OPTIRAY 300
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
OPTIRAY
300 soluţie injectabilă/perfuzabilă 636 mg/ml
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 ml de soluţie conţine ioversol 636 mg, echivalent cu 300 mg iod.
Osmolalitate: 645 mosmol/kg
Vâscozitate: 8,2 mPa · s (la 25°C)
Vâscozitate: 5,5 mPa · s (la 37°C)
Conţine iod pe ml: 300 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă sau perfuzabilă.
Soluţie limpede, incoloră până la galben pal.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic.
Optiray 300 este o substanţă de contrast radiologic non-ionică, indicată la adulţi pentru utilizare pentru
angiografie cerebrală periferică şi viscerală, inclusiv angiografie de substracţie digitală intraarterială şi
intravenoasă (IA-DSA şi IV DSA), venografie, urografie intravenoasă şi tomografie computerizată
(TC) a capului şi a corpului. De asemenea, Optiray 300 poate fi utilizat la copii pentru angiografie
cerebrală, periferică şi viscerală şi pentru urografie intravenoasă.
4.2. Doze şi mod de administrare
Adulţi: Regimul de dozare recomandat
Procedură
Doze Doza maximă totală
Angiografie cerebrală
- Artera carotidă sau vertebrală 2-12 ml 200 ml
- Arcul aortic 20-50 ml 200 ml
Angiografie periferică
Venografie 10-90 ml
50-100 ml 250 ml
250 ml
Angiografie viscerală
Urografie 12-60 ml
65-100 ml 250 ml
200 ml
2
Procedură Doze Doza maximă totală
Tomografie capului 50-150 ml 150 ml
Tomografie corpului 25-150 ml 150 ml
IA DSA
IV DSA 5-80 ml
30-50 ml 250 ml
250 ml
Vârstnici: Doze ca pentru adulţi. Atunci când este de aşteptat ca vizualizarea să fie slabă, doza poate
fi crescută până la valoarea maximă.
Copii şi adolescenţi: Regimul de dozare recomandat
Procedura
Doze Doza totală maximă
Angiografie cerebrală 1-3 ml/kg 100 ml
Angiografie periferică 1-3 ml/kg 100 ml
Angiografie viscerală 1-3 ml/kg 100 ml
Urografie intravenoasă 2 ml/kg (>1 an) 100 ml
3 ml/kg (<1 an)
Siguranţa şi eficacitatea Optiray 300 la copii pentru orice altă indicaţie nu au fost încă stabilite.
Se recomandă încălzirea substanţelor de contrast iodate până la temperatura corpului înainte de
administrarea intravasculară. Ca în cazul tuturor substanţelor de contrast radio-opace, trebuie utilizată
doza minimă necesară pentru a obţine o vizualizare adecvată.
Trebuie să fie disponibile echipamente de resuscitare adecvate.
4.3. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la mediile de contrast conţinând iod, la substanţa activă sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Hipertiroidie manifestă.
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea de medii de contrast iodate pentru radiologie a fost asociată cu apariţia unor reacţii
adverse grave sau letale. Este foarte important ca personalul medical să fie complet pregătit pentru a
trata orice reacţie la mediul de contrast.
Astfel de proceduri trebuie efectuate sub îndrumarea unui personal calificat, cu experienţă în ceea ce
priveşte procedura specifică care urmează a fi efectuată. Trebuie să fie întotdeauna disponibile o
unitate de urgenţe complet echipată sau medicamente şi echipamente echivalente, precum şi personal
competent în ceea ce priveşte recunoaşterea şi tratarea reacţiilor adverse de orice tip. Deoarece se
cunoaşte că au apărut reacţii întârziate severe, pacientul trebuie ţinut sub observaţie, iar echipamentele
de urgenţă şi personalul competent trebuie să fie disponibile timp cel puţin 30-60 minute după
administrare.
Ca toate celelalte medii de contrast pentru radiologie, Optiray poate determina anafilaxie sau alte
manifestări de reacţii de intoleranta, pseudo-alergice, cum sunt greaţa, vărsăturile, dispneea, eritemul,
urticaria şi hipotensiunea arteriala. O incidenţă mai mare a acestor reacţii a fost observată la pacienţii
cu antecedente de reacţii de intoleranţă la alte medii de contrast sau orice antecedente de astm bronşic,
alergie sau hipersensibilitate. La aceşti pacienţi, beneficiile trebuie să depăşească în mod evident
riscurile (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii).
Apariţia reacţiilor idiosincrazice severe a determinat utilizarea mai multor metode de pretestare. Cu
toate acestea, pretestarea nu este o metodă sigură pentru a prevedea reacţiile severe şi poate prezenta
în sine un pericol pentru pacient. S-a sugerat că o evaluare riguroasă a întregului istoric medical, cu
accent asupra antecedentelor de alergie şi hipersensibilitate, efectuată înainte de injectarea oricărui
mediu de contrast, poate avea o acurateţe mai mare decât pretestarea, pentru a prevedea apariţia unor
reacţii adverse potenţiale.
3
Antecedentele de alergii nu contraindică arbitrar utilizarea unei substanţe de contrast atunci când se
consideră că procedura de diagnostic este esenţială, dar aceasta trebuie efectuată cu precauţie (vezi
pct. 4.3 Contraindicaţii). Trebuie să fie disponibile imediat echipamente de resuscitare adecvate.
Trebuie luată în considerare administrarea unei premedicaţii pe bază de antihistaminice şi
corticosteroizi pentru a evita sau reduce la minimum reacţiile alergice. Rapoartele indică faptul că
această premedicaţie nu previne apariţia de reacţii adverse grave care pun viaţa în pericol, dar poate
reduce incidenţa şi severitatea acestora.
Anestezia generală poate fi indicată pentru efectuarea unor proceduri la anumiţi pacienţi; totuşi, s-a
observat o incidenţă crescută a reacţiilor adverse la aceşti pacienţi, care poate fi atribuită incapacităţii
pacientului de a identifica simptomele adverse sau efectului hipotensor al anesteziei.
În procedurile angiografice, trebuie luată în considerare posibilitatea de a disloca plăcile de aterom sau
de a deteriora sau perfora peretele vasului sanguin în timpul manipulării cateterului şi al injectării
mediului de contrast. Pentru a se asigura plasarea corectă a cateterului, se recomandă injecţii de test.
La pacienţii cu ateroscleroză avansată, hipertensiune severă, decompensare cardiacă, senilitate,
antecedente de tromboză sau embolie cerebrală este necesară prudenţă deosebită. Pot apărea mai
frecvent reacţii cardiovasculare, cum sunt bradicardia, creşterea sau scăderea tensiunii arteriale.
Angiografia trebuie evitată în toate cazurile în care este posibil la pacienţii cu homocisteinurie, din
cauza riscului crescut de tromboză şi embolie.
Pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă trebuie ţinuţi sub observaţie timp de câteva ore după
procedură, pentru a detecta perturbări hemodinamice întârziate care ar putea fi asociate cu o creştere
tranzitorie a încărcăturii osmotice circulante. Pacientul trebuie, de asemenea, informat ca pot apărea
reacţii alergice într-un interval de până la câteva zile după administrare; în acest caz trebuie să se
adreseze imediat unui medic.
Raportările de crize tireotoxice în urma utilizării intravasculare a substanţelor radio-opace iodate la
pacienţi cu hipertiroidie sau cu nodul tiroidian cu funcţionare autonomă sugerează că la aceşti pacienţi
trebuie evaluat riscul suplimentar înainte de utilizarea oricărui mediu de contrast (vezi pct. 4.3
Contraindicaţii).
Este necesară prudenţă în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală severă, afecţiuni asociate ale
rinichilor şi ficatului, diabet zaharat, anemie falciformă, forma homozigotă, mielom multiplu sau alte
paraproteinemii, anurie, în special în cazul administrării de doze crescute. La aceşti pacienţi pot apărea
reacţii adverse renale grave, inclusiv insuficienţă renală acută. Deşi nu s-a demonstrat că substanţa de
contrast sau deshidratarea ar reprezenta cauza insuficienţei renale, s-a speculat că aceasta poate fi
provocată de asocierea dintre cele acestea. Riscul la pacienţii cu insuficienţă renală nu reprezintă o
contraindicaţie a procedurii; cu toate acestea sunt necesare măsuri speciale de precauţie, inclusiv
menţinerea hidratării normale şi monitorizarea îndeaproape.
Hidratarea eficace înainte de administrarea Optiray este esenţială şi poate scădea riscul afectării renale.
Deshidratarea anterioară administrării este periculoasă şi poate contribui la insuficienţa renală acută.
Administrarea de substanţe radio-opace la pacienţii cu feocromocitom cunoscut sau suspectat trebuie
efectuată cu precauţie. Dacă, în opinia medicului, beneficiile posibile ale acestor proceduri depăşesc
riscurile luate în considerare, procedura poate fi efectuată; cu toate acestea, cantitatea de mediu radio-
opac injectată trebuie menţinută la un nivel minim. Se recomandă administrarea de premedicaţie cu α-
blocante şi ß-blocante în cazul administrării intravasculare a mediului de contrast, din cauza riscului
de apariţie a crizelor hipertensive. Trebuie monitorizată tensiunea arterială pe parcursul procedurii şi
trebuie să fie disponibile măsuri pentru tratamentul unei crize hipertensive.
4
La pacienţii cu anemie falciformă, forma homozigotă, substanţele hiperosmolare, cum sunt mediile de
contrast radiologic, pot afecta siclizarea eritrocitelor. De aceea, trebuie analizată cu atenţie
oportunitatea administrării intraarteriale a acestor substanţe la pacienţii cu anemie falciformă, forma
homozigotă.
S-a demonstrat că efectul anticoagulant al mediilor de contrast radiologic non-ionice este mai redus,
in vitro, decât cel al substanţelor ionice convenţionale la concentraţii comparabile. Au fost observate
rezultate similare în unele studii in vivo. Din acest motiv se recomandă tehnici angiografice
meticuloase, de exemplu spălarea frecventă a cateterelor angiografice standard şi evitarea contactului
prelungit al sângelui cu substanţa de contrast din seringi şi catetere.
S-au observat reacţii adverse neurologice grave după injectarea directă în arterele cerebrale sau în
vasele sanguine aferente măduvei spinării sau în angiocardiografii, din cauza umplerii inadecvate a
carotidelor. Nu a fost stabilită o relaţie cauză-efect cu mediul de contrast, deoarece afecţiunea
preexistentă a pacientului şi tehnicile procedurale reprezintă ele însele factori cauzali.
Optiray trebuie injectat cu precauţie, pentru a evita extravazarea perivasculară. Acest lucru este
deosebit de important la pacienţii cu boli arteriale sau venoase severe. Totuşi, poate apărea o
extravazare semnificativă a Optiray, în special la utilizarea injectoarelor automate. În general, aceasta
este tolerată fără să apară deteriorări substanţiale ale ţesuturilor, prin administrarea de tratament
conservator. Totuşi, s-au raportat cazuri izolate de leziuni tisulare severe (de exemplu ulceraţie), care
au necesitat tratament chirurgical.
În continuare sunt prezentate atenţionările şi precauţiile speciale pentru utilizare aplicabile numai
pentru indicaţii specifice:
Venografie
Este necesară prudenţă deosebită la pacienţii cu flebite suspectate, ischemii severe, infecţii locale sau
ocluzie completă a sistemului venos.
Angiografie periferică
La nivelul arterelor in care se injectează mediul de contrast radiologic trebuie să existe pulsaţie. În
cazul pacienţilor cu trombangeită obliterantă sau cu infecţii ascendente asociate cu ischemie gravă,
angiografia trebuie efectuată, dacă este absolut necesar, cu prudenţă deosebită.
Copii şi adolescenţi
La nou-născuţi şi, în special la nou-născuţii prematuri, se recomandă verificarea concentraţiilor TSH şi
T4, la 7-10 zile şi la o lună după administrarea de medii de contrast iodat, din cauza riscului de
hipotiroidie determinat de supraîncărcarea cu iod.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
După administrarea altor medii de contrast iodate s-au raportat următoarele interacţiuni. În general,
este acceptat faptul că acestea pot fi atribuite acestor clase de medii de contrast.
S-a raportat toxicitate renală în cazuri singulare la pacienţi cu disfuncţie hepatică la care s-au
administrat pe cale orală substanţe de contrast pentru colecistografie, urmate de administrarea
intravasculară de substanţe de contrast. Prin urmare, trebuie amânată administrarea intravasculară a
oricărei substanţe de contrast radiologic la pacienţii la care s-a administrat recent o substanţă de
contrast pentru colecistografie.
Literatura de specialitate menţionează că pacienţii care au fost trataţi cu interleukină pot prezenta o
frecvenţă mai crescută a reacţiilor adverse, după cum este descris la pct. „Reacţii adverse”. Motivul nu
a fost clarificat încă. Conform literaturii de specialitate, după administrarea de interleukină s-a
observat apariţia mai frecventă sau întârziată a acestor reacţii într-o perioadă de 2 săptămâni.
5
Injectarea arterială a unui mediu de contrast pentru radiologie nu trebuie niciodată efectuată după
administrarea de vasopresoare, deoarece acestea potenţează puternic efectele neurologice.
Insuficienţa renală acută a fost asociată cu acidoza lactica la pacienţii la care s-a administrat
metformină în perioada aferentă unei examinări radiologice care a implicat administrarea parenterală a
unei substanţe de contrast iodate. Prin urmare, la pacienţii diabetici care iau metformină, trebuie
efectuată examinarea, iar administrarea de metformină trebuie întreruptă înainte de examinare.
Administrarea de metformină nu trebuie reluată timp de 48 ore, iar aceasta trebuie reluată numai dacă
funcţia renală/creatinina serică rămâne între limitele normale sau a revenit la valoarea de la momentul
iniţial.
Mediile de contrast iodate pentru radiologie pot reduce capacitatea de captare a iodului de către glanda
tiroidă. Din acest motiv, rezultatele testelor PBI (iodului legat de proteine) şi de captare a iodului
radioactiv, care depind de măsurarea iodului, nu vor reflecta cu acurateţe funcţia tiroidiană timp de
până la 16 zile după administrarea substanţei de contrast radiologic iodate. Cu toate acestea, testele
privind funcţia tiroidiană care nu depind de măsurarea iodului, cum sunt captarea pe răşină a T3 sau
dozările tiroxinei totale sau libere (T4), nu sunt afectate.
Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.
4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării
embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale.
Cu toate acestea, nu s-au efectuat studii adecvate şi bine controlate la femeile gravide.
Nu se cunoaşte dacă ioversolul traversează bariera placentară sau dacă ajunge la nivelul ţesuturilor
fetale. Cu toate acestea, multe substanţe de contrast injectabile traversează bariera placentară la om şi
par să pătrundă pasiv în ţesuturile fetale.
Deoarece studiile de teratologie la animale nu prevăd întotdeauna răspunsul la om, prescrierea la
femeile gravide trebuie efectuată cu precauţie. Deoarece orice investigaţie radiologică în timpul
sarcinii poate implica un risc potenţial, trebuie analizat cu atenţie raportul risc/beneficiu. În cazul în
care este disponibilă o alternativă mai bună şi mai sigură, trebuie evitată o investigaţie radiologică cu
utilizarea de medii de contrast radiologic.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă ioversolul se excretă în laptele uman. Cu toate acestea, multe substanţe de
contrast injectabile se excretă sub formă nemodificată în laptele matern în proporţie de aproximativ
1% din doza administrată. Cu toate că nu s-a stabilit că apar la sugari evenimente adverse, este
necesară prudenţă la administrarea intravasculară a mediilor de contrast radiologic la femeile care
alăptează, din cauza evenimentelor adverse potenţiale, şi trebuie luată în considerare întreruperea
alăptării timp de o zi.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra fertilităţii la
om. Cu toate acestea, nu s-au efectuat studii adecvate şi bine controlate privind fertilitatea.
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu există efecte cunoscute asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate
acestea, din cauza riscului de reacţii precoce, nu se recomandă conducerea vehiculelor şi folosirea
utilajelor timp de o oră de la momentul injectării.
4.8. Reacţii adverse
Frecvenţele reacţiilor adverse la medicament se definesc după cum urmează:
Foarte frecvente (≥1/10)
6
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)
Rare (≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
a. Rezumatul profilului de siguranţă
Reacţiile adverse asociate utilizării formulelor Optiray sunt, în general, independente de doza
administrată. De obicei acestea sunt uşoare până la moderate, de scurtă durată şi se remit spontan (fără
tratament). Cu toate acestea, chiar şi reacţiile adverse uşoare pot reprezenta primele semne ale unei
reacţii generale grave care poate apărea rareori după administrarea unui mediu de contrast iodat.
Aceste reacţii grave pot pune viaţa în pericol şi pot fi letale, afectând de obicei sistemul
cardiovascular. Majoritatea reacţiilor adverse la medicament asociate formulelor Optiray apar în
interval de câteva minute după administrare, cu toate acestea, reacţiile de hipersensibilitate asociate
substanţelor de contrast pot apărea cu o întârziere de câteva ore până la câteva zile.
b. Rezumatul sub formă de tabel al reacţiilor adverse
Din studiile clinice, la 10% - 50% dintre pacienţi s-au observat senzaţii uşoare de disconfort, inclusiv
senzaţii de cald sau rece, durere în timpul injectării şi/sau modificare tranzitorie a gustului. într-un
studiu amplu ulterior punerii pe piaţă, au apărut şi alte reacţii adverse la un total de 1,1% din pacienţi ;
cele mai frecvente au fost: greaţa (0,4%), reacţiile cutanate, cum sunt urticaria sau eritemul (0,3%) şi
vărsăturile (0,1%). Toate celelalte evenimente au apărut la mai puţin de 0,1% dintre pacienţi.
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare reacţie anafilactoidă (hipersensibilitate)
Cu frecvenţă necunoscută şoc anafilactic
Tulburări endocrine:
Cu frecvenţă necunoscută hipotiroidie neonatală tranzitorie
Tulburări psihice:
Foarte rare stare de confuzie, agitaţie, anxietate
Tulburări ale sistemului nervos:
Rare sincopă, tremor, vertij (inclusiv ameţeală, senzaţie de slăbiciune),
cefalee, parestezie, disgeuzie
Foarte rare pierderea cunoştinţei, paralizie, dificultăţi de vorbire, somnolenţă,
stupor, afazie, disfazie, hipoestezie
Cu frecvenţă necunoscută convulsii, dischinezie, amnezie
Tulburări oculare:
Rare vedere înceţoşată
Foarte rare conjunctivită alergică (inclusiv iritaţie oculară, hiperemie oculară,
lăcrimare abundentă, umflarea conjunctivei, etc.)
Cu frecvenţă necunoscută orbire tranzitorie
Tulburări acustice şi vestibulare:
Foarte rare tinitus
Tulburări cardiace:
Rare tahicardie
Foarte rare bloc cardiac, aritmie, angină, rezultate anormale la ECG,
bradicardie, fibrilaţie atrială
Cu frecvenţă necunoscută stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, spasm al arterelor coronare,
cianoză, extrasistolă, palpita
ţii
7
Tulburări vasculare:
Rare hipotensiune arterială, înroşirea tegumentelor
Foarte rare tulburare cerebrovasculară, flebită, hipertensiune arterială,
vasodilataţie
Cu frecvenţă necunoscută şoc, tromboză, vasospasm
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:
Rare spasm laringian, edem şi obstrucţie (inclusiv constricţie la nivelul
gâtului, stridor, etc.), dispnee, rinită (inclusiv strănut, congestie
nazală), iritaţie la nivelul gâtului, tuse
Foarte rare edem pulmonar, faringită, hipoxie
Cu frecvenţă necunoscută stop respirator, astm bronşic, bronhospasm, disfonie
Tulburări gastro-intestinale:
Mai puţin frecvente greaţă
Rare vărsături, xerostomie
Foarte rare sialoadenită, durere abdominală, edem lingual, disfagie,
hipersaliva
ţie
Cu frecvenţă necunoscută diaree
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:
Mai puţin frecvente urticarie
Rare eritem, prurit, erupţie cutanată tranzitorie
Foarte rare an
gioedem, hiperhidroză (inclusiv transpiraţii reci)
Cu frecvenţă necunoscută necroliză epidermică toxică,pustuloză exantematică acută ,
generalizată, eritem multiform ,paloare
Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi ale sistemului osos:
Foarte rare crampe musculare
Tulburări renale şi ale căilor urinare:
Rare micţiune imperioasă
Foarte rare insuficienţă renală acută, funcţie renală anormală, incontinenţă,
hematurie, clearance scăzut al creatininei, creşterea valorilor
azotului ureic sanguin (BUN)
Cu frecvenţă necunoscută anurie, disurie
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Foarte frecvente senzaţie de căldură
Frecvente durere
Rare edem facial (inclusiv umflare oculară, edem periorbital, etc.),
edem faringian, frisoane (inclusiv frisoane cu tremur, senzaţie de
frig)
Foarte rare edem, reacţii la nivelul locului de injectare (inclusiv durere, eritem
şi hemoragie până la necroză, în special după extravazare), durere
toracică, afecţiuni astenice (inclusiv stare generală de rău,
oboseală, lentoare, etc.), senzaţie de anormalitate
Cu frecvenţă necunoscută pirexie
c. Descrierea reacţiilor adverse selectate
Reacţiile adverse pot fi clasificate după cum urmează:
8
a. Reacţiile de hipersensibilitate sau anafilactoide sunt în cea mai mare parte uşoare până la
moderate, incluzând simptome cum sunt erupţia cutanată tranzitorie, pruritul, urticaria şi rinita.
Cu toate acestea, pot apărea reacţii grave. Reacţiile anafilactice grave afectează în general
sistemul cardiovascular şi respirator. Acestea pot pune viaţa în pericol şi includ şocul
anafilactic, stopul cardiac şi respirator sau edemul pulmonar. S-au raportat cazuri letale.
Pacienţii cu antecedente de reacţii alergice prezintă un risc crescut de apariţie a unei reacţii de
hipersensibilitate. Alte reacţii de tip 1 (imediate) includ simptome cum sunt greaţa şi
vărsăturile, erupţiile cutanate tranzitorii, dispneea, rinita, parestezia sau hipotensiunea arterială.
b. Reacţii vasovagale, de exemplu ameţeală sau sincopă, care pot fi provocate fie de mediul de
contrast, fie de procedură.
c. Reacţii adverse cardiace în timpul cateterizării cardiace, de exemplu angina pectorală,
modificările ECG, aritmiile cardiace, tulburările de conducere, precum şi spasmul coronarian
şi tromboza. Aceste reacţii sunt foarte rare şi pot fi provocate fie de mediul de contrast, fie de
procedură.
d. Reacţii nefrotoxice la pacienţii cu afectare renală preexistentă sau vasopatie renală, de exemplu
scăderea funcţiei renale, însoţită de creşterea creatininei. Aceste reacţii adverse sunt, în
majoritatea cazurilor, tranzitorii. În cazuri izolate s-a observat insuficienţă renală acută.
e. Reacţii neurotoxice după administrarea intra-arterială a mediului de contrast, de exemplu
tulburări de vedere, dezorientare, paralizie sau convulsii. Aceste simptome sunt, in general,
tranzitorii şi dispar spontan în câteva ore sau zile. Pacienţii cu afectare preexistentă a barierei
hematoencefalice prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor neurotoxice.
f. Reacţiile locale la nivelul locului de injectare pot apărea în cazuri foarte rare şi includ erupţii
cutanate tranzitorii, inflamaţie şi edem. Aceste reacţii apar, probabil, în majoritatea cazurilor,
din cauza extravazării substanţei de contrast. Extravazarea extinsă poate necesita tratament
chirur
gical.
g. Extravazarea poate determina reacţii tisulare grave, incluzând apariţia veziculelor sau
descuamarea tegumentelor, a căror amploare depinde de cantitatea şi concentraţia soluţiei de
contrast din ţesuturi.
d. Copii şi adolescenţi
Este de aşteptat ca frecvenţa, tipul şi severitatea reacţiilor adverse la copii să fie aceleaşi ca la adulţi.
S-a observat hipotiroidie tranzitorie la nou-născuţi după administrarea de substanţe radio-opace iodate.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
4.9. Supradozaj
Ca în cazul tuturor mediilor de contrast radiologic iodate, supradozele de Optiray sunt potenţial letale
şi pot afecta sistemul respirator şi pe cel cardiovascular. Tratamentul trebuie să fie simptomatic. Poate
fi utilizată dializa pentru a elimina Optiray din sânge.
9
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medii de contrast radiologic, nefrotopice, hidrosolubile, cu osmolaritate
mică, codul ATC: V08AB07
Optiray 300 este un mediu de contrast radiologic non-ionic. Administrarea intravasculară de Optiray
opacifiază vasele pe unde trece substanţa de contrast, permiţând vizualizarea radiografică a structurilor
interne până când apare diluarea semnificativă a substanţei în sânge.
5.2. Proprietăţi farmacocinetice
Profilul farmacocinetic al Optiray, împreună cu proprietăţile sale hidrofilice şi un nivel foarte scăzut
de legare de proteinele din plasma şi ser, indică faptul ca Optiray este distribuit în lichidul din spaţiul
extracelular şi eliminat rapid de rinichi prin filtrare glomerulară. Timpii medii ( ES) de înjumătăţire
după administrarea de doze de 50 ml şi 150 ml au fost de 113 8,4 şi respectiv 104 15 minute.
Eliminarea prin fecale este neglijabilă. Nu s-au observat metabolizarea, deiodarea sau
biotransformarea semnificative ale Optiray.
5.3. Date preclinice de siguranţă
Din testele pre-clinice pentru Optiray, nu s-au evidenţiat date relevante pentru medicul prescriptor
pentru stabilirea siguranţei produsului, utilizat pentru indicaţiile autorizate, care să nu fi fost deja
incluse la alte puncte ale RCP.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienţilor
Trometamol, clorhidrat de trometamol,
hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric (pentru pH: 6,0 până la 7,4),
edetat de sodiu şi calciu,
apă pentru preparate injectabile.
6.2. Incompatibilităţi
Niciun alt medicament nu trebuie amestecat cu Optiray.
6.3. Perioada de valabilitate
3 ani.
După utilizare, eliminaţi soluţia rămasă.
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se ţine ambalajul primar în cutie, pentru a fi protejat de lumină. A se proteja de razele X. A nu se
păstra la temperaturi peste 30°C. Optiray poate fi păstrat timp de o lună la temperaturi de 37°C într-un
mediu de contrast mai cald cu aer circulant. A se elimina soluţia în cazul în care se observă
modificarea culorii sau prezenţa unor particule.
6.5. Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 10 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 10 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 20 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă,
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 20 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
10
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 150 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 150 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 30 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 30 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 125 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 125 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 1 seringă din PP a 125 ml preumplută cu 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru
injectomat
Cutie cu 10 seringi din PP a 125 ml preumplute cu soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Seringi manuale şi seringi pentru injector automat:
Medicamentul şi partea interioară pe unde circulă lichidul sunt sterile, exteriorul seringii nu este steril.
Instrucţiunile de asamblare şi verificare sunt menţionate pe cutia seringilor.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Mallinckrodt Deutschland GmbH
Josef-Dietzgen-Str. 1, 53773 Hennef, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8364/2014/01-24
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2015
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
OPTIRAY
300 soluţie injectabilă/perfuzabilă 636 mg/ml
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 ml de soluţie conţine ioversol 636 mg, echivalent cu 300 mg iod.
Osmolalitate: 645 mosmol/kg
Vâscozitate: 8,2 mPa · s (la 25°C)
Vâscozitate: 5,5 mPa · s (la 37°C)
Conţine iod pe ml: 300 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă sau perfuzabilă.
Soluţie limpede, incoloră până la galben pal.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicaţii terapeutice
Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic.
Optiray 300 este o substanţă de contrast radiologic non-ionică, indicată la adulţi pentru utilizare pentru
angiografie cerebrală periferică şi viscerală, inclusiv angiografie de substracţie digitală intraarterială şi
intravenoasă (IA-DSA şi IV DSA), venografie, urografie intravenoasă şi tomografie computerizată
(TC) a capului şi a corpului. De asemenea, Optiray 300 poate fi utilizat la copii pentru angiografie
cerebrală, periferică şi viscerală şi pentru urografie intravenoasă.
4.2. Doze şi mod de administrare
Adulţi: Regimul de dozare recomandat
Procedură
Doze Doza maximă totală
Angiografie cerebrală
- Artera carotidă sau vertebrală 2-12 ml 200 ml
- Arcul aortic 20-50 ml 200 ml
Angiografie periferică
Venografie 10-90 ml
50-100 ml 250 ml
250 ml
Angiografie viscerală
Urografie 12-60 ml
65-100 ml 250 ml
200 ml
2
Procedură Doze Doza maximă totală
Tomografie capului 50-150 ml 150 ml
Tomografie corpului 25-150 ml 150 ml
IA DSA
IV DSA 5-80 ml
30-50 ml 250 ml
250 ml
Vârstnici: Doze ca pentru adulţi. Atunci când este de aşteptat ca vizualizarea să fie slabă, doza poate
fi crescută până la valoarea maximă.
Copii şi adolescenţi: Regimul de dozare recomandat
Procedura
Doze Doza totală maximă
Angiografie cerebrală 1-3 ml/kg 100 ml
Angiografie periferică 1-3 ml/kg 100 ml
Angiografie viscerală 1-3 ml/kg 100 ml
Urografie intravenoasă 2 ml/kg (>1 an) 100 ml
3 ml/kg (<1 an)
Siguranţa şi eficacitatea Optiray 300 la copii pentru orice altă indicaţie nu au fost încă stabilite.
Se recomandă încălzirea substanţelor de contrast iodate până la temperatura corpului înainte de
administrarea intravasculară. Ca în cazul tuturor substanţelor de contrast radio-opace, trebuie utilizată
doza minimă necesară pentru a obţine o vizualizare adecvată.
Trebuie să fie disponibile echipamente de resuscitare adecvate.
4.3. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la mediile de contrast conţinând iod, la substanţa activă sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Hipertiroidie manifestă.
4.4. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Administrarea de medii de contrast iodate pentru radiologie a fost asociată cu apariţia unor reacţii
adverse grave sau letale. Este foarte important ca personalul medical să fie complet pregătit pentru a
trata orice reacţie la mediul de contrast.
Astfel de proceduri trebuie efectuate sub îndrumarea unui personal calificat, cu experienţă în ceea ce
priveşte procedura specifică care urmează a fi efectuată. Trebuie să fie întotdeauna disponibile o
unitate de urgenţe complet echipată sau medicamente şi echipamente echivalente, precum şi personal
competent în ceea ce priveşte recunoaşterea şi tratarea reacţiilor adverse de orice tip. Deoarece se
cunoaşte că au apărut reacţii întârziate severe, pacientul trebuie ţinut sub observaţie, iar echipamentele
de urgenţă şi personalul competent trebuie să fie disponibile timp cel puţin 30-60 minute după
administrare.
Ca toate celelalte medii de contrast pentru radiologie, Optiray poate determina anafilaxie sau alte
manifestări de reacţii de intoleranta, pseudo-alergice, cum sunt greaţa, vărsăturile, dispneea, eritemul,
urticaria şi hipotensiunea arteriala. O incidenţă mai mare a acestor reacţii a fost observată la pacienţii
cu antecedente de reacţii de intoleranţă la alte medii de contrast sau orice antecedente de astm bronşic,
alergie sau hipersensibilitate. La aceşti pacienţi, beneficiile trebuie să depăşească în mod evident
riscurile (vezi pct. 4.3 Contraindicaţii).
Apariţia reacţiilor idiosincrazice severe a determinat utilizarea mai multor metode de pretestare. Cu
toate acestea, pretestarea nu este o metodă sigură pentru a prevedea reacţiile severe şi poate prezenta
în sine un pericol pentru pacient. S-a sugerat că o evaluare riguroasă a întregului istoric medical, cu
accent asupra antecedentelor de alergie şi hipersensibilitate, efectuată înainte de injectarea oricărui
mediu de contrast, poate avea o acurateţe mai mare decât pretestarea, pentru a prevedea apariţia unor
reacţii adverse potenţiale.
3
Antecedentele de alergii nu contraindică arbitrar utilizarea unei substanţe de contrast atunci când se
consideră că procedura de diagnostic este esenţială, dar aceasta trebuie efectuată cu precauţie (vezi
pct. 4.3 Contraindicaţii). Trebuie să fie disponibile imediat echipamente de resuscitare adecvate.
Trebuie luată în considerare administrarea unei premedicaţii pe bază de antihistaminice şi
corticosteroizi pentru a evita sau reduce la minimum reacţiile alergice. Rapoartele indică faptul că
această premedicaţie nu previne apariţia de reacţii adverse grave care pun viaţa în pericol, dar poate
reduce incidenţa şi severitatea acestora.
Anestezia generală poate fi indicată pentru efectuarea unor proceduri la anumiţi pacienţi; totuşi, s-a
observat o incidenţă crescută a reacţiilor adverse la aceşti pacienţi, care poate fi atribuită incapacităţii
pacientului de a identifica simptomele adverse sau efectului hipotensor al anesteziei.
În procedurile angiografice, trebuie luată în considerare posibilitatea de a disloca plăcile de aterom sau
de a deteriora sau perfora peretele vasului sanguin în timpul manipulării cateterului şi al injectării
mediului de contrast. Pentru a se asigura plasarea corectă a cateterului, se recomandă injecţii de test.
La pacienţii cu ateroscleroză avansată, hipertensiune severă, decompensare cardiacă, senilitate,
antecedente de tromboză sau embolie cerebrală este necesară prudenţă deosebită. Pot apărea mai
frecvent reacţii cardiovasculare, cum sunt bradicardia, creşterea sau scăderea tensiunii arteriale.
Angiografia trebuie evitată în toate cazurile în care este posibil la pacienţii cu homocisteinurie, din
cauza riscului crescut de tromboză şi embolie.
Pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă trebuie ţinuţi sub observaţie timp de câteva ore după
procedură, pentru a detecta perturbări hemodinamice întârziate care ar putea fi asociate cu o creştere
tranzitorie a încărcăturii osmotice circulante. Pacientul trebuie, de asemenea, informat ca pot apărea
reacţii alergice într-un interval de până la câteva zile după administrare; în acest caz trebuie să se
adreseze imediat unui medic.
Raportările de crize tireotoxice în urma utilizării intravasculare a substanţelor radio-opace iodate la
pacienţi cu hipertiroidie sau cu nodul tiroidian cu funcţionare autonomă sugerează că la aceşti pacienţi
trebuie evaluat riscul suplimentar înainte de utilizarea oricărui mediu de contrast (vezi pct. 4.3
Contraindicaţii).
Este necesară prudenţă în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală severă, afecţiuni asociate ale
rinichilor şi ficatului, diabet zaharat, anemie falciformă, forma homozigotă, mielom multiplu sau alte
paraproteinemii, anurie, în special în cazul administrării de doze crescute. La aceşti pacienţi pot apărea
reacţii adverse renale grave, inclusiv insuficienţă renală acută. Deşi nu s-a demonstrat că substanţa de
contrast sau deshidratarea ar reprezenta cauza insuficienţei renale, s-a speculat că aceasta poate fi
provocată de asocierea dintre cele acestea. Riscul la pacienţii cu insuficienţă renală nu reprezintă o
contraindicaţie a procedurii; cu toate acestea sunt necesare măsuri speciale de precauţie, inclusiv
menţinerea hidratării normale şi monitorizarea îndeaproape.
Hidratarea eficace înainte de administrarea Optiray este esenţială şi poate scădea riscul afectării renale.
Deshidratarea anterioară administrării este periculoasă şi poate contribui la insuficienţa renală acută.
Administrarea de substanţe radio-opace la pacienţii cu feocromocitom cunoscut sau suspectat trebuie
efectuată cu precauţie. Dacă, în opinia medicului, beneficiile posibile ale acestor proceduri depăşesc
riscurile luate în considerare, procedura poate fi efectuată; cu toate acestea, cantitatea de mediu radio-
opac injectată trebuie menţinută la un nivel minim. Se recomandă administrarea de premedicaţie cu α-
blocante şi ß-blocante în cazul administrării intravasculare a mediului de contrast, din cauza riscului
de apariţie a crizelor hipertensive. Trebuie monitorizată tensiunea arterială pe parcursul procedurii şi
trebuie să fie disponibile măsuri pentru tratamentul unei crize hipertensive.
4
La pacienţii cu anemie falciformă, forma homozigotă, substanţele hiperosmolare, cum sunt mediile de
contrast radiologic, pot afecta siclizarea eritrocitelor. De aceea, trebuie analizată cu atenţie
oportunitatea administrării intraarteriale a acestor substanţe la pacienţii cu anemie falciformă, forma
homozigotă.
S-a demonstrat că efectul anticoagulant al mediilor de contrast radiologic non-ionice este mai redus,
in vitro, decât cel al substanţelor ionice convenţionale la concentraţii comparabile. Au fost observate
rezultate similare în unele studii in vivo. Din acest motiv se recomandă tehnici angiografice
meticuloase, de exemplu spălarea frecventă a cateterelor angiografice standard şi evitarea contactului
prelungit al sângelui cu substanţa de contrast din seringi şi catetere.
S-au observat reacţii adverse neurologice grave după injectarea directă în arterele cerebrale sau în
vasele sanguine aferente măduvei spinării sau în angiocardiografii, din cauza umplerii inadecvate a
carotidelor. Nu a fost stabilită o relaţie cauză-efect cu mediul de contrast, deoarece afecţiunea
preexistentă a pacientului şi tehnicile procedurale reprezintă ele însele factori cauzali.
Optiray trebuie injectat cu precauţie, pentru a evita extravazarea perivasculară. Acest lucru este
deosebit de important la pacienţii cu boli arteriale sau venoase severe. Totuşi, poate apărea o
extravazare semnificativă a Optiray, în special la utilizarea injectoarelor automate. În general, aceasta
este tolerată fără să apară deteriorări substanţiale ale ţesuturilor, prin administrarea de tratament
conservator. Totuşi, s-au raportat cazuri izolate de leziuni tisulare severe (de exemplu ulceraţie), care
au necesitat tratament chirurgical.
În continuare sunt prezentate atenţionările şi precauţiile speciale pentru utilizare aplicabile numai
pentru indicaţii specifice:
Venografie
Este necesară prudenţă deosebită la pacienţii cu flebite suspectate, ischemii severe, infecţii locale sau
ocluzie completă a sistemului venos.
Angiografie periferică
La nivelul arterelor in care se injectează mediul de contrast radiologic trebuie să existe pulsaţie. În
cazul pacienţilor cu trombangeită obliterantă sau cu infecţii ascendente asociate cu ischemie gravă,
angiografia trebuie efectuată, dacă este absolut necesar, cu prudenţă deosebită.
Copii şi adolescenţi
La nou-născuţi şi, în special la nou-născuţii prematuri, se recomandă verificarea concentraţiilor TSH şi
T4, la 7-10 zile şi la o lună după administrarea de medii de contrast iodat, din cauza riscului de
hipotiroidie determinat de supraîncărcarea cu iod.
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
După administrarea altor medii de contrast iodate s-au raportat următoarele interacţiuni. În general,
este acceptat faptul că acestea pot fi atribuite acestor clase de medii de contrast.
S-a raportat toxicitate renală în cazuri singulare la pacienţi cu disfuncţie hepatică la care s-au
administrat pe cale orală substanţe de contrast pentru colecistografie, urmate de administrarea
intravasculară de substanţe de contrast. Prin urmare, trebuie amânată administrarea intravasculară a
oricărei substanţe de contrast radiologic la pacienţii la care s-a administrat recent o substanţă de
contrast pentru colecistografie.
Literatura de specialitate menţionează că pacienţii care au fost trataţi cu interleukină pot prezenta o
frecvenţă mai crescută a reacţiilor adverse, după cum este descris la pct. „Reacţii adverse”. Motivul nu
a fost clarificat încă. Conform literaturii de specialitate, după administrarea de interleukină s-a
observat apariţia mai frecventă sau întârziată a acestor reacţii într-o perioadă de 2 săptămâni.
5
Injectarea arterială a unui mediu de contrast pentru radiologie nu trebuie niciodată efectuată după
administrarea de vasopresoare, deoarece acestea potenţează puternic efectele neurologice.
Insuficienţa renală acută a fost asociată cu acidoza lactica la pacienţii la care s-a administrat
metformină în perioada aferentă unei examinări radiologice care a implicat administrarea parenterală a
unei substanţe de contrast iodate. Prin urmare, la pacienţii diabetici care iau metformină, trebuie
efectuată examinarea, iar administrarea de metformină trebuie întreruptă înainte de examinare.
Administrarea de metformină nu trebuie reluată timp de 48 ore, iar aceasta trebuie reluată numai dacă
funcţia renală/creatinina serică rămâne între limitele normale sau a revenit la valoarea de la momentul
iniţial.
Mediile de contrast iodate pentru radiologie pot reduce capacitatea de captare a iodului de către glanda
tiroidă. Din acest motiv, rezultatele testelor PBI (iodului legat de proteine) şi de captare a iodului
radioactiv, care depind de măsurarea iodului, nu vor reflecta cu acurateţe funcţia tiroidiană timp de
până la 16 zile după administrarea substanţei de contrast radiologic iodate. Cu toate acestea, testele
privind funcţia tiroidiană care nu depind de măsurarea iodului, cum sunt captarea pe răşină a T3 sau
dozările tiroxinei totale sau libere (T4), nu sunt afectate.
Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.
4.6. Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Sarcina
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării
embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale.
Cu toate acestea, nu s-au efectuat studii adecvate şi bine controlate la femeile gravide.
Nu se cunoaşte dacă ioversolul traversează bariera placentară sau dacă ajunge la nivelul ţesuturilor
fetale. Cu toate acestea, multe substanţe de contrast injectabile traversează bariera placentară la om şi
par să pătrundă pasiv în ţesuturile fetale.
Deoarece studiile de teratologie la animale nu prevăd întotdeauna răspunsul la om, prescrierea la
femeile gravide trebuie efectuată cu precauţie. Deoarece orice investigaţie radiologică în timpul
sarcinii poate implica un risc potenţial, trebuie analizat cu atenţie raportul risc/beneficiu. În cazul în
care este disponibilă o alternativă mai bună şi mai sigură, trebuie evitată o investigaţie radiologică cu
utilizarea de medii de contrast radiologic.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă ioversolul se excretă în laptele uman. Cu toate acestea, multe substanţe de
contrast injectabile se excretă sub formă nemodificată în laptele matern în proporţie de aproximativ
1% din doza administrată. Cu toate că nu s-a stabilit că apar la sugari evenimente adverse, este
necesară prudenţă la administrarea intravasculară a mediilor de contrast radiologic la femeile care
alăptează, din cauza evenimentelor adverse potenţiale, şi trebuie luată în considerare întreruperea
alăptării timp de o zi.
Fertilitatea
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra fertilităţii la
om. Cu toate acestea, nu s-au efectuat studii adecvate şi bine controlate privind fertilitatea.
4.7. Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu există efecte cunoscute asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate
acestea, din cauza riscului de reacţii precoce, nu se recomandă conducerea vehiculelor şi folosirea
utilajelor timp de o oră de la momentul injectării.
4.8. Reacţii adverse
Frecvenţele reacţiilor adverse la medicament se definesc după cum urmează:
Foarte frecvente (≥1/10)
6
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)
Rare (≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
a. Rezumatul profilului de siguranţă
Reacţiile adverse asociate utilizării formulelor Optiray sunt, în general, independente de doza
administrată. De obicei acestea sunt uşoare până la moderate, de scurtă durată şi se remit spontan (fără
tratament). Cu toate acestea, chiar şi reacţiile adverse uşoare pot reprezenta primele semne ale unei
reacţii generale grave care poate apărea rareori după administrarea unui mediu de contrast iodat.
Aceste reacţii grave pot pune viaţa în pericol şi pot fi letale, afectând de obicei sistemul
cardiovascular. Majoritatea reacţiilor adverse la medicament asociate formulelor Optiray apar în
interval de câteva minute după administrare, cu toate acestea, reacţiile de hipersensibilitate asociate
substanţelor de contrast pot apărea cu o întârziere de câteva ore până la câteva zile.
b. Rezumatul sub formă de tabel al reacţiilor adverse
Din studiile clinice, la 10% - 50% dintre pacienţi s-au observat senzaţii uşoare de disconfort, inclusiv
senzaţii de cald sau rece, durere în timpul injectării şi/sau modificare tranzitorie a gustului. într-un
studiu amplu ulterior punerii pe piaţă, au apărut şi alte reacţii adverse la un total de 1,1% din pacienţi ;
cele mai frecvente au fost: greaţa (0,4%), reacţiile cutanate, cum sunt urticaria sau eritemul (0,3%) şi
vărsăturile (0,1%). Toate celelalte evenimente au apărut la mai puţin de 0,1% dintre pacienţi.
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare reacţie anafilactoidă (hipersensibilitate)
Cu frecvenţă necunoscută şoc anafilactic
Tulburări endocrine:
Cu frecvenţă necunoscută hipotiroidie neonatală tranzitorie
Tulburări psihice:
Foarte rare stare de confuzie, agitaţie, anxietate
Tulburări ale sistemului nervos:
Rare sincopă, tremor, vertij (inclusiv ameţeală, senzaţie de slăbiciune),
cefalee, parestezie, disgeuzie
Foarte rare pierderea cunoştinţei, paralizie, dificultăţi de vorbire, somnolenţă,
stupor, afazie, disfazie, hipoestezie
Cu frecvenţă necunoscută convulsii, dischinezie, amnezie
Tulburări oculare:
Rare vedere înceţoşată
Foarte rare conjunctivită alergică (inclusiv iritaţie oculară, hiperemie oculară,
lăcrimare abundentă, umflarea conjunctivei, etc.)
Cu frecvenţă necunoscută orbire tranzitorie
Tulburări acustice şi vestibulare:
Foarte rare tinitus
Tulburări cardiace:
Rare tahicardie
Foarte rare bloc cardiac, aritmie, angină, rezultate anormale la ECG,
bradicardie, fibrilaţie atrială
Cu frecvenţă necunoscută stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, spasm al arterelor coronare,
cianoză, extrasistolă, palpita
ţii
7
Tulburări vasculare:
Rare hipotensiune arterială, înroşirea tegumentelor
Foarte rare tulburare cerebrovasculară, flebită, hipertensiune arterială,
vasodilataţie
Cu frecvenţă necunoscută şoc, tromboză, vasospasm
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:
Rare spasm laringian, edem şi obstrucţie (inclusiv constricţie la nivelul
gâtului, stridor, etc.), dispnee, rinită (inclusiv strănut, congestie
nazală), iritaţie la nivelul gâtului, tuse
Foarte rare edem pulmonar, faringită, hipoxie
Cu frecvenţă necunoscută stop respirator, astm bronşic, bronhospasm, disfonie
Tulburări gastro-intestinale:
Mai puţin frecvente greaţă
Rare vărsături, xerostomie
Foarte rare sialoadenită, durere abdominală, edem lingual, disfagie,
hipersaliva
ţie
Cu frecvenţă necunoscută diaree
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:
Mai puţin frecvente urticarie
Rare eritem, prurit, erupţie cutanată tranzitorie
Foarte rare an
gioedem, hiperhidroză (inclusiv transpiraţii reci)
Cu frecvenţă necunoscută necroliză epidermică toxică,pustuloză exantematică acută ,
generalizată, eritem multiform ,paloare
Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi ale sistemului osos:
Foarte rare crampe musculare
Tulburări renale şi ale căilor urinare:
Rare micţiune imperioasă
Foarte rare insuficienţă renală acută, funcţie renală anormală, incontinenţă,
hematurie, clearance scăzut al creatininei, creşterea valorilor
azotului ureic sanguin (BUN)
Cu frecvenţă necunoscută anurie, disurie
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Foarte frecvente senzaţie de căldură
Frecvente durere
Rare edem facial (inclusiv umflare oculară, edem periorbital, etc.),
edem faringian, frisoane (inclusiv frisoane cu tremur, senzaţie de
frig)
Foarte rare edem, reacţii la nivelul locului de injectare (inclusiv durere, eritem
şi hemoragie până la necroză, în special după extravazare), durere
toracică, afecţiuni astenice (inclusiv stare generală de rău,
oboseală, lentoare, etc.), senzaţie de anormalitate
Cu frecvenţă necunoscută pirexie
c. Descrierea reacţiilor adverse selectate
Reacţiile adverse pot fi clasificate după cum urmează:
8
a. Reacţiile de hipersensibilitate sau anafilactoide sunt în cea mai mare parte uşoare până la
moderate, incluzând simptome cum sunt erupţia cutanată tranzitorie, pruritul, urticaria şi rinita.
Cu toate acestea, pot apărea reacţii grave. Reacţiile anafilactice grave afectează în general
sistemul cardiovascular şi respirator. Acestea pot pune viaţa în pericol şi includ şocul
anafilactic, stopul cardiac şi respirator sau edemul pulmonar. S-au raportat cazuri letale.
Pacienţii cu antecedente de reacţii alergice prezintă un risc crescut de apariţie a unei reacţii de
hipersensibilitate. Alte reacţii de tip 1 (imediate) includ simptome cum sunt greaţa şi
vărsăturile, erupţiile cutanate tranzitorii, dispneea, rinita, parestezia sau hipotensiunea arterială.
b. Reacţii vasovagale, de exemplu ameţeală sau sincopă, care pot fi provocate fie de mediul de
contrast, fie de procedură.
c. Reacţii adverse cardiace în timpul cateterizării cardiace, de exemplu angina pectorală,
modificările ECG, aritmiile cardiace, tulburările de conducere, precum şi spasmul coronarian
şi tromboza. Aceste reacţii sunt foarte rare şi pot fi provocate fie de mediul de contrast, fie de
procedură.
d. Reacţii nefrotoxice la pacienţii cu afectare renală preexistentă sau vasopatie renală, de exemplu
scăderea funcţiei renale, însoţită de creşterea creatininei. Aceste reacţii adverse sunt, în
majoritatea cazurilor, tranzitorii. În cazuri izolate s-a observat insuficienţă renală acută.
e. Reacţii neurotoxice după administrarea intra-arterială a mediului de contrast, de exemplu
tulburări de vedere, dezorientare, paralizie sau convulsii. Aceste simptome sunt, in general,
tranzitorii şi dispar spontan în câteva ore sau zile. Pacienţii cu afectare preexistentă a barierei
hematoencefalice prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor neurotoxice.
f. Reacţiile locale la nivelul locului de injectare pot apărea în cazuri foarte rare şi includ erupţii
cutanate tranzitorii, inflamaţie şi edem. Aceste reacţii apar, probabil, în majoritatea cazurilor,
din cauza extravazării substanţei de contrast. Extravazarea extinsă poate necesita tratament
chirur
gical.
g. Extravazarea poate determina reacţii tisulare grave, incluzând apariţia veziculelor sau
descuamarea tegumentelor, a căror amploare depinde de cantitatea şi concentraţia soluţiei de
contrast din ţesuturi.
d. Copii şi adolescenţi
Este de aşteptat ca frecvenţa, tipul şi severitatea reacţiilor adverse la copii să fie aceleaşi ca la adulţi.
S-a observat hipotiroidie tranzitorie la nou-născuţi după administrarea de substanţe radio-opace iodate.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru
permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului
naţional de raportare:
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
4.9. Supradozaj
Ca în cazul tuturor mediilor de contrast radiologic iodate, supradozele de Optiray sunt potenţial letale
şi pot afecta sistemul respirator şi pe cel cardiovascular. Tratamentul trebuie să fie simptomatic. Poate
fi utilizată dializa pentru a elimina Optiray din sânge.
9
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1. Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medii de contrast radiologic, nefrotopice, hidrosolubile, cu osmolaritate
mică, codul ATC: V08AB07
Optiray 300 este un mediu de contrast radiologic non-ionic. Administrarea intravasculară de Optiray
opacifiază vasele pe unde trece substanţa de contrast, permiţând vizualizarea radiografică a structurilor
interne până când apare diluarea semnificativă a substanţei în sânge.
5.2. Proprietăţi farmacocinetice
Profilul farmacocinetic al Optiray, împreună cu proprietăţile sale hidrofilice şi un nivel foarte scăzut
de legare de proteinele din plasma şi ser, indică faptul ca Optiray este distribuit în lichidul din spaţiul
extracelular şi eliminat rapid de rinichi prin filtrare glomerulară. Timpii medii ( ES) de înjumătăţire
după administrarea de doze de 50 ml şi 150 ml au fost de 113 8,4 şi respectiv 104 15 minute.
Eliminarea prin fecale este neglijabilă. Nu s-au observat metabolizarea, deiodarea sau
biotransformarea semnificative ale Optiray.
5.3. Date preclinice de siguranţă
Din testele pre-clinice pentru Optiray, nu s-au evidenţiat date relevante pentru medicul prescriptor
pentru stabilirea siguranţei produsului, utilizat pentru indicaţiile autorizate, care să nu fi fost deja
incluse la alte puncte ale RCP.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1. Lista excipienţilor
Trometamol, clorhidrat de trometamol,
hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric (pentru pH: 6,0 până la 7,4),
edetat de sodiu şi calciu,
apă pentru preparate injectabile.
6.2. Incompatibilităţi
Niciun alt medicament nu trebuie amestecat cu Optiray.
6.3. Perioada de valabilitate
3 ani.
După utilizare, eliminaţi soluţia rămasă.
6.4. Precauţii speciale pentru păstrare
A se ţine ambalajul primar în cutie, pentru a fi protejat de lumină. A se proteja de razele X. A nu se
păstra la temperaturi peste 30°C. Optiray poate fi păstrat timp de o lună la temperaturi de 37°C într-un
mediu de contrast mai cald cu aer circulant. A se elimina soluţia în cazul în care se observă
modificarea culorii sau prezenţa unor particule.
6.5. Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 10 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 10 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 20 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă,
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 20 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
10
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 flacon din sticlă a 150 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 flacoane din sticlă a 150 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 30 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 30 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 50 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 100 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 1 seringă preumplută din PP, a 125 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 10 seringi preumplute din PP, a 125 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
Cutie cu 1 seringă din PP a 125 ml preumplută cu 75 ml soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru
injectomat
Cutie cu 10 seringi din PP a 125 ml preumplute cu soluţie injectabilă/perfuzabilă pentru injectomat
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Seringi manuale şi seringi pentru injector automat:
Medicamentul şi partea interioară pe unde circulă lichidul sunt sterile, exteriorul seringii nu este steril.
Instrucţiunile de asamblare şi verificare sunt menţionate pe cutia seringilor.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Mallinckrodt Deutschland GmbH
Josef-Dietzgen-Str. 1, 53773 Hennef, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
8364/2014/01-24
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2015
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2015
