion, mirtazapină,
tetrahidrocanabiol) .
U tilizarea terapeutică a tramadolului şi alte medicamente serotoninergice cum sunt
inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS ), inhibitorii selectivi ai recaptării
serotonin- norepinefrinei (ISRSN), inhibitorii de monoaminoxidază (vezi pct. 4.3),
antidepresivele triciclice şi mirtazapina pot cauza toxicitatea serotoninei . Sindromul
serotonergic este mai probabil atunci când se observă una din următoarele:
• Clonus spontan
• Clonus indus sau clonus ocular cu agitaţie sau diaforeză
• Tremor şi hiperreflexie
• Hipertonie ş i temperatura corpului peste 38°C şi clonus indus sau ocular
În general, întreruperea administrării medicamentelor serotonergice este urmată de o
ameliorare rapidă. Tratamentul depinde de tipul şi severitatea simptomelor.
Se recomandă precauţie in timpul tratamentului concomitent cu tramadol şi derivaţi
cumarinici (de exemplu, warfarină), datorită faptului că la unii pacienţi s -au raportat
creşteri ale INR şi apariţia de echimoze şi sângerări.
Alte substanţe active cunoscute pentru efectul inhibitor asupra CYP3A4, cum sunt
ketoconazolul şi eritromicina, pot inhiba metabolizarea tramadolului (N -demetilarea),
posibil şi metabolizarea metabolitului activ O -demetilat. Semnificaţia clinică a acestei
interacţiuni nu a fost studiată (vezi pct. 4.8).
Într -un număr limitat de studii, utilizarea pr e- sau postoperatorie a antiemeticului agonist
5- HT3 - ondasetron creşte cerinţele de tramadol î n durerea postoperatorie.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
5
Studiile cu tramadol la animale au evidenţiat la doze foarte mari apariţia de efecte asupra
dezvoltării organelor, osificării şi mortalităţii neo -natale. Nu s -au observat efecte
teratogene. Tramadolul traversează bariera feto -placentară. La om, nu există dovezi
adecvate privind siguranţa utilizării tramadolului în sarcină. De aceea, Trama l Retard
150 mg nu trebuie utilizat in timpul sarcinii.
Tramadolul - administrat înainte sau in timpul naşterii - nu afectează contractilitatea
uterului. La nou- născuti poate determina modificăr i ale frecvenţei respiratorii, care, î n
general, nu sunt sem nificative clinic. Administrarea constantă pe durata sarcinii poate
determina sindromul de întrerupere la nou- născut.
Alăptarea
În timpul a 1ăptării, aproximativ 0,1% din doza administrată mamei se excreta in lapte.
Tramal Retard 150 mg nu trebuie administrat în timpul alăptării. În general, nu este
necesar să se întrerupă alăptarea după o singură administrare de tramadol.
Fertilitatea
Studiile de supraveghere după punerea pe piaţă nu sugerează un efect al tramadolului
asupra fertilităţii.
Studiile efect uate pe animale nu au demonstrat un efect al tramadolului asupra fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Chiar dacă este administrat conform recomandărilor, Tramal Retard 150 mg poate
provoca somnolenţ ă şi vertij ceea ce poate influenţa negativ reacţiile conducătorilor
vehiculelor şi ale celor care folosesc utilaje. Aceasta se întâmplă in special in cazul
asocierii cu alcool sau alte substanţe psihotrope.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate sunt greaţa şi ameţelile, ambele apărând la
mai mult de 10% dintre pacienţi.
Frecvenţa reacţiilor adverse sunt definite după cum urmează :
Foarte frecvente: ≥ 1/10
Frecvente: ≥ 1/100, <1/10
Mai puţin frecvente: ≥1/1000, <1/100
Rare: ≥10000, <1/1000
Foarte rare: <1/10000
Frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare; reacţii alergice (dispnee, bronhospasm, wheezi ng, edem angioneurotic) şi
anafilaxie.
Tulburări cardiace
6
Mai puţin frecvente: manifestări cardiovasculare (palpitaţii, tahicardie). Aceste reacţii
adverse pot să apară în special in cazul administrării intravenoase şi la pacienţii care sunt
supuşi unui s tres fizic.
Rare: bradicardie.
Investigaţii;
Rare: creşterea tensiunii arteriale
Tulburări vasculare:
Mai puţin frecvente: manifestări cardiovasculare (hipotensiune arterială ortostatică sau
colaps cardiocirculator). Aceste reacţii adverse pot să apară î n special in cazul
administrării intravenoase şi la pacienţii care sunt supuşi unui stres fizic.
Rare: bradicardie
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente: ameţeli
Frecvente: cefalee, somnolenţă
Rare: parestezii, tremor, convulsii, contracţii m usculare involuntare, coordonare
defectuoasă, sincop a tulburări de vorbire
Convulsiile apar î n special după administrarea de doze mari de tramadol sau după
tratamentul asociat cu medicamente care pot să scadă pragul convulsivant (vezi pct. 4.4
şi 4.5 ).
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Rare: modificări ale apetitului,
Frecvenţă necunoscută: hipoglicemie
Tulburări psihice
Rare: halucinaţii, stare de confuzie, tulburări de somn, delir , anxietate şi coşmaruri.
Reacţiile adverse psihice care pot să apară după administrarea Tramal Retard 150 mg,
sunt individualizate în funcţie de intensitate şi natură (î n funcţie de tipul de personalitate
şi durata tratamentului). Acestea incl ud modificări ale dispoziţiei (în general, stare
eufori că, ocazional disforie ), modificări ale activităţii (în general, supresie, ocazional,
creştere) şi modificări ale capacităţii cognitive şi senzoriale (de exemplu, comportament
decizional, tulburări de percepţie).
Poate să apară dependenţa de medicament.
P ot să apară simptome al e sindromului de întrerupere, similare celor din sindromului de
întrerupere la opioide, cum sunt: agitaţie, anxietate, iritabilitate, insomnie, hiperkinezie,
tremor şi simptome gastro -intestinale. Alte reacţii observate în foarte rare cazuri după
întrerupe rea tratamentului cu clorhidrat de tramadol includ: atac de panică, anxietate
severă, halucinaţii, parestezii, tinitus şi simptome neobişnuite ale SNC (sistem nervos
central) ( stare de confuzie, delir, depersonalizare, derealizare, paranoia) .
Tulburări oc ulare
Rare: mioză, vedere înceţoşată, midriază .
7
Tulburări ale aparatului respirator, toracice şi mediastinale
Rare: deprimare respiratorie, dispnee
În cazul î n care dozele recomandate sunt mult depăşite şi sunt administrate concomitent
alte substanţe deprimante centrale poate să apară deprimare respiratorie (vezi pct. 4.5 )
S -a raportat agravarea astmului bronşic, deşi nu s -a stabilit o relaţie cauzală.
Tulburări gastro- intestinale
Foarte frecvente: greaţă
Frecvente: vărsături, constipaţie, uscăciunea gurii
Mai puţin frecvente : eructaţii, disconfort gastro-intestinal: (meteorism, senzaţie de
presiune î n epigastru), diaree.
Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: hiperhidroză
Mai puţin frecvente : reacţii cutanate (de exemplu , prurit, erupţii cutanate, urticarie)
Tulburări musculo- scheletice
Rare: slăbiciune musculară
Tulburări hepatobiliare
În câteva cazuri izolate, s -a raportat creşterea valorilor enzimelor hepatice în asociere
temporală cu utilizarea tramadolului.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: tulburări de micţiune (disurie şi retenţie urinară).
Tulburări generale
Frecvente: oboseală
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este
importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al
medicamentului. Profesioniştii în domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie
adversă suspectată prin intermediul sistemului national de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web -site -ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor
Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Manifestări clinice
În principiu, in cazul intoxicaţiei cu tramadol sunt de aşteptat simptome similare celor
care apar în caz ul altor analgezice cu acţiune centrală (opioide). Acestea includ in special
8
mioză, vărsături, colaps cardiocirculator, tulburări ale conştienţei până la comă, convulsii
şi deprimare respiratorie până la stop respirator.
Tratament
Se aplică măsurile gener ale de urgenţă. Căile respiratorii trebuie menţinute libere
(aspiraţie!), trebuie asigurat tratament suportiv respirator şi circulator, in funcţie de
simptome. Antidotul pentru deprimarea respiratorie este naloxona. În studiile la animale,
naloxona nu a avut efect asupra convulsiilor. În aceste cazuri, trebuie administrat
diazepam intravenos.
În cazul intoxicaţiei cu formulări orale, decontaminarea gastro- intestinală cu cărbune
activ sau prin lavaj gastric este recomandat numai în decurs de 2 ore după inges tia de
tramadol . Decontaminarea ulterioară poate fi utilă în caz de intoxicaţie cu cantităţi
deosebit de mari sau cu formulări cu eliberare prelungită.
Tramadolul poate fi eliminat în cantitate minimă prin hemodializă sau hemofiltraţie. De
aceea, tratament ul supradozajului cu Tramal Retard 150 mg după doză unică numai prin
hemodializă sau hemofiltrare nu este adecvat pentru eliminarea toxicului.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: analgezice, alcaloizi naturali din opiu, alte opioide.
Cod ATC: N02A X02
Tramadolul este un analgezic opioid cu acţiune centrală. Este un agonist pur, neselectiv,
cu acţiune asupra receptorilor opioizi μ, δ şi k, cu afinitate mai mare asupra receptorului
μ. Alte mecanisme care co ntribuie la efectul său analgezic sunt inhibarea recaptării
neuronale a noradrenalinei şi creşterea eliberării serotoninei.
Tramadolul are efect antitusiv. Spre deosebire de morfină, dozele analgezice de tramadol
într -un interval larg, nu au efect deprimant respirator. De asemenea, motilitatea gastro -
intestinală nu este afectată. Efectele asupra aparatului cardio -vascular tind să fie uşoare.
Potenţa tramadolului este de 1/10 pânăla 1/6 din cea a morfinei.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală, clorhidratul de tramadol se absoarbe in proporţie de peste 90%.
Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 70%, indiferent de consumul
concomitent de alimente. Diferenţa dintre tramadolul absorbit şi cel nemetabolizat,
disponibil, se datoreaz ă probabil metabolizării - in proporţie mică (maxim 30%) - la
primul pasaj hepatic.
Tramadolul se distribuie larg în ţesuturi ( V
d,β = 203 ± 40 1). Legarea de proteinele
plasmatice este de aproximativ 20%.
După administrarea orală a 100 mg clorhidrat de tra madol, concentraţia plasmatică
maximă C
max este de 141 ± 40 ng/ml după 4,9 ore. După administrarea a 200 mg
clorhidrat de tramadol, C
max este de 260 ± 62 ng/ml după 4,8 ore.
Tramadolul traversează barierele hemato -encefalică şi feto -placentară. În laptele matern
se excretă cantităţi foarte mici din substanţa activă şi din derivatului său O -demetilat
(0,1%, respectiv 0,02% din doza administrată).
9
Timpul de înjumătăţire plasmatică, t1/2,β, este de aproximativ 6 ore, fiind independent de
modul de administrare. La pacienţii cu vârsta peste 75 ani poate fi prelungit de
aproximativ 1,4 ori.
La om, tramadolul se metabolizează în principal prin N - şi O -demetilare şi conjugarea
produşilor O - demetilaţi cu acid glucuronic. Doar O -demetiltramadolul este activ
farmacol ogic. Există diferenţe cantitative interindividuale considerabile între ceilalţi
metaboliţi. Până în prezent, în urina s-au identificat unsprezece metaboliţi. Studiile la
animale au evidenţiat că O -demetiltramadolul este mai potent decât substanţa activă de 2 -
4 ori. Timpul său de înjumătăţire plasmatică, t
1/2,β, (6 voluntari sănătoşi) este în medie de
7,9 ore (5,4 - 9,6 ore) şi este aproximativ egal cu cel a1 tramadolului.
Inhibarea uneia sau ambelor tipuri de izoenzime CYP3A4 şi/sau CYP2D6 implicate în
biotransformarea tramadolului poate afecta concentraţia plasmatică a tramadolului şi a
metabolitului său activ. Până în prezent, nu s -au raportat interacţiuni semnificative clinic.
Tramadolul şi metaboliţii săi se excretă aproape în totalitate pe cale renală. Excreţia
urinară cumulativ a reprezintă 90% din radioactivitatea totală a dozei administrate. În caz
de insuficienţă hepatica şi renală timpul de înjumătăţire plasmatică poate fi uşor
prelungit. La pacienţii cu ciroză hepatică, s-a determinat un timp de i njumătăţire
plasmatică prin eliminare de 13,3 ± 4,9 ore (tramadol) şi de 18,5 ± 4,9 ore (O -
demetiltramadol), iar într -un caz izolat 22,3 ore, respectiv 36 ore. La pacienţii cu
insuficienţă renală (clearance -ul plasmatic al creatininei < 5 ml/min) valorile au fost de
11 ± 3,2 ore şi de 16,9 ± 3 ore, într -un caz izolat de 19,5 ore, respectiv 43,2 ore.
La doze terapeutice, tramadolul are un profil farmacocinetic linear.
Relaţia dintre concentraţia plasmatică şi efectul analgezic este dependentă de doză dar
variază considerabil în cazuri izolate. O concentraţie plasmatică de 100 - 300 ng
clorhidrat de tramadol/ml este, de regulă, eficace.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În cazul administrării orale şi parenterale repetate de tramadol timp de 6 - 26 săptămâni la
şobolan şi câine şi administrării orale timp de 12 luni la câine, investigaţiile
hematologice, clinico -chimice şi histologice nu au evidenţiat modificări determinate de
substanţă. Manifestările sistemului nervos central apar numai după administrarea de doze
mari, mult superioare intervalului terapeutic: nelinişte, sialoree, convulsii şi scăderea
curbei ponderale. Şobolanul şi câinele tolerează doze orale de clorhidrat de tramadol/kg,
respectiv 10 mg clorhidrat de tramadol/kg; câinele tolerează doze 20 mg clor hidrat de
tramadol/kg fără nici o reacţie.
La şobolan, doze de tramadol peste 50 mg clorhidrat de tramadol/kg şi zi au determinat
efecte toxice la mame şi creşterea mortalităţii neo -natale. La pui, întârzierea creşterii a
apărut sub forma tulburăr ilor de osificare şi întârzierea deschiderii fantelor vaginală şi
palpebrală. Fertilitatea masculin ă şi feminină nu a fost afectată. La iepure, au apărut
efecte toxice la mame la doze peste 125 mg clorhidrat de tramadol/kg şi zi şi malformaţii
ale schelet ului la pui.
10
În unele baterii de teste in vitro, s-au evidenţiat efecte mutagene. Studiile in vivo nu au
evidenţiat asemenea efecte. Î n conformitate cu datele acumulate până în prezent,
tramadolul poate fi clasificat ca non -mutagen.
La şobolan şi şoarece au fost efectuate studii privind potenţialului carcinogen al
clorhidratului de tramadol. Studiile la şobolan nu au demonstrat creşterea incidenţei
tumorale determinată de substanţă. Într -un studiu efectuat la şoarece s -a evidenţiat o
incidenţă crescută a adenoamelor hepatice la masculi (dependentă de doză,
nesemnificativă de la doze peste 15 mg clorhidrat de tramadol/kg) şi o creştere a
incidenţei tumorilor pulmonare la femele, la toate grupele de dozaj (semnificativă, dar
independentă de doză).
6. PROPRI ETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Tramal Retard 150 mg
Nucleu:
H ipromeloză 100000 mPa.S ,
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
S tearat de magneziu ,
C eluloză microcristalină .
Film:
H ipromeloză 6 mPa.S ,
L actoză monohidrat ,
M acrogol 6000,
P ropi lenglicol,
T alc,
D ioxid de titan (E 171)
G alben de chinolină - sare de aluminiu (E 104),
O xid roşu de fer (E 172)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Nu sunt necesare condiţ ii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC /PVDC -Al a 10 comprimate cu eliberare prelungită.
Cutie cu un blister din PP/Al a 10 comprimate cu eliberare prelungită.
11
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice produs medicamentos neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în
conformitate cu reglementările locale.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
STADA ARZNEIMITTEL AG
Stadastrasse 2 -18, 61118 Bad Vilbe l
, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Tramal Retard 150 mg
6394/2006/01- 02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Tramal Retard 150 mg
Reînnoirea autorizaţiei, Aprile 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS
TRAMAL RETARD 150 mg, comprimate cu eliberare prelungită , 150 mg
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Substanţa activă este clorhidrat de tramadol
Tramal Retard 150 mg
Un comprimat cu eliberare prelungită conţine clorhidra t de tramadol 150 mg.
Excipienţi cu efect cunoscut: Fiecare comprimat
cu eliberare prelungită conţine 2 ,5 mg
monohidrat de lactoză
( vezi pct. 4.4).
Pentru lista completă a excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Tramal Retard 150 mg
Comprimate cu eliberare prelungită.
Comprimate rotunde, biconvexe, slab colorate in portocaliu, inscripţionate cu logo -ul
producătorului pe una dintre feţe şi cu T2 iar pe cealaltă faţă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
T ratamentul durerilor de intensitate moderată - severă.
4.2 Doze si mod de administrare
Doze
2
Doza trebuie individualizată in funcţie de severitatea durerii şi de sensibilitatea
pacientului .
În general t rebuie aleasă doza cea mai mică eficace pentru analgezie. Nu trebuie depăşi tă
doza zilnică de 400 mg clorhidrat de tramadol, cu excepţia unor circumstanţe clinice
speciale.
Dacă nu se recomandă altfel, Tramal Retard 150 mg se administrează după cum urmează:
Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 12 ani
Doza iniţială recomandată este de 50 -100 mg clorhidrat de tramadol de 2 ori pe zi ,
dimineaţa şi seara.
Dacă nu se obţine o ameliorare corespunzătoare a durerii, doza poate fi crescută la 150 -
200 mg clorhidrat de tramadol de 2 ori pe zi
Tramal Retard 150 mg nu trebuie administrat mai mult decât este absolut necesar . Dacă
este necesar un tratament de lungă durată al durerii cu Tramal Retard 150 mg, având în
vedere natura şi severitatea afecţiunii , trebuie efectuate examene la intervale regulate şi
scurte (dacă este necesar cu pauze de tratament) pentru a stabili dacă este necesar
tratamentul ulterior cu Tramal Retard 150 mg şi în ce doze.
Copii
Tramal Retard150 mg nu trebuie administrat la copii cu vârsta sub 12 ani.
Persoane în vârstă
La pacienţii cu vârsta de până la 75 ani fără manifestări clinice de insuficienţă hepatică
sau renală nu este necesară ajustarea dozei. La pacienţii cu vârsta de peste 75 ani
eliminarea poate fi prelungită. De aceea, dacă este necesar intervalele dintre administrări
trebuie prelungite in concordanţă cu necesarul pacientului.
Pacienţi cu i nsuficienţă renală/dializă şi pacienţi cu insuficienţă hepatică:
La pacienţii cu insuficienţ ă renală şi/sau hepatică eliminarea tramadolului este întârziată.
La aceşti pacienţi trebuie luată în considerare prelungirea intervalului dintre a dministrări.
În cazurile cu insuficienţ ă renală şi/sau hepatică severă Tramal Retard 150 mg nu trebuie
administrat.
Mod de administrare
Comprimatele cu eliberare prelungită se înghit întregi, fără a fi divizate sau mestecate, cu
o cantitate suficientă de lichid, independent de orarul meselor.
4.3 Contraindicaţii
Tramal Retard 150 mg este contraindicat
- în caz de hipersensibilitate cunoscută la substanţa activă sau la oricare dintre
excipienţi i enumeraţi la pct. 6.1 ,
3
- în int oxicaţiile acute cu alcool etilic, hipnotice, analgezice, opioide sau alte
produse medicamentoase psihotrope,
- la pacienţii care utilizează sau au utilizat in ultimele 14 zile inhibitori MAO
(monoaminooxidază) (vezi pct. 4.5).
- la pacienţii cu epilepsie care nu răspunde la tratament.
pentru tratamentul sindromului de întrerupere la opioide.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Tramal Retard150 mg trebuie utilizat cu prudentă in caz de dependen ţă la opioide,
traumatisme craniene, şoc, un nivel redus al stării de conştienţ ă de etiologie neprecizată,
tulburări respiratorii sau ale centrului respirator, presiune intracraniană crescută.
La pacienţii sensibili la opioide, Tramal Retard 100 mg trebuie utilizate cu precauţie.
În cazul pacienţ ilor cu depresie respiratorie sau în cazul administrării concomitente de
medicamente deprimante ale SNC (vezi pct. 4.5), sau dacă doza recomandată este
semnificativ crescută (vezi pct. 4.9) , este necesară o grijă sporită deoarece în această
situaţie nu poa te fi exclusă posibilitatea apariţiei depresiei respiratorii.
La pacienţii trataţi cu clorhidrat de t ramadol în dozele recomandate s -au raportat
convulsii. Riscul poate creşte in cazul î n care dozele de tramadol depăşesc doza maximă
recomandată pe zi (400 mg clorhidrat de tramadol). î n plus, tramadolul poate creşte riscul
de convulsii la pacienţii trataţi cu alte medicamente care scad pragul convulsivant (vezi
pct. 4.5 ). Pacienţii cu epilepsie sau cei predispuşi la convulsii trebuie trataţi cu tramadol
numai dacă este absolut necesar.
Tramadolul are un potenţial mic de a dezvolta dependenţ ă. În cazul tratamentului de
lungă durată, se pot dezvolta toleranţ ă şi dependenţ ă fizică şi psihică. La pacienţii cu
tendinţă la consum de droguri sau dependenţă, trat amentul cu Tramal Retard 150 mg
trebuie administrat numai pentru perioade scurte de timp, sub supraveghere medicală
atentă.
Tramadolul nu este adecvat ca substituent pentru tratamentul pacienţilor dependenţi de
opioide. Cu toate că tramadolul este un agonist opioid, nu poate suprima simptomele
sindromului de întrerupere la morfină.
Tramal Retard 150 mg conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleran tă
la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză -galact oză
nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tramal Retard 150 mg nu trebuie utilizat concomitent cu inhibitori MA O (vezi pct. 4.3 ).
Î n cazul administrării inhibitorilor MA O in ultimele 14 zile înainte de utilizarea petidinei,
un opioid, s -au observat reacţii adverse care pun in pericol viaţa prin acţiune asupra
4
sistemului nervos central şi asupra funcţiilor respiratorii şi cardiovasculară. Nu pot fi
excluse aceleaşi interacţiuni intre inhibitorii MA O şi clorhidratul de tramadol.
Administrarea concomitentă de Tramal Retard 150 mg cu alte deprimante ale sistemului
nervos central, inclusiv alcool etilic, poate poten ţa efectele asupra sistemului nervos
central (vezi pct. 4.8 ).
Pâ nă î n pr ezent, studiile d e farmacocinetică au arătat că î n cazul administrării
concomitente sau anterioare a cimetidinei (inhibitor enzimatic), este puţin probabil să
apară interacţiuni semnificative clinic. Administrarea concomitentă sau anterioară a
carbamazepin ei (inductor enzimatic) poate să diminue efectul analgezic şi să scadă durata
de acţiune.
Tramadolul poate determina convulsii şi poate creşte potenţialul de a provoca convulsii al
inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) , inhibitori se lectivi ai recaptării
serotonin- norepinefrinei (ISRSN), antidepresivelor triciclice, neurolepticelor şi altor
medicamente care scad pragul convulsivant (cum sunt bupropion, mirtazapină,
tetrahidrocanabiol) .
U tilizarea terapeutică a tramadolului şi alte medicamente serotoninergice cum sunt
inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS ), inhibitorii selectivi ai recaptării
serotonin- norepinefrinei (ISRSN), inhibitorii de monoaminoxidază (vezi pct. 4.3),
antidepresivele triciclice şi mirtazapina pot cauza toxicitatea serotoninei . Sindromul
serotonergic este mai probabil atunci când se observă una din următoarele:
• Clonus spontan
• Clonus indus sau clonus ocular cu agitaţie sau diaforeză
• Tremor şi hiperreflexie
• Hipertonie ş i temperatura corpului peste 38°C şi clonus indus sau ocular
În general, întreruperea administrării medicamentelor serotonergice este urmată de o
ameliorare rapidă. Tratamentul depinde de tipul şi severitatea simptomelor.
Se recomandă precauţie in timpul tratamentului concomitent cu tramadol şi derivaţi
cumarinici (de exemplu, warfarină), datorită faptului că la unii pacienţi s -au raportat
creşteri ale INR şi apariţia de echimoze şi sângerări.
Alte substanţe active cunoscute pentru efectul inhibitor asupra CYP3A4, cum sunt
ketoconazolul şi eritromicina, pot inhiba metabolizarea tramadolului (N -demetilarea),
posibil şi metabolizarea metabolitului activ O -demetilat. Semnificaţia clinică a acestei
interacţiuni nu a fost studiată (vezi pct. 4.8).
Într -un număr limitat de studii, utilizarea pr e- sau postoperatorie a antiemeticului agonist
5- HT3 - ondasetron creşte cerinţele de tramadol î n durerea postoperatorie.
4.6 Fertilitatea, s arcina şi alăptarea
Sarcina
5
Studiile cu tramadol la animale au evidenţiat la doze foarte mari apariţia de efecte asupra
dezvoltării organelor, osificării şi mortalităţii neo -natale. Nu s -au observat efecte
teratogene. Tramadolul traversează bariera feto -placentară. La om, nu există dovezi
adecvate privind siguranţa utilizării tramadolului în sarcină. De aceea, Trama l Retard
150 mg nu trebuie utilizat in timpul sarcinii.
Tramadolul - administrat înainte sau in timpul naşterii - nu afectează contractilitatea
uterului. La nou- născuti poate determina modificăr i ale frecvenţei respiratorii, care, î n
general, nu sunt sem nificative clinic. Administrarea constantă pe durata sarcinii poate
determina sindromul de întrerupere la nou- născut.
Alăptarea
În timpul a 1ăptării, aproximativ 0,1% din doza administrată mamei se excreta in lapte.
Tramal Retard 150 mg nu trebuie administrat în timpul alăptării. În general, nu este
necesar să se întrerupă alăptarea după o singură administrare de tramadol.
Fertilitatea
Studiile de supraveghere după punerea pe piaţă nu sugerează un efect al tramadolului
asupra fertilităţii.
Studiile efect uate pe animale nu au demonstrat un efect al tramadolului asupra fertilităţii.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Chiar dacă este administrat conform recomandărilor, Tramal Retard 150 mg poate
provoca somnolenţ ă şi vertij ceea ce poate influenţa negativ reacţiile conducătorilor
vehiculelor şi ale celor care folosesc utilaje. Aceasta se întâmplă in special in cazul
asocierii cu alcool sau alte substanţe psihotrope.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate sunt greaţa şi ameţelile, ambele apărând la
mai mult de 10% dintre pacienţi.
Frecvenţa reacţiilor adverse sunt definite după cum urmează :
Foarte frecvente: ≥ 1/10
Frecvente: ≥ 1/100, <1/10
Mai puţin frecvente: ≥1/1000, <1/100
Rare: ≥10000, <1/1000
Foarte rare: <1/10000
Frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare; reacţii alergice (dispnee, bronhospasm, wheezi ng, edem angioneurotic) şi
anafilaxie.
Tulburări cardiace
6
Mai puţin frecvente: manifestări cardiovasculare (palpitaţii, tahicardie). Aceste reacţii
adverse pot să apară în special in cazul administrării intravenoase şi la pacienţii care sunt
supuşi unui s tres fizic.
Rare: bradicardie.
Investigaţii;
Rare: creşterea tensiunii arteriale
Tulburări vasculare:
Mai puţin frecvente: manifestări cardiovasculare (hipotensiune arterială ortostatică sau
colaps cardiocirculator). Aceste reacţii adverse pot să apară î n special in cazul
administrării intravenoase şi la pacienţii care sunt supuşi unui stres fizic.
Rare: bradicardie
Tulburări ale sistemului nervos
Foarte frecvente: ameţeli
Frecvente: cefalee, somnolenţă
Rare: parestezii, tremor, convulsii, contracţii m usculare involuntare, coordonare
defectuoasă, sincop a tulburări de vorbire
Convulsiile apar î n special după administrarea de doze mari de tramadol sau după
tratamentul asociat cu medicamente care pot să scadă pragul convulsivant (vezi pct. 4.4
şi 4.5 ).
Tulburări metabolice şi de nutriţie
Rare: modificări ale apetitului,
Frecvenţă necunoscută: hipoglicemie
Tulburări psihice
Rare: halucinaţii, stare de confuzie, tulburări de somn, delir , anxietate şi coşmaruri.
Reacţiile adverse psihice care pot să apară după administrarea Tramal Retard 150 mg,
sunt individualizate în funcţie de intensitate şi natură (î n funcţie de tipul de personalitate
şi durata tratamentului). Acestea incl ud modificări ale dispoziţiei (în general, stare
eufori că, ocazional disforie ), modificări ale activităţii (în general, supresie, ocazional,
creştere) şi modificări ale capacităţii cognitive şi senzoriale (de exemplu, comportament
decizional, tulburări de percepţie).
Poate să apară dependenţa de medicament.
P ot să apară simptome al e sindromului de întrerupere, similare celor din sindromului de
întrerupere la opioide, cum sunt: agitaţie, anxietate, iritabilitate, insomnie, hiperkinezie,
tremor şi simptome gastro -intestinale. Alte reacţii observate în foarte rare cazuri după
întrerupe rea tratamentului cu clorhidrat de tramadol includ: atac de panică, anxietate
severă, halucinaţii, parestezii, tinitus şi simptome neobişnuite ale SNC (sistem nervos
central) ( stare de confuzie, delir, depersonalizare, derealizare, paranoia) .
Tulburări oc ulare
Rare: mioză, vedere înceţoşată, midriază .
7
Tulburări ale aparatului respirator, toracice şi mediastinale
Rare: deprimare respiratorie, dispnee
În cazul î n care dozele recomandate sunt mult depăşite şi sunt administrate concomitent
alte substanţe deprimante centrale poate să apară deprimare respiratorie (vezi pct. 4.5 )
S -a raportat agravarea astmului bronşic, deşi nu s -a stabilit o relaţie cauzală.
Tulburări gastro- intestinale
Foarte frecvente: greaţă
Frecvente: vărsături, constipaţie, uscăciunea gurii
Mai puţin frecvente : eructaţii, disconfort gastro-intestinal: (meteorism, senzaţie de
presiune î n epigastru), diaree.
Tulburări cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Frecvente: hiperhidroză
Mai puţin frecvente : reacţii cutanate (de exemplu , prurit, erupţii cutanate, urticarie)
Tulburări musculo- scheletice
Rare: slăbiciune musculară
Tulburări hepatobiliare
În câteva cazuri izolate, s -a raportat creşterea valorilor enzimelor hepatice în asociere
temporală cu utilizarea tramadolului.
Tulburări renale şi ale căilor urinare
Rare: tulburări de micţiune (disurie şi retenţie urinară).
Tulburări generale
Frecvente: oboseală
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este
importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al
medicamentului. Profesioniştii în domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie
adversă suspectată prin intermediul sistemului national de raportare, ale cărui detalii sunt
publicate pe web -site -ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor
Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Manifestări clinice
În principiu, in cazul intoxicaţiei cu tramadol sunt de aşteptat simptome similare celor
care apar în caz ul altor analgezice cu acţiune centrală (opioide). Acestea includ in special
8
mioză, vărsături, colaps cardiocirculator, tulburări ale conştienţei până la comă, convulsii
şi deprimare respiratorie până la stop respirator.
Tratament
Se aplică măsurile gener ale de urgenţă. Căile respiratorii trebuie menţinute libere
(aspiraţie!), trebuie asigurat tratament suportiv respirator şi circulator, in funcţie de
simptome. Antidotul pentru deprimarea respiratorie este naloxona. În studiile la animale,
naloxona nu a avut efect asupra convulsiilor. În aceste cazuri, trebuie administrat
diazepam intravenos.
În cazul intoxicaţiei cu formulări orale, decontaminarea gastro- intestinală cu cărbune
activ sau prin lavaj gastric este recomandat numai în decurs de 2 ore după inges tia de
tramadol . Decontaminarea ulterioară poate fi utilă în caz de intoxicaţie cu cantităţi
deosebit de mari sau cu formulări cu eliberare prelungită.
Tramadolul poate fi eliminat în cantitate minimă prin hemodializă sau hemofiltraţie. De
aceea, tratament ul supradozajului cu Tramal Retard 150 mg după doză unică numai prin
hemodializă sau hemofiltrare nu este adecvat pentru eliminarea toxicului.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: analgezice, alcaloizi naturali din opiu, alte opioide.
Cod ATC: N02A X02
Tramadolul este un analgezic opioid cu acţiune centrală. Este un agonist pur, neselectiv,
cu acţiune asupra receptorilor opioizi μ, δ şi k, cu afinitate mai mare asupra receptorului
μ. Alte mecanisme care co ntribuie la efectul său analgezic sunt inhibarea recaptării
neuronale a noradrenalinei şi creşterea eliberării serotoninei.
Tramadolul are efect antitusiv. Spre deosebire de morfină, dozele analgezice de tramadol
într -un interval larg, nu au efect deprimant respirator. De asemenea, motilitatea gastro -
intestinală nu este afectată. Efectele asupra aparatului cardio -vascular tind să fie uşoare.
Potenţa tramadolului este de 1/10 pânăla 1/6 din cea a morfinei.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea orală, clorhidratul de tramadol se absoarbe in proporţie de peste 90%.
Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 70%, indiferent de consumul
concomitent de alimente. Diferenţa dintre tramadolul absorbit şi cel nemetabolizat,
disponibil, se datoreaz ă probabil metabolizării - in proporţie mică (maxim 30%) - la
primul pasaj hepatic.
Tramadolul se distribuie larg în ţesuturi ( V
d,β = 203 ± 40 1). Legarea de proteinele
plasmatice este de aproximativ 20%.
După administrarea orală a 100 mg clorhidrat de tra madol, concentraţia plasmatică
maximă C
max este de 141 ± 40 ng/ml după 4,9 ore. După administrarea a 200 mg
clorhidrat de tramadol, C
max este de 260 ± 62 ng/ml după 4,8 ore.
Tramadolul traversează barierele hemato -encefalică şi feto -placentară. În laptele matern
se excretă cantităţi foarte mici din substanţa activă şi din derivatului său O -demetilat
(0,1%, respectiv 0,02% din doza administrată).
9
Timpul de înjumătăţire plasmatică, t1/2,β, este de aproximativ 6 ore, fiind independent de
modul de administrare. La pacienţii cu vârsta peste 75 ani poate fi prelungit de
aproximativ 1,4 ori.
La om, tramadolul se metabolizează în principal prin N - şi O -demetilare şi conjugarea
produşilor O - demetilaţi cu acid glucuronic. Doar O -demetiltramadolul este activ
farmacol ogic. Există diferenţe cantitative interindividuale considerabile între ceilalţi
metaboliţi. Până în prezent, în urina s-au identificat unsprezece metaboliţi. Studiile la
animale au evidenţiat că O -demetiltramadolul este mai potent decât substanţa activă de 2 -
4 ori. Timpul său de înjumătăţire plasmatică, t
1/2,β, (6 voluntari sănătoşi) este în medie de
7,9 ore (5,4 - 9,6 ore) şi este aproximativ egal cu cel a1 tramadolului.
Inhibarea uneia sau ambelor tipuri de izoenzime CYP3A4 şi/sau CYP2D6 implicate în
biotransformarea tramadolului poate afecta concentraţia plasmatică a tramadolului şi a
metabolitului său activ. Până în prezent, nu s -au raportat interacţiuni semnificative clinic.
Tramadolul şi metaboliţii săi se excretă aproape în totalitate pe cale renală. Excreţia
urinară cumulativ a reprezintă 90% din radioactivitatea totală a dozei administrate. În caz
de insuficienţă hepatica şi renală timpul de înjumătăţire plasmatică poate fi uşor
prelungit. La pacienţii cu ciroză hepatică, s-a determinat un timp de i njumătăţire
plasmatică prin eliminare de 13,3 ± 4,9 ore (tramadol) şi de 18,5 ± 4,9 ore (O -
demetiltramadol), iar într -un caz izolat 22,3 ore, respectiv 36 ore. La pacienţii cu
insuficienţă renală (clearance -ul plasmatic al creatininei < 5 ml/min) valorile au fost de
11 ± 3,2 ore şi de 16,9 ± 3 ore, într -un caz izolat de 19,5 ore, respectiv 43,2 ore.
La doze terapeutice, tramadolul are un profil farmacocinetic linear.
Relaţia dintre concentraţia plasmatică şi efectul analgezic este dependentă de doză dar
variază considerabil în cazuri izolate. O concentraţie plasmatică de 100 - 300 ng
clorhidrat de tramadol/ml este, de regulă, eficace.
5.3 Date preclinice de siguranţă
În cazul administrării orale şi parenterale repetate de tramadol timp de 6 - 26 săptămâni la
şobolan şi câine şi administrării orale timp de 12 luni la câine, investigaţiile
hematologice, clinico -chimice şi histologice nu au evidenţiat modificări determinate de
substanţă. Manifestările sistemului nervos central apar numai după administrarea de doze
mari, mult superioare intervalului terapeutic: nelinişte, sialoree, convulsii şi scăderea
curbei ponderale. Şobolanul şi câinele tolerează doze orale de clorhidrat de tramadol/kg,
respectiv 10 mg clorhidrat de tramadol/kg; câinele tolerează doze 20 mg clor hidrat de
tramadol/kg fără nici o reacţie.
La şobolan, doze de tramadol peste 50 mg clorhidrat de tramadol/kg şi zi au determinat
efecte toxice la mame şi creşterea mortalităţii neo -natale. La pui, întârzierea creşterii a
apărut sub forma tulburăr ilor de osificare şi întârzierea deschiderii fantelor vaginală şi
palpebrală. Fertilitatea masculin ă şi feminină nu a fost afectată. La iepure, au apărut
efecte toxice la mame la doze peste 125 mg clorhidrat de tramadol/kg şi zi şi malformaţii
ale schelet ului la pui.
10
În unele baterii de teste in vitro, s-au evidenţiat efecte mutagene. Studiile in vivo nu au
evidenţiat asemenea efecte. Î n conformitate cu datele acumulate până în prezent,
tramadolul poate fi clasificat ca non -mutagen.
La şobolan şi şoarece au fost efectuate studii privind potenţialului carcinogen al
clorhidratului de tramadol. Studiile la şobolan nu au demonstrat creşterea incidenţei
tumorale determinată de substanţă. Într -un studiu efectuat la şoarece s -a evidenţiat o
incidenţă crescută a adenoamelor hepatice la masculi (dependentă de doză,
nesemnificativă de la doze peste 15 mg clorhidrat de tramadol/kg) şi o creştere a
incidenţei tumorilor pulmonare la femele, la toate grupele de dozaj (semnificativă, dar
independentă de doză).
6. PROPRI ETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Tramal Retard 150 mg
Nucleu:
H ipromeloză 100000 mPa.S ,
D ioxid de siliciu coloidal anhidru,
S tearat de magneziu ,
C eluloză microcristalină .
Film:
H ipromeloză 6 mPa.S ,
L actoză monohidrat ,
M acrogol 6000,
P ropi lenglicol,
T alc,
D ioxid de titan (E 171)
G alben de chinolină - sare de aluminiu (E 104),
O xid roşu de fer (E 172)
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Nu sunt necesare condiţ ii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC /PVDC -Al a 10 comprimate cu eliberare prelungită.
Cutie cu un blister din PP/Al a 10 comprimate cu eliberare prelungită.
11
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
Orice produs medicamentos neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în
conformitate cu reglementările locale.
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
STADA ARZNEIMITTEL AG
Stadastrasse 2 -18, 61118 Bad Vilbe l
, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Tramal Retard 150 mg
6394/2006/01- 02
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Tramal Retard 150 mg
Reînnoirea autorizaţiei, Aprile 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2015
